Muzica lăutarilor care l-au inspirat pe George Enescu

George Enescu spunea în urmă cu mai bine de un secol: „Lor, ţiganilor, să le mulţumim că ne-au păstrat muzica, această comoară ce abia acum o preţuim; numai dânşii (!) ne-au desgropat-o, au trecut-o şi dat-o în păstrare din tată în fiu, cu acea grijă sfântă ce o au pentru ce le e mai scump pe lume: muzica”.

Lucrări pe care odinioară le interpretau celebri lăutari şi care au reprezentat o puternică sursă de inspiraţie pentru Enescu în creaţiile proprii, dovadă stând faptul că se regăsesc în manuscrisele sale, se vor auzi la Sala Radio miercuri, 28 octombrie, la ora 19.00, într-un concert inedit care aduce pentru prima oră, în aceeaşi seară, pe aceeaşi scenă, Orchestra de Cameră Radio şi Orchestra de Muzică Populară Radio.

Violonista Simina Croitoru

Sub titlul George Enescu şi lăutarii dinastici bucureşteni, seara va începe cu melodii celebre cântate în stil tradiţional de Orchestra de Muzică Populară Radio printre ele: Am ibovnică-n Mizil, Sârba scrobiţilor, Hora Florica, Ciocârlia. Solist va fi Alexandru Mica, cel care s-a dedicat cercetării şi valorificării, în calitate de interpret vocal, al tezaurului folcloric românesc din Muntenia ultimelor cinci veacuri, repunând în circulaţia vie, folclorică, la nivel naţional, un număr de 622 de cântece populare antologice selecţionate cu migală.

Alexandru Mica

În cea de-a doua parte, Orchestra de Cameră Radio va interpreta cunoscute lucrări mai des auzite pe scenele de muzică clasică, compuse pornind de la teme tradiţionale româneşti: G. Dinicu: Hora mărţişorului, Sârba-n căruţă, Hora staccato, din caietele Gh. A Dinicu: Hora lui Dobrică, manuscrisul George EnescuCristache Ciolac: Hora morii şi altele.

Solişti vor fi tânăra violonistă Simina Croitoru şi naistul Cornel Pană, cel care va şi dirija ambele orchestre. Concertul este prezentat de muzicologul Viorel Cosma.

Orchestra de Cameră Radio. Foto Alexandru Dolea

Pentru a pătrunde mai uşor în atmosfera serii, dar şi pentru o mai bună documentare, în foaierul Sălii Radio, aripa Berthelot, va fi deschisă, în parteneriat cu Muzeul Naţional George Enescu, expoziţia George Enescu şi muzica lăutarilor români.

Realizată de muzicologul Cristina Andrei, expoziţia valorifică material documentar din colecţia particulară a maestrului Viorel Cosma (consultant ştiinţific în relizarea proiectului), din fondurile Muzeului Naţional George Enescu, al Bibliotecii Academiei Române şi al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, reflectând parteneriatul marelui compozitor şi interpret român cu câţiva dintre cei mai străluciţi lăutari virtuozi din vremea sa, de la formarea sa muzicală în copilărie cu lăutarul satului, până la colaborări în formaţii de muzică de cameră şi pe podiumul de concert.

Orchestra de Muzică Populară Radio

„Trăind timp îndelungat în intimitatea dinastiei Dinicu (având ca partener în muzica de cameră pe violoncelistul Dimitrie Dinicu şi pe violonistul Gheorghe A. Dinicu), dând recitaluri cu Nicolae Buică, culegând melodii populare de la lăutarul Cristache Ciolac, afişându-se deseori cu Lică Ştefănescu, ce cânta la tobă, în capitala Franţei şi în oraşe mici din regiuni ca Râmnicu-Sărat, Buzău ori Târgu Jiu, toate acestea i-au permis marelui creator să cunoască perfect aceşti valoroşi parteneri artistici”, apreciază Viorel Cosma.

Sunt evidenţiate astfel sursele profesionale ce i-au înlesnit lui Enescu pătrunderea în profunzimea tainelor artei populare interpretative şi accesul la un repertoriu folcloric divers, pe care l-a valorificat genial în compoziţie şi în tehnica violonistică savantă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.