Reprezentantul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea presei, Harlem Désir, se declară îngrijorat de recentul amendament la Legea privind organizarea și funcționarea agenției AGERPRES, care a primit aviz favorabil la 11 octombrie din partea Comisiei de Cultură a Senatului. El i-a scris luni, 23 octombrie, în acest sens ministrului de externe al României, Teodor Meleșcanu, anunță agenția de presă.
„Sunt îngrijorat în legătură cu posibilele repercusiuni ale acestui amendament pentru independența Agenției Naționale de Presă AGERPRES”, a declarat Desir, menționând că „în cadrul proiectului de lege, directorul general ar putea fi demis în cursul mandatului său dacă Parlamentul respinge un raport anual al AGERPRES”.
Mai multe organizații, inclusiv Sindicatul Român al Jurnaliștilor, MediaSind, Alianța Europeană a Agențiilor de Presă și Federația Europeană a Jurnaliștilor, au denunțat noul amendament ca instrument de politizare a serviciului public de presă, se amintește în comunicatul OSCE.
Reprezentantul organizației a mai spus că Biroul său este pregătit să sprijine autoritățile române cu recomandări politice pentru a asigura respectarea deplină a angajamentelor OSCE în materie de libertate a presei.
Reprezentantul OSCE privind libertatea mass-media monitorizează evoluțiile media în toate cele 57 de state membre ale OSCE. El oferă avertizări timpurii cu privire la încălcarea libertății de exprimare și a libertății mass-media și promovează respectarea deplină a angajamentelor OSCE privind libertatea presei.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a Raportului anual de activitate al instituției, este înscrisă pe ordinea de zi de marți a plenului Senatului.
Proiectul de lege a fost inițiat de senatorii PSD Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Crețu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu și Liviu-Lucian Mazilu.
În expunerea de motive a actului normativ, inițiatorii susțin că directorul general al AGERPRES ”se bucură de o imunitate totală în interiorul mandatului său”, adăugând că, dintre ”instituțiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agenția Națională de Presă este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acțiune în cazul în care constată un management neperformant”.
Comisia pentru cultură a Senatului a dat pe 11 octombrie, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative. Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susține această modificare legislativă.
„Nu susținem această modificare legislativă. Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenției Naționale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituție de presă și alăturarea celor două noțiuni — de control și de presă — nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertății de exprimare la modul general”, a subliniat el.
De asemenea, Giboi a subliniat că sunt foarte multe aspecte privind legea AGERPRES care trebuie discutate și îmbunătățite, „aduse în 2017, nu trimise înapoi în 1990”.
Pe mine faptul ca Harlem Désir a ajuns la OSCE ma îngrijoreaza, nu altceva. Socialist, fost ministru, individul s-a remarcat printr-un oportunism covârsitor, scandalos. Mimetic, lash pâna la crima.
Dlor – in loc sa elaboram anevoios si cu mare cheltuiala legi si reglementari pe care apoi le aruncam la cos din cauza „ingrijorarii” unora sau altora, de ce nu desfiintam parlamentul, guvernul, CCR si ne lasam diriguiti direct de diversele organizatii platite pentru „ingrijorari” – sub atenta supervizare a guvernatorului general Klemm, biensur, in fata caruia nu mai cracneste niciunl dintre ingrijorati, dansul fiind ingrijoratul-sef! Daca tot suntem in mod vizibil colonie – la ce naiba o mai facem pe tara suverana?????
Agerpres nu poate fi independenta fata de guvernare, este insasi definitia existentei ei.Un Guvern care nu dispune de oficine pentru a-si publiciza politicile trebuie sa gaseasca o cale de informare a populatiei. Sa presupunem ca va fi gata Raportul Comisiei SRI si ca acesta va fi neconvenabil pentru exponentii hastagismului.Cine va afla de continutul sau daca Presa de opozitie , sau Presa in general, va pastra tacerea? Comisia nu poate aplica masuri coercitive. Si atunci, Raportul ar putea fi tradus in limbile de mare circulatie si publicat pe Agerpres. Asa va afla toata lumea.Dar daca Agerpres nu vrea, ca e „independenta”?