În 2016 se împlinesc 80 de ani de la naşterea marelui scriitor Marin Sorescu (n. 29 februarie 1936), respectiv 20 de ani de la trecerea sa în eternitate (8 decembrie 1996). Cu acest prilej, teatrul care-i poartă numele va organiza o serie de manifestări culturale în care va fi evocată figura unuia dintre creatorii de prim rang ai generaţiei sale, în repetate rânduri propus la Premiul Nobel pentru Literatură.
Astfel, duminică, 28 februarie, de la ora 18.30, la Sala „Amza Pellea” va fi prezentat spectacolul Profet în ţara lui, regia Alina Hiristea, un performance de poezie şi muzică pe texte de Marin Sorescu. La el vor lua parte cunoscuţi actori ai Naţionalului craiovean, Ilie Gheorghe, Tudor Gheorghe, Emil Boroghină, Ion Colan, dar şi studenţii anului II al Departamentului de Arte al Facultăţii de Litere (Universitatea din Craiova), Corul „Allegro” şi Orchestra de cameră a Liceului de Artă „Marin Sorescu” (îndrumător, prof. Florin Zamfir). Elevi ai Liceului de Artă vor interpreta de asemenea din poezia soresciană (îndrumător, prof. Angela Cristea).
Luni, 29 februarie, la Sala „Ia te uită!” a teatrului, de la ora 16.00, va fi lansat volumul Marin Sorescu. Singur printre canonici, de Cosmin Borza, monografie critică apărută în 2015 la Editura Art, considerată cea mai profesionistă lucrare dedicată operei şi vieţii scriitorului. Totodată va fi vernisată o Expoziţie de pictură dedicată scriitorului de către elevi ai Liceului de Artă (îndrumător, prof. Monica Dincă).
Scriitorul Nicolae Coande va prezenta evenimentul.
Publicul craiovean este invitat să participe la toate aceste manifestări.
„O lună destul de agitată din motive de… vârstă! S-a zvonit că împlinesc 50 de ani şi n-am cum să mă eschivez. Multe, şi mărturisesc, emoţionante momente şi manifestări de simpatie. La Craiova, la Liceul comercial, pe la începutul lunii – o întâlnire cu elevii şi profesorii, într-o sală călduroasă, la propriu şi la figurat. Au mai participat Chifu, Berceanu, George Popescu, Ghica, Diaconescu şi actorul Ion Colan, care a citit cu mult succes din Lilieci. La masă era un buchet mare cu 50 de garoafe roşii, plus una albă… Într-o altă după-amiază, la Teatrul Naţional Craiova, sala mică, a trebuit de asemenea, să asist la un spectacol improvizat de actorii tineri ai teatrului: Mirela Cioabă, Tania Filip, plus Colan, Ilie Gheorghe şi încă vreo doi. Cuvântul de deschidere – Firescu, secretarul literar al teatrului. Apoi au vorbit Patrel Berceanu şi Costică Barbu, amândoi spunând lucruri plăcute, evident, dar se vedea că sunt simţite şi sincere… După aceea, am invitat actorii participanţi plus redacţia «Ramuri» şi grupul de colaboratori la «Cina». În seara următoare, petrecerea s-a mutat acasă. A venit şi Eugen Simion de la Bucureşti, invitat de cenaclul nostru, şi a vorbit liber vreo două ceasuri despre condiţia criticului. (Succesul cel mai mare la spectacolul de teatru a fost evident al lui Tudor Gheorghe). Peste 30 de invitaţi în apartamentul meu atât de neîncăpător. Dar toţi s-au simţit bine. S-a stat pe jos, în picioare. Tudor, fiind răcit, n-a cântat, dar a fost în mare vervă (întâmplări cu Moşu – avea o bombă în bătătură, din timpul războiului – pusese fân peste ea, vacile tot mâncau, el dădea s-o acopere etc. Un alt vecin avea un tanc acoperit cu paie – l-au târît cu tractorul). Colan m-a imitat pe mine cum discut cu fotbaliştii. O seară foarte plăcută. Au fost Chifu, Patrel, Barbu, G. Popescu, Negrici, Colan cu soţiile, Dobrescu cu soţia, Tania Filip, pictorul Sorin Novac (care mi-a adus un tablou), Cl. Moldovan, George, Ionică, Mioara şi Natalia0”, nota Marin Sorescu, în 21 februarie 1986, în Jurnal inedit, vol VII, Ed. Autograf MJM, 2014.
Cosmin Borza (n. 7 iunie, 1983, Ineu, Arad) este absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca, redactor al publicaţiei Dacoromania litteraria, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca; Seminarist/Asistent/Lector asociat, Departamentul de Literatură română şi Teoria literaturii, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Are un doctorat în filologie, Facultatea de Litere, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum şi un stagiu de un an de cercetare postdoctorală, la Academia Română.
A obţinut mai multe premii: Tânărul critic al anului 2014, premiu acordat de Ministerul Culturii din România; 2015: Premiul „Mongolu” (debut), acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj; 2015: Premiul „Sextil Puşcariu” (debut în istorie literară), acordat de Academia Română, Filiala Cluj-Napoca; 2015: Premiul „Alexandru Piru”, pentru încurajarea tinerilor cercetători, Muzeul Naţional al Literaturii Romane.
Burse şi stagii de cercetare: octombrie 2009 – ianuarie 2010: Universitatea „Sapienza” din Roma, Italia (stagiu de mobilitate doctorală); aprilie 2015: Universitatea Autonomă din Barcelona, Spania (stagiu de mobilitate postdoctorală); iulie 2015: Universitatea din Lisabona, Portugalia (stagiu de mobilitate postdoctorală).
”Marea provocare a studiului lui Borza este una structurală (dusă în paralel cu multe polemici de interpretare ale altor studii): a explica cum un poet fără legacy literar (în formularea autorului, nu există un poet notabil de după optzeci care să revendice explicit poetica lui Marin Sorescu) s-a aflat multă vreme în centrul canonului literar (demonstraţiile finale ale volumului merg chiar către o influenţă reală însă nerecunoscută în cadrul generaţiei optzeci). Iar imaginea sa internaţională încă rezistă: de la pagina în The New Yorker din ’90 până în noiembrie 2014, când The Guardian publica în secţiunea Poem of the Week poemul tradus Peasants al lui Sorescu”.
”În viziunea lui Cosmin Borza, Marin Sorescu rămâne, fundamental, un neomodernist. Monograful nu urmăreşte soluţia artificială a expulzării poetului din mediul cultural în care s-a format, ci lărgirea canonului neomodernist până la a-l îngloba şi pe Sorescu; după cum nici înserierea de facto a poetului în rândul optzeciştilor nu i se pare viabilă, ci mai degrabă restructurarea canonului optzecist până la a-l accepta, firesc, pe Sorescu drept un precursor.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.