Discuţii aprinse s-au stârnit în ultima perioadă despre nivelul la care a ajuns evaziunea fiscală în România. Posturile de televiziune anunţă că depăşeşte 40 de miliarde de euro pe an, conform unor studii realizate de Comisia Europeană. RTV-ul lui Sebastian Ghiţă a ratat ştirea. Oare pentru că are şi el un procent din această ”realizare”? Conform ANAF, în mai puţin de doi ani, firme din grupul ASESOFT ar fi făcut diverse manevre ca să obţină ilegal aproape 70 de milioane de lei sub formă de TVA. ANAF a sesizat Parchetul – mingea este acum la procurori. Ca principiu, este greu de crezut că o ”tânără speranţă” a politicii româneşti, om de afaceri şi patron de televiziune, ar fi în stare să facă evaziune fiscală. Vom urmări însă cum se desfăşoară şi mai ales cum se finalizează acest dosar al deputatului Sebastian Ghiţă.
În urma unor controale efectuate la mai multe societăţi din grupul de firme ASESOFT (SC Asesoft International SA, SC 2K Telecom SRL, SC Infratel Net SRL, SC 360 Revolution SRL, SC Glar Constuct SRL, SC Access Net International SRL, SC Teamnet SA şi SC Asesoft Distribution SA), dar şi la alte firme cu diverse legături cu grupul ASESOFT (SC Master Softwarw Info SRL, SC Merconsult Team SRL, SC IT Infocons Services SRL, SC Viewpedia Soft SRL, SC Sungard System SRL – fostă SC Softbit Services SRL – şi SC Foto Technologies SRL), ANAF a constatat că în perioada 2010-2011 în cadrul relaţiilor comerciale derulate între aceste societăţi au fost emise mai multe facturi de avans ”conform contract” în valoare totală de 370 milioane de lei, din care TVA în sumă totală de 69 milioane de lei.
ANAF constată astfel că în nici unul din cazurile prezentate nu s-a identificat punerea efectivă în aplicare a contractelor încheiate, toate având un parcurs identic: facturi de avans neachitate (cu toate că existau prevederi contractuale clare privind modalitatea şi termenele de plată), urmate după anumite perioade de timp de stornări ale acestora. De asemenea, în concluziile ANAF se mai face referire la lipsa unor clauze contractuale sau documentaţii adiacente care să releve intenţia derulării unor relaţii economice în condiţii normale. Iată câteva exemple de facturi stornate, în care se relevă şi atât valoarea facturii, cât şi valoarea TVA.
Alte observaţii ale ANAF care au dus la concluzia că s-a făcut evaziune fiscală şi spălare de bani: nesolicitarea unor penalităţi pentru nerealizarea contractului de către furnizorii/beneficiarii acestora şi renunţarea de către furnizori la o eventuală acţiune în instanţă împotriva beneficiarului, deşi în condiţii normale de piaţă astfel de abandonări succesive şi repetate ale derulării unor contracte afectează activitatea economică a unui furnizor.
ANAF sintetizează povestea astfel: operaţiunile în cauză nu respectă prevederile legale cu privire la TVA (în cazul avansurilor facturate), fapt ce a condus la deducerea de către beneficiarii de avansuri facturate a TVA aferentă facturilor de avans în mod netemeinic şi nelegal, având drept scop diminuarea şi ulterior amânarea prin facturări şi stornări în formă continuă a TVA de plata datorată către bugetul de stat în sumă totală de 69.049.597 lei.
Interesantă a fost reacţia administratorilor firmelor aflate în vizorul ANAF. De exemplu, Master Software Info SRL (firmă care aparţine unui fost angajat ASESOFT, dar care funcţionează într-un spaţiu închiriat de ASESOFT) a hotărât printr-o decizie luată în data de 16.05.2011 să-şi suspende temporar activitatea pe o perioadă de trei ani, începând cu aceeaşi zi. Numai că ANAF începuse deja controalele la aceste firme pe 12.05.2011.
Iată cum încheie ANAF sesizarea către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor:
Aceste aspecte, corelate cu faptul că firmele implicate fac parte din acelaşi grup, fiind controlate, sub diverse forme, în comun, conduc la concluzia unei conivenţe a tuturor persoanelor implicate şi a unei înţelegeri prealabile de a participa la sustragerea de la plata impozitelor către buget. Pe lângă cele menţionate mai sus, există suspiciuni că între societăţile menţionate se desfăşoară şi alte tranzacţii, care au un caracter neobişnuit în raport cu activităţile curente în sensul prevăzut de art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.
Dosarul este acum la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Oare cât timp va trece până când va fi soluţionat? Probabil că mai mult de zece ani, dacă este să luăm ca reper celălalt dosar în care este actor Sebastian Ghiţă, cel al motorinei fără taxe. Acest din urmă dosar, finalizat cu rechizitoriu de procurori în 2002, este pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu termen în septembrie.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.