Pandemia ne aruncă înapoi în „tranziție”

Toate țările UE au suferit în ultimele luni și economiile tuturor se vor prăbuși în lunile ce vor urma. Iar dacă gripa covid19 a lovit mai puțin unele țări UE, asta nu înseamnă că aici suferința economică va fi mai redusă, dimpotrivă.

Raportat la pierderile de vieți omenești, Estul Europei a suferit mai puțin decat Vestul, iar Sudul a suferit mai mult decât Nordul. Există și diferențe uriașe între țări vecine: Spania a fost printre cele mai lovite țări din Europa, pe când Portigalia are un bilanț extrem de redus al deceselor și infectărilor cu noul coronavirus.

Și la nivel economic impactul este la fel de inegal. The Economist scrie că PIB-ul UE în primul trimestru al anului s-a redus cu 3,5% fata de trimestrul precedent. Germania, cea mai mare economie europeană a avut un PIB cu 2,2% mai mic. În trimestrul al doilea, când economiile au fost lovite din plin de izolarea la domiciliu a populației, datele vor fi mult mai proaste. Comisia Europeană estimează o contracție a PIB-ului cu 7,5% în 2020, iar Morgan Stanley are o estimare și mai pesimistă – 11% în zona euro. Economia Germaniei se va contracta în 2020 cu 8%, estimează Morgans Stanley, economia Franței se va contracta cu 11%, cea a Italiei cu 15%.

Faptul că țările central și est-europene au avut un număr mai mic de cazuri, mult mai puține decese, nu înseamnă că suferința economică va fi mai mică. Aceste țări au luat măsuri de prevenție mai dure și mai timpurii, câtă vreme, scrie The Economist, cheltuielile pentru a pe cap de locuitor în Polonia sau Ungaria sunt la un sfert din cât se cheltuiește în Austria pe cap de locuitor. Măsurile acestea au lovit însă niște economii mult mai puțin performante decât cele vestice.

Ce va urma? O perioadă ce va semăna mult cu cea a tranziției post-1989. ”Țările est-europene au gestionat eficient criza pandemiei, însă recesiunea va fi la fel de grea ca și recesiunea din tranziție”, spune Richard Grieveson, de la Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena, citat de The Economist. Ce a a dus tranziția în aceste țări? O reducere cu peste 40% a producței.

Trei motive de îngrijorare

Țările est-europene sunt vulnerabile din trei motive, scrie The Economist.

1. Economiile lor sunt dependente de exporturi, iar asta le lasă la mila altor țări. PIB-ul Slovaciei se bazează în proporție de 96% pe exporturi și servicii, în Ungaria dependența este de 85%, în Bulgaria și Letonia este de 61%. The Economst uită să menționeze România, unde exporturile sunt doar 31% din PIB (în Ungaria, în 2019, exporturile aduceau 71% din PIB). Asta nu este însă deloc o veste bună, cât vreme procentele acestea explică în bună măsură dezechilibrele economice din România, deficitul comercial, starea industriei României.

2. Guverenele est-europene nu au o capacitate prea mare de a finanța pachete de relansare economică. Nu pot avea deficite bugetare mari, pentru că investitorilor le este teamă să le împrumute. Austria are o datorie raportată la PIB de trei ori mai mare decât a Bulgariei, însa datoriile Austriei au rating AA+, pe când ale Bulgariei sunt BBB. Există și investitori care nu sunt deloc speriați de acest rating și ar investi in Estul Europei, pentru că au interese geopolitice mai degrabă decât profitul imediat – ei sunt investitorii  chinezi. Însă, din aceleași rațiuni geopolitice, țările est-europene au acces interzis la împrumuturile și investițiile Chinei, mai cu seamă într-un moment în care partenerul lor strategic SUA se pregătește de cel mai mare război comercial al ultimelor decenii, cu Beijingul.

3. Multe din țările estice se bazează pe un domeniu economic dintre cele mai afectate de pandemie – turismul. În Croația, turismul aduce 25% din PIB. Este motivul pentru care se estimează că PIB-ul Croației se va reduce cu 11% in acest an.

The Economist: o nouă ”perioada de tranziție” pentru Estul Europei

Așadar, The Economist întrevede o nouă ”perioada de tranziție”, o nouă perioadă neagră pentru statele est-europene. Și, așa cum acea perioada din anii 1990-2000 a fost marcată de fondurile de preaderare, de PHARE, ISPA, SAPARD, și acum există fonduri dedicate. Sunt cele 750 de miliarde pentru refacerea economică post-pandemie propuse de UE, pornind de la planul franco-german de 500 de miliarde de euro venit din împrumuturi garantate comun de statele UE, un pas către mutualizarea datoriilor, ba chiar, spun unii analiști, către o politică fiscală europeană comună și către un Minister de Finanțe al UE, un pas către federalizare.

Dacă este să menținem paralela cu perioada de tranziție și perioada preaderării la UE, din nou nu se anunță vremuri bune pentru Europa de Est. Perioada de preaderare la UE a fost total diferită pentru aceste state față de ceea ce au experimentat alte state. La aderarea din 1973, Irlanda a beneficiat de susținere financiară majoră, căci din valul de aderare făceau parte țări cu o economie peste nivelul Comunității Europene – Marea Britanie și Danemarca. Grecia a fost singura țară care a aderat, în 1980, la o Comunitate Europeană cu membri puțini și bogați. La fel au stat lucrurile pentru Spania și Portugalia, în 1986, pentru a nu mai vorbi despre Austria, Finlanda și Suedia, în 1995. Cu totul altfel a fost cu țările din valurile din 2004 si 2007 – 12 state cu economii slabe care au trebuit să împartă bani mai puțini și cu mult mai multe condiționări. Acum, in 2020, pachetul de refacere economică post-pandemie va fi și mai puțin generos cu statele estice: UE traversează o criză și este forțată de Washington să aleaga între relația comercială cu SUA și cea cu China.

Bloomberg estimează că României îi vor reveni puțin sub 20 de miliarde din pachetul de refacere economică post-pandemie. Când ești vicepreședinte al PPE, partidul european pentru care Ludovic Orban a spus că a dat jos guvernul în România, vei spune că România va obține 33 de miliarde de euro din acest pachet UE. Asta a spus eurodeputatul Siegfried Muresan. Suma netă este însă de circa 20 de miliarde de euro, restul fiind banii cu care România va contribui la fondul european. România ar fi al șaselea beneficiar din UE de pe urma acestor fonduri.

Bătălia pentru zecile de miliarde de la UE

”Începe o bătălie pentru 750 de miliarde de euro”, scrie Bloomberg. În primă fază, chiar în momentele cele mai grele ce urmerază în acest an, bătălia se va purta pe doua fronturi, căci se adaugă lupta pentru cadrul financiar multianual al UE, pentru următorii sapte ani, un buget de care depinde inclusiv pachetul de ajutor post-pandemie. ”Clubul zgârciților” din UE a pierdut, aparent, un membru cu greutate – Germania – însă au rams Olanda, Austria, Suedia, Finlanda, Danemarca. Sunt țări care vor insista pentru reducerea ajutoarelor, pentru modificarea proporțiilor (actualmente sunt programați 500 de miliarde de euro fonduri nerambursabile și 250 de miliarde împrumuturi), pentru reforme, liberalizări, accesul și mai facil propriilor companii în economiile estice, etc. Este adevărat că mulți analiști estimează că vocea ”zgârciților” va fi mult mai slabă fără susținerea Germaniei, însă influența acestor state, precum și înțelegerile diplomatice ulterioare cu Berlinul, nu pot fi subestimate. Bloomberg consideră că se pot face tăieri importante din bugetul pentru agricultură și cel pentru coeziune (împreună, reprezintă 71% din bugetul UE) – sunt exact sferele bugetare de pe urma cărora țările est-europene beneficiază cel mai mult.

Iar în această luptă petru fondurile pentru relansare economică, la tabăra ”zgârciților” din Vest se adaugă țările din Grupul Visegrad. Ungaria, Slovacia, Polonia și mai cu seama Cehia știu că nivelul lor de dezvoltare economică se appropie de limita dincolo de care nu vor mai putea primi fonduri de coeziune, iar cadrul financiar multianual 2021-2027 este ultimul de care pot beneficia sub acest aspect. ”Ne vrem banii și abia apoi ne putem gândi cum să ajutăm țările cele mai afectate de coronavirus. Acesta este mesajul premierului ceh Andrej Babis și al ministrului de Finanțe Alena Schillerova, transmis în mai multe interviuri și conferințe recente”, scrie publicația Visegrad Insight.

Ce se va întâmpla cu banii europeni?

Nu trebuie uitat că statele europene au angajamentele față de NATO, cei minimum 2% din PIB pentru Apărare. Nu trebuie uitate achizițiile de armament la care s-au angajat România, Ungaria, țările baltice, pentru a nu mai vorbi de proiectele mult mai ambițioase ale Poloniei, inclusiv 2 miliarde de dolari pentru o bază militară americană permanentă în țară. Nu trebuie uitată nici achiziția de gaze naturale lichefiate transportate peste Ocean din SUA de către Polonia și statele baltice. Nu trebuie uitat nici cum bubetul pentru 2020 al României a tăiat fonduri de la Sănătate în beneficiul instituțiilor de forță. Iar, în cazul României, va fi un an electoral, cu cheltuielile bine cunoscute pentru atragerea voturilor. După toate aceste cheltuieli vor rămâne goluri pe care fondurile UE vor trebui să le umple și abia apoi putem calcula cât va mai rămâne cu adevărat pentru relansarea economiilor central și-est-europene.

Și, la fel ca în perioada tranziției și preaderării, acești bani vor veni cu condiția aplicării unor reforme economice, cu condiția respectării normelor statului de drept și măsuri anticorupție. Nu trebuie uitat că,  în 2019, la negocierile eșuate pentru următorul buget pe șapte ani al UE (2021-2027), condiționalitățile politice (nicăieri precizate în tratatele UE) pentru accesul la banii europeni au fost o solicitare expresă a țărilor vestice, ținta fiind regimurile din Polonia, Ungaria și chiar timida frondă a guvernului PSD din România. Și, nu în ultimul rând, să nu uitam că și ONG-iștii finanțați din bani europeni, ai ambasadelor și fundațiilor vor trebui să dovedească acum, prin mijloacele specifice bine cunoscute, mult mai multă abnegație în promvarea agendelor lor, pentru a-și menține nivelul de trai ante-pandemie.

Lupta pentru sutele de miliarde pentru relansarea economiilor UE se poate sfârși rău, cu sciziuni și mai mari între Estul și Vestul Europei, pornind de la obstinația de a impune și mai multe condiții politice pentru accesarea fondurilor UE. Se poate sfârși însă și în mod fericit. Spre exemplu, Bloomberg notează că Olanda nu ar trebui să considere că granturile oferite economiilor mai sărace vor fi bani irosisți, pentru că Olanda este al doilea exportator intra-UE și va beneficia printre primii de refacerea pieței unice. Nu trebuie sa uitam raționamentul fostului comisar UE pentru Buget, germanul Gunther Oettinger: „O mare parte din fiecare euro ce merge în Polonia se întoarce în Germania, polonezii folosesc banii pentru contracte cu industria germană, pentru a cumpăra mașini și camioane germane“. Apoi, The Economist amintește de o mare oportunitate pentru statele est-europene: potențiala retragere a unor lanțuri de producție occidentale din China, pe fondul războiului comercial China-SUA, ar putea fi urmată de relocarea lor în Europa de Est, împreună cu serviciile conexe.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3

10 Comentarii

  1. In concluzie sunt ai noștri bani europeni??..sau sunt doar pe hârtie??? ..de fapt sunt pentru multinaționale , asta-i adevărul..deja omul cu batistuta punea tara la cale,mii de kilometri de autostradă, sute de spitale, școli, grădinițe…boul încurcase foile… banii europeni de relansare economică sunt numai și numai pentru industrie.!!!punct…

  2. Cei 33 de miliarde de euro pe care US ii da Romaniei ar trebui sa ne acopere pierderile cauzate de coronavirus, ba chiar sa iesim pe plus, si atunci despre ce recesiune si despre ce „tranzitie” mai vorbim?

  3. Se tot vorbeste de „industria” din Romania !!! Care industrie aia care este sublima si lipseste cu desavarsire? Romania nu mai produce uleiuri minerale rulmenti de la diametre de cativa centimetri pana la diametre de cativa metri cauciucuri basculante chiar si de 50 de tone tractoare locomotive avioane confectii (stofele mai bune decat la britanici cel putin asa i-mi zicea un vest-german in 1982) utilaj de foraj de mare adancime locul 3 in lume !!! Diamante industriale turbine vopseluri material rulant ciment sticla si portelanuri tipografi ( pifurile si Rahanurile franceze erau tiparite evident in Romania )aveam peste 20 de fabrici de conserve acummai avem vreo 3-4 dar ATENTIE NICI UNA DE PESTE !!! Caz unic in lume o tara cu iesire la mare si cu o ditamai Delta nu produce conserve de peste !!!!!! In conditiile in care inca din 1971 Romania avea primul vas de pescuit oceanic gen congelator in 1989 aveam o flota de peste 300 de nave comerciale 16 fiind congelatoare. Acum nu mai avem NIMIC din toate acestea farama de productie asa zis industriala fiind acaparata de calicii din vest transformand Romania intr-o tara saraca inrobita dezindustrializata si deprofesionalizata.

  4. Domnule Calin,spre onoarea dumitale ar trebui sa nu mai valorifici spusele mediei britanice,de la care prin Brexit,ne-am luat adio!Aceasta medie, de o ipocrizie rara,nu isi vede dezastrul economic propriu urmare a Brexitului, si bagatelizeaza programul de redresare UE, care asigura Romaniei a 6-a pozitie in UE in dinamica fondurilor de redresare si a rolului economic!https://www.statista.com/study/71627/coronavirus-impact-on-the-uk-economy/
    PIB-ul UK s-a prabusit literalmente cu 30%,au peste 10 milioane de someri si companiile asiatice continua sa paraseasca UK in favoarea UE!
    „B atalia pentru zecile de miliarde de euro”e doar in capul Bloomberg,UE a pregatit si aprobat planul,uzand de realitatea economica atarilor UE!
    Subliniez,media britanica nu mai este de incredere in analizele economice care vizeaza UE!

  5. Invazie lacuste de proportii in India si Pakistan. Autoritatile din ambele tari se tem de o criza de securitate alimentara, cele doua tari au impreuna 1.599.323.903 locuitori. Autoritatile din Pakistan, desi se se lupta cu o criza economica majora cauzata de pandemia coronavirus, considera ca problema creata de lacuste in sectorul agricol reprezinta o provocare cu mult mai mare. Un dezastru similar facut de lacuste se produce in Africa.

    https://www.youtube.com/watch?v=za-smVF1U5A

    https://www.youtube.com/watch?v=xeHukQ6Ux1k

  6. Romania va balti…se va chinui in mazga pe care i-o asterne Olanda, dusmania PPE-ului si indiferenta Frantei. SUA este departe si nu are nici un interes pentru dezvoltarea economica a Romaniei. Pe ei ii intereseaza doar carnea de tun a romanului si teritoriul ca viitor eventual teatru de razboi, atat ! Singura sansa de dezvoltare adevarata este China !

  7. @ Surdan Dobândă.In timp ce birocratii UE se gandesc cati bani noi sa tipareasca, facand asfel sa scada valoarea banilor europeni si a economiilor adunate de cetateni,ca doar nu a adunat Merkel si Ursula bani sub saltea si acum ii scot pe piatza,probabil companiile asiatice vin sa cumpere falimentarele pandemiei din UE,pentru ca in UK nu s-a inchis economia decat in mult mai mica masura in comparatie cu UE.Si ,ca exempu,in timp ce industria auto europeana,cu celebrele Volskwagen,Mercedes,BMW,Renault si altele,au tras pe dreapta,producatorii auto din UK si-au vazut de treaba,asta pentru ca au avut vanzari chiar mai mari si chiar in pandemie,asta si pentru ca au stiut sa-si protejeze de infestare,personalul (plus ca,in general,au locurile de productie in localitati mai mici,civilizate si neaglomerate).Chiar si la noi si chiar de mai multa vreme din ultimii ani,se pot vedea tot mai multe Range Rovere noi care nu sunt,totusi,niste masini ieftine.A trecut moda si vremea masinilor germane,sau ce?

  8. Scoateti-l pe iohanis din concediul permanent sa se duca acum la UE , sa-l vedem ca face si el ceva in acesti 6 ani, sa solicite macar partea ce ni se cuvine ca tara din aceste fonduri europene , ca pana in prezent a pus numai piedici in primirea fondurilor ce aveam dreptul , pentru ca la plata contributiei suntem primii !!!!

  9. DE FIECARE DATA DE LA BASINA DE BASESCU CAND PDL-ul VINE LA PUTERE CA ACUM SE ALEGE PRAFUL DE TARA.INTREBARE SIMPLA PENTRU PROSTI.DE CE CAND GUVERNEAZA PDL(PNL) BNII POPORULUI NU MAI AU VALOARE IAR SOMAJUL ESTE IN FLOARE?O FI DOAR CRIZA IN SPATELE CAREIA SE ASCUND?CAM CAT DE PROST TREBUIE SA FI SA VOTEZI PDL(PNL)?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.