Directorul general de la MET, Peter Gelb, a prezentat pentru Opera Magazine cele 10 opere care vor fi transmise în direct de la Metropolitan Opera din New York, în HD, în sute de săli din întreaga lume.
Stagiunea 2015-2016 aseriei The Met live in HD începe anul acesta la 3 octombrie cu Il Trovatore, într-o producţie semnată de David McVicar, care a mai fost transmisă în cinematografe. Retransmiterea ei se explică prin faptul că, aşa cum afirmă Peter Gelb, “repertoriul nu este extensibil, mai ales când, aşa cum dorim noi, trebuie menţinut un echilibru între titlurile foarte populare şi cele care apelează la curiozitatea publicului. Metropolitan Opera îşi construieşte stagiunile în funcţie de acest imperativ şi în interiorul lui alege cele 10 opere care vor fi transmise în cinematografe.
Il Trovatore se impune în măsura în care Leonora va fi interpretată pentru prima dată aici de Anna Netrebko, în momentul de faţă soprana-vedetă a casei. În stagiunea trecută, ascultând Lady Macbeth, spectatorii au fost sideraţi de felul în care a evoluat vocea ei, devenind cea a unei autentice lirico spinto/ drammatico. Un nou repertoriu i se deschide şi noi avem numeroase proiecte în comun, printre care, Adriana Lecouvreur”.
Aleksandr Antonenko în Otello
Va urma, în 17 octombrie, Otello, spectacolul care va deschide stagiunea la MET în 21 septembrie. Ea este pusă în scenă de Bartlett Sher, unul dintre cei mai buni regizori americani ai momentului, atât în teatru, cât şi în comedia muzicală şi în operă. La Met el a semnat deja Il Barbiere di Siviglia, Povestirile lui Hoffmann, Elixirul dragostei, Contele Oryet şi Two boys de Nico Muhly. “Cred că am reunit o distribuţie dintre cele mai atrăgătoare: unul dintre cei doi sau trei cei mai buni Otello a momentului, Aleksandr Antonenko, minunata Sonya Yonceva, care debutează în Desdemona, şi excelentul Zeljko Lucic în Iago. Strălucitul Yannick Nezet-Séguin va fi la pupitru. El a obţinut un enorm succes în stagiunea trecută dirijând Don Carlo”, afirmă Peter Gelb.
Johan Botha în Tannhauser
În 31 octombrie va fi difuzat Tannhäuser, în regia lui Otto Schenk, din 1977, a cărei reluare din 1982 a fost deja lansată de Deutsche Grammophon în DVD. Transmiterea ei în cinematografe este motivată de faptul că la o asemenea proiecţie publicul trăieşte evenimentul ca şi cum ar fi în scenă, ceea ce nu se întâmplă cu un DVD. Opera este reluată pentru prima dată din 2004 şi n-a mai fost până acum propusă în cadrul The Met live in HD. Apoi, James Levine, care era la pupitru în 1977, va fi şi de această dată în fosă, dirijând o distribuţie excelentă; Johan Botha în rolul titular, Eva-Maria Westbroek în Elisabeth, Peter Mattei în Wolfram.
Diana Damrau în Pescuitorii de perle
Lulu, o nouă producţie, va fi oferită în 21 noiembrie. Este vorba despre o producţie în colaborare cu National Opera. Spectacolul a fost creat la Amsterdam, în luna iunie a anului trecut. “Când am venit la Met, în 2006, am dorit să reiau legăturile cu artiştii vizuali, ca în epoca în care Opera i-a invitat pe Chagall sau David Hockney. William Kentridge este unul dintre demnii lor succesori, aşa cum o dovedeşte şi producţia Nasul de Şostakovici, din 2010. Şi, din nou, James Levine va fi la pupitru, ca în 1977, când a fost creat spectacolul Lulu la Met”.
Nina Stemme în rolul Turandot
Tot o nouă producţie, de data aceasta cu Pescuitorii de perle, va fi transmisă în 16 ianuarie, o coproducţie cu English National Opera, din Londra, unde punerea în scenă a fost realizată de Penny Woolcock, în 2014. La Met, această operă n-a mai fost jucată din 1916. La acea epocă, Enrico Caruso a cântat rolul Nadir, alături de Frieda Hempel, în rolul Leila şi Giuseppe De Luca în Zurga. Şi de această dată s-a reuşit formarea unei echipe excelente: Diana Damrau, Matthew Polenzani şi Mariusz Kwiecien, unul dintre cele mai bune triouri posibile astăzi, sub bagheta lui Gianandrea Noseda.
Kristine Opolais şi Jonas Kaufmann în Manon-Lescaut
S-ar părea că, la fel cu Tannhäuser, Turandot în regia lui Franco Zeffirelli, ce va fi transmisă în 30 ianuarie, nu poate fi considerat un spectacol nou. În plus, el a fost proiectat deja în seria The Met live in HD. Dar, de această dată, în rolul titular va fi Nina Stemme, care n-a mai cântat nicodată acest rol la Met.
Va urma, în 5 martie, Manon Lescaut. Este o coproducţie cu Festspielhaus din Baden-Baden, care a prezentat-o pentru prima dată în 2014. Ca şi pentru recentele producţii cu Werther, Carmen şi Le Nozze di Figaro, regia poartă marca lui Richard Eyre. Iar distribuţia pare a fi ideală, cu Jonas Kaufmann şi Kristine Opolais în rolurile principale.
Roberto Alagna în Madama Butterfly
Kristine Opolais va putea fi ascultată şi în 2 aprilie în Madama Butterfly, pusă în scenă de Anthony Minghella, tot o coproducţie cu English National Opera, care a deschis şi stagiunea din 2006, prima condusă de Peter Gelb la Metropolitan Opera. Alături de Kristine Opolais va evolua Roberto Alagna în Pinkerton.
“English National Opera este interesată de aceiaşi regizori ca şi Met, dar asta nu însemană cu nu colaborăm şi cu Covent Garden! Producem împreună, de exemplu, Der Rosenkavalier, spectacol semnat de Robert Carsen. Cu English National Opera am mai ales în proiect La forza del destino, în regia lui Calixto Bieito. La întrebarea ce s-ar putea pune: «cum va reacţiona publicul», trebuie spus că Bieito s-a schimbat. El continuă, desigur, să provoace publicul, dar nu numai pentru simpla plăcere de a provoca”, afirmă Peter Gelb.
Sandra Radvanovsky în Robert Devreux
Penultima transmisie, în 16 aprilie, va fi Roberto Devereux, creaţie Met.
“În mod curios, înainte de venirea mea, niciunul dintre titlurile ce formează trilogia «reginele Tudor» de Donizetti nu fusese prezentat la Met. Am început deci cu Anna Bolena, interpretată de Anna Netrebko. A urmat Maria Stuarda, cu Joyce DiDonato. Roberto Devreux împlineşte ciclul, cu Sandra Radvanovsky, în regia lui David McVicar. Publicul va avea posibilitatea de a asculta trilogia completă în cadrul aceleiaşi stagiuni”.
Ultima transmisie, în 30 aprilie, va fi Elektra, pusă în scenă de Patrice Chéreau în 2013 pentru Festivalul de la Aix-en-Provence. Din păcate Chéreau nu va mai fi la Met pentru această reluare în care Elektra va fi interpretată de Nina Stemme, care îi urmează în acest rol lui Evelyn Herlitzius. Din distribuţie mai fac parte Adrianne Pieczonka în rolul Chrysothemis, Waltraud Meier în Klytemnestra, iar la pupitru va fi Esa-Pekka Salonen.
Waltraud Meier în rolul Klytemnestra din opera Elektra
Stagiunea 2015-2016 de la Met cuprinde şi titluri care n-au fost propuse niciodată în Te Met live in HD, cum ar fi Răpirea din serai. Întrebat de criticul Richard Martet de ce nu au fost selectate pentru retansmisie în cinematografe, Peter Gelb a explicat: “Ne programăm stagiunile cu patru sau cinci ani înainte, în funcţie de disponibilitatea artiştilor pe care dorim să-i invităm şi a felului în care putem organiza alternarea între producţii şi reprezentaţii. Decizia de a transmite un spectacol sau altul apare mult mai târziu, să spunem cu unul sau doi ani înainte. Ea răspunde unor imperative numeroase: o propunere suficient de variată ca repertoriu, evitarea transmiterii aceleiaşi opere ca în stagiunea precedentă, păstrarea unei anumite perioade înre două difuzări, cel puţin 15 zile… Este, de altfel, şi motivul pentru care ne limităm la 10 titluri!”.
Diana Damrau în Răpirea din serai la Metropolitan Opera
Succesul de care se bucură The Met live in HD are într-o oarecare măsură o influenţă asupra reţetei spectacolelor. Cel puţin două treimi din publicul din sălile de cinema locuieşte în afara Statelor Unite. Deci Met nu riscă să piardă aceşti spectatori. Dimpotrivă, numărul turiştilor străini care cumpără bilete pentru Met atunci când sunt la New York s-a dublat în ultimii doi ani, tocmai pentru că aceştia descoperă producţiile Operei pe marele ecran şi doresc să le vadă măcar odată pe scenă. În ceea ce priveşte spectatorii din Manhattan, nu s-a înregistrat, după afirmaţia lui Peter Gelb o scădere a numărului de spectatori. În marea lor majoritate aceştia rămân fideli Operei. S-a înregistrat o uşoară scădere a numărului de bilete cumpărate de locuitorii din afara New York-ului, de la Boston la Washington. Mai ales persoanele în vârstă preferă să vadă spectacolele în localităţile lor.
În concluzie, potrivit părerii directorului general al Operei din New York, The Met live in HD este fără îndoială un succes, mai întâi pe plan financiar, aducând Operei între 17 şi 18 milioane de dolari, la care nici măcar nu se visa când a demarat proiectul. De asemenea, milioane de oameni care nu puteau avea acces până la producţiile Operei descoperă spectacolele în direct în condiţii dintre cele mai bune. Este un succes şi pe plan artistic prin impactul pe care proiectul îl are asupra evoluţiei artiştilor pe scenă, obligându-i să “joace”, ceea ce i-a făcut fericiţi pe regizori.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.