Deciziile de impunere pentru diferențele de impozit pe venit, de CAS și CASS din ultimii cinci ani, pe care ANAF le va trimite din luna noiembrie către circa 700.000 de liber profesioniști și pentru 1,5 milioane persoane din alte categorii de contribuabili, sunt considerate abuzive și neconstituționale de către avocatul Adrian Cuculis.
Conform acestuia, Fiscul încalcă două articole din Codul de procedură fiscală care se referă la principiul legalității și, respectiv, la buna credință. „Ce spune principiul legalității? Creanțele fiscale și obligațiile corespunzătoare ale contribuabilului/plătitorului sunt cele prevăzute de lege. Procedura de administrare a creanțelor fiscale se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legii. Organul fiscal are obligația de a asigura respectarea dispozițiilor legale privind realizarea drepturilor și obligațiilor contribuabilului/plătitorului sau ale altor persoane implicate în procedură. În condițiile date, considerăm că realizarea drepturilor contribuabililor nu a fost realizată în raport de obligațiile pe care ANAF le-a avut. Dreptul efectiv al ANAF pentru emiterea deciziilor de impunere, spre exemplu pentru anul 2012, s-a născut la momentul lui 2013 când acel contribibuabil și-a depus până la 31 martie 2013 decizia definitivă de impunere”, susține Cuculis. Tot la pricipiul legalității, se stipulează că „organul fiscal emite decizie de impunere ori de câte ori acesta stabilește sau modifică baza de impozitare că urmare a unei verificări documentare, a unei inspecții fiscale ori a unei verificări a situației fiscale personale, efectuate în condițiile legii”. Astfel, spune Cuculis, codul de procedura civilă nu stabilește un termen ci lasă la limita unui termen rezonabil, emiterea deciziilor de impunere! Principiul legalității este călcat în picioare ca prim principiu al fiscalității de către ANAF prin emiterea acestor decizii la o distanță de 5 ani, este de părere avocatul.
Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat recent că la finalul lunii octombrie va fi centralizată situația contribuabililor care au sume de plată către ANAF iar din noiembrie vor fi comunicate sumele de plată, astfel încât oamenii vor avea timp să achite până în martie 2019, având o reducere de 10%. „Am anunțat încă de la începutul acestui an că pentru contribuabili, în ultimii cinci ani, ANAF nu a trimis la timp acele decizii de impunere, fie CAS, fie CASS, fie impozit pe venit. Și e normal să venim la un mom zero, adică să centralizăm, să știe fiecare cât are de plătit statului. Și pentru că statul nu a avut acel rol activ, adică să spună la timp, să spună omului: domnule, uitați, aveți de plătit atâția lei, și nu a făcut acest lucru, am propus un sistem de a încuraja contribuabilul, dacă face plata până la… să spunem martie 2019”, a afirmat Teodorovici.
Articolul din Codul de procedură fiscală, care se referă la Buna credință, stipulează că relațiile dintre contribuabil/plătitor și organul fiscal trebuie să fie fundamentate pe bună-credință. De asemenea, contribuabilul/plătitorul trebuie să își îndeplinească obligațiile și să își exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și să declare corect datele și informațiile privitoare la obligațiile fiscale datorate. Organul fiscal trebuie să respecte drepturile contribuabilului/plătitorului în fiecare procedură de administrare a creanțelor fiscale aflată în derulare. Buna-credință a contribuabililor se prezumă până când organul fiscal dovedește contrariul. „Nu putem discuta de bună credință în condițiile date, 5 ani de acumulare de datorii puse în sarcina debitorilor peste noapte. Lipsa bunei credințe duce la încălcarea celui de-al doilea principiul de fiscalitate”, susține Cuculis. Acesta mai declară că ANAFa încălcat principiul predictibilității fiscale stabilit de către ÎCCJ ((Decizia nr. 75 din 16 ianuarie 2015 pronunţată în recurs de Secţia de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie). Curtea Supremă a hotărât că principiul predictibilităţii fiscale este principiul care se referă la certitudinea impunerii şi presupune elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite. „Simplu de văzut că de esență acest principiu prin care contribuabilul ar trebui să-și cunoască termenele dar și să aibe o predictibilitate efectivă asupra întinderii obligațiilor a fost, din nou, călcat în picioare de către ANAF”, a mai spus avocatul.
Fiscul este pasibil și de încălcarea principiului proporționalității fiscale stabilit prin practică extinsă în toată Uniunea Europeană. O speţă de referinţă prin profunzimea şi amplitudinea analizei este cea care a făcut obiectul cauzei C 286/94 Garage Molenheide BVBA v. Belgian State. Reclamantul Garage Molenheide BVBA a solicitat instanţei să constate că măsura impusă de legislaţia belgiană prin care se permitea autorităţilor fiscale să refuze rambursarea unui sold negativ de TVA sau preluarea în deconturile ulterioare, în condiţiile în care respectiva persoană impozabilă figura cu debite fiscale contestate sau aflate în procedură contencioasă (această sumă fiind reţinută de autorităţi ca măsură asigurătorie), încalcă principiul proporţionalităţii. Astfel, același lucru este aplicabil și în spețele din România. „Prin faptul că ANAF nu are un termen de emitere a deciziilor ci este ținut doar de către termenul de prescripție, pe care și-l dublează prin practica de a emite deciziile la un interval de 5 ani de zile, înfrânge astfel principiul proporționalității. Mai pe scurt, chiar dacă legea îți permite să emiți deciziile fără termen, asta nu înseamnă că nu trebuie să ții cont cel puțin de termenele maximale prevăzute de către codul de procedura fiscală, 60 de zile că în cazul plății datoriilor ce derivă din deciziile de impunere”, a mai afirmat Cuculis.
Fostul şef ANAF Gelu Diaconou susține că, decizia de a trimite, în noiembrie, decizii de impunere pe ultimii cinci ani va provoca o adevărată apocalipsă fiscală. Se anunță a fi mai rău decât s-a întâmplat în primăvară, cu declaraţia 600. „Românii vor năvăli la Fisc pentru a cere să li se corecteze deciziile de impunere, pentru că o eroare din 2013 se propagă şi asupra următorilor ani, iar aceste erori vor fi greu de corectat,” a declarat Diaconu jurnaliştilor.
Acesta crede că ar fi fost normal ca deciziile de impunere să fi fost trimise treptat, pentru că Fiscul avea toate bazele de date de la CNAS încă din 2016. „S-au trezit acum, în preajma prescrierii şi le trimit pe toate deodată. Va fi un dezastru comparabil cu declaraţia 600 dacă le trimit pe toate. Oamenii se vor duce la ANAF şio vor cere să li se corecteze eroarea. (…) Bazele de date pe care le-am primit de la CNAS conţin foarte multe inexactităţi”.
Pe langa erorile grosolane facute intre codul de procedura fiscala si cel de procedura civila, acest material este o reclama fatisa facuta unui avocat, incalcand astfel principiul liberei concurente.
Formele de exercitare ale profesiei de avocat nu isi pot face reclama, ci doar posta anumite anunturi de informare, doar in conditiile statutului profesiei de avocat.
Pentru ca aici nu e sat fara caini, vom sesiza comisia de disciplina a Baroului Bucuresti pentru a verifica cat de legale sunt materialele de acest tip.
Din proprie experienta. stiu ca la avocati buni am ajuns numai prin recomandari date de clienti multumiti. Noroc ca romanu’ e frate cu senzationalul si pune botul la aia care isi fac reclama la tv si im ziare… ce sa mai, proces cu manele si mici pe holul judecatoriei.