Proiect ERASMUS+„WINTER” Starea de bine la vreme de pandemie

Proiectul Erasmus+Winter – ”Well being of teachers and educators – Satisfaction factors and applicable methods for maintaining and increasing the well-being of employees in social-pedagogical education and teaching for staff retention and recruitment“, coordonat de Adolf-Reichwein – Schule, Germania, a debutat în anul 2019 și urmează a se încheia la începutul anului 2022. Acest proiect, inițial prevăzut a se încheia în 2021, a fost prelungit cu 1 an, din cauza situației create de pandemia Covid-19.

Scopul proiectului este acela de a afla care sunt factorii determinanți și metodele aplicabile pentru menținerea și creșterea stării de bine a angajaților în general și a profesorilor/ educatorilor/angajaților din mediul educațional, în special. Conceptul generic de stare de bine la locul de muncă include, într-o exprimare succintă, tot ceea ce ține de sănătatea fizică, psihică și mentală a angajaților.

Proiectul presupune cercetarea factorilor care influențează starea de bine la locul de muncă, a importanței acordate acestei stări, precum și a soluțiilor adoptate de angajatori (companii, instituții, firme etc.), în vederea menținerii/îmbunătățirii stării de bine a angajaților la locul de muncă.

Proiectul este derulat de 6 instituții școlare – de la nivel preșcolar la cel liceal – din 4 țări membre UE, precum și de o instituție care activează în domeniul asistenței sociale. Școlile implicate sunt din Germania (Vitos-Teilhabe și Adolph Reichwein Schule), Finlanda (Riveria), România (Școala Gimnazială ”Elena Văcărescu” și Gradinița nr. 50, ambele din București), Suedia (Baldergymnasiet) și Lituania (Saules Gojus – Vilnius și Varpelio – Klaipeda). Au avut loc sesiuni de evaluare în Germania (2019), Suedia (2020) și Finlanda (2021). Întâlnirea din România s-a desfășurat online, din cauza restricțiilor impuse în timpul pandemiei Covid-19, iar cea din Lituania este programată pentru luna februarie 2022.

Întrucât bună parte din proiect s-a desfășurat sub auspiciile schimbărilor aduse în educație în timpul pandemiei Covid-19, la sesiunea on line organizată de Școala Gimnazială „Elena Văcărescu” – București toți partenerii au fost invitați să răspundă la șapte întrebări, aflate în strânsă legătură cu tema proiectului. Primele trei s-au axat pe experiențele și provocările cu care s-au confruntat instituțiile partenere și angajații acestora, de la începutul pandemiei, în timp ce ultimele patru s-au aplecat mai îndeaproape asupra stării de bine a profesorilor/educatorilor. Răspunsurile oferite au evidențiat atât puncte comune, cât și deosebiri între instituțiile partenere.

1. Cum ați descrie, pe scurt, experiențele dumneavoastră, în calitate de profesor/educator, în timpul pandemiei Covid-19?

„Viața este ca mersul pe bicicletă. Pentru a-ți menține echilibrul trebuie să continui să mergi înainte.”– Albert Einstein

Multe dintre cadrele didactice intervievate au declarat că această perioadă a debutat cu nesiguranță și îngrijorare – chiar teamă, precum și cu necesitatea de adaptare rapidă la noile condiții de lucru.

Toate țările au avut în comun o succesiune a diferitelor faze ale pandemiei – atât condițiile de lucru cu elevii, cât și modalitățile de colaborare instituțională s-au modificat în permanență, în funcție de condițiile epidemiologice existente în regiunea/țara respectivă, într-o anumită perioadă.

Numeroși profesori și elevi s-au confruntat la început cu dificultăți tehnice, odată cu trecerea la învățământul la distanță, cauzate, în principal, de lipsa formării și a experienței în utilizarea platformelor educaționale online, dar și de lipsa echipamentelor și dispozitivelor necesare pentru buna desfășurare a școlii la distanță. Departamentele tehnice din școli au fost uneori suprasolicitate, iar colegii s-au ajutat între ei, pentru a putea face față cu succes noilor tehnologii în procesul de predare-învățare-evaluare.

Atât profesorii, cât și educatorii au fost nevoiți să își adapteze tehnicile de predare la noua realitate. În „perioada online”, relațiile cu elevii au fost, pentru mulți dintre respondenți, mai dificil de stabilit. După cum au punctat respondenții din Lituania și Finlanda, s-a observat o scădere a interesului pentru studiu în special în rândul elevilor de vârste mici, care au fost privați de prezența și ghidarea asigurate de cadrul didactic în clasă. Unii elevi au fost dependenți de ajutorul părinților/reprezentanților legali, iar cea mai mare nevoie de susținere în timpul desfășurării cursurilor la distanță s-a observat în rândul elevilor defavorizați.

După revenirea la școală, purtarea măștilor de protecție a reprezentat o nouă provocare. În unele instituții școlare, masca a fost obligatorie în permanență în toate spațiile atât pentru elevi cât și pentru întregul personal. În altele, elevii de vârste mai mici – de exemplu preșcolarii – au fost exceptați de la purtarea măștii. În Germania, a existat posibilitatea înlăturării măștii pe perioada șederii pe scaun, însă unii profesori au continuat să poarte mască pe toată durata predării, iar în zilele cu multe ore vorbirea și respiratul s-au realizat cu dificultate. După încheierea perioadei de izolare la domiciliu, în unele instituții școlare s-a implementat sistemul hibrid – unii elevi participau fizic la ore, în timp ce alții asistau online, respectiv clasele au fost divizate în două grupe, iar lecțiile s-au organizat pentru ambele grupe. În România, a existat o perioadă în care preșcolarii, elevii din școala primară și anii terminali participau la ore cu prezență fizică, în timp ce toți ceilalți aveau cursuri exclusiv online. Indiferent de forma de organizare a cursurilor, numeroase cadre didactice s-au confruntat de multe ori cu un grad ridicat de solicitare, mergând uneori până la epuizare.

Școala Adoplh Reichwein din Germania a punctat în răspunsul său faptul că, odată cu necesitatea efectuării testelor Covid în școală, de mai multe ori pe săptămână, profesorii au resimțit această implicare într-un domeniu nou, cel medical, pe lângă cel educațional. De asemenea, în ciuda comportamentului disciplinat din școli, s-a observat o creștere a dezaprobării față de cei care nu doresc să se vaccineze anti-Covid însă și o experiență pozitivă în legătură cu „school-teams-health”, care au funcționat bine și și-au oferit sprijinul, ori de câte ori a fost nevoie.

În ciuda neajunsurilor, ca experiență plăcută, respondenții din Suedia au identificat mediul de lucru de acasă ca fiind mai calm, caracterizat de mai puține distrageri și de mai puțin stres. Cu toate acestea, timpul petrecut în fața ecranelor a crescut considerabil, la fel ca cel alocat pregătirii de materiale potrivite pentru școala online.

2. Cu ce provocări v-ați confruntat?

„Nu mă tem de furtuni, pentru că mă învață să îmi conduc corabia” – Louisa May Alcott

Provocările de ordin practic enumerate de parteneri au constat în accesarea și descoperirea platformelor de învățare/predare și aplicarea celor mai potrivite metode pentru a menține viu interesul elevilor. La nivel interuman, provocarea cea mai mare a constat în gestionarea emoțiilor elevilor și cadrelor didactice, deopotrivă, dar și în motivarea elevilor pentru învățare.

O altă provocare a fost legată de urmărirea și aplicarea multiplelor modificări legislative apărute de-a lungul pandemiei, în funcție de evoluția situației sanitare.

Unele cadre didactice au fost nevoite să lucreze și în timpul liber, pentru a-și pregăti temeinic materialele pentru școala online. De asemenea, au fost profesori care au resimțit tristețea de a nu putea să își vadă colegii, la școală.

În cazuri extreme, presiunea asupra cadrelor didactice a fost accentuată de acuze din partea părinților referitoare la o atenție insuficientă acordată nevoilor individuale ale elevilor.

Nu în ultimul rând, coordonarea proiectului Erasmus+ și a mobilităților, în timpul pandemiei, a reprezentat prin ea însăși o mare provocare.

3. Care au fost aspectele pozitive ale pandemiei Covid-19?

„Viața este un naufragiu, dar nu trebuie sa uităm să cântăm în bărcile noastre de salvare.” – Voltaire

Din toată această perioadă, au rezultat și câteva aspecte pozitive, începând cu faptul că atât cadrele didactice, cât si elevii au deprins noi competențe digitale. Au fost explorate noi platforme online, multe dintre acestea interactive (de exemplu: Wordwall, Genially, Kahoot).

Discuțiile telefonice și întâlnirile online au eliminat timpul petrecut în trafic, iar munca de acasă s-a desfășurat într-un mediu calm, cu mai puține distrageri. Unele cadre didactice au resimțit chiar un nivel mai scăzut al stresului și au reușit să își îmbunătățească limba engleză, prin folosirea platformelor și materialelor scrise în această limbă.

S-au realizat prezentări interesante, online, iar consumul de hârtie a fost mai redus. Pe alocuri, colaborarea dintre elevi s-a îmbunătățit, grație schimbului online de idei, mai eficient și a nevoii de a se ajuta reciproc.

Într-una dintre instituțiile partenere, „turul școlii” s-a organizat online, variantă ce s-a dovedit chiar mai eficientă decât tradiționala zi a „porților deschise”, când se crea mare aglomerație.

Normele de igienă în instituțiile școlare au fost îmbunătățite și mediatizate.

Unul dintre parteneri a organizat activități și pentru angajați, care s-au putut realiza de acasă, pentru a-i determina să aibă grijă mai multă de ei înșiși. Prin intermediul programului ”Teilhabe bewegt”, participanții au fost rugați să trimită înregistrări cu activitățile sportive realizate – de exemplu capturi de ecran cu distanța parcursă, numărul de pași sau cea mai reușită poză. Câștigătorii chiar au primit mici premii.

Nu în ultimul rând, au fost situații în care școala online a ajutat la stabilirea unor relații mai strânse cu părinții elevilor, iar beneficiile școlii „față în față” au devenit mai evidente, pentru toți cei implicați.

4. Cum a afectat pandemia starea de bine a profesorilor/educatorilor?

„Noi știm ce suntem, dar nu știm ce putem fi.”

– William Shakespeare

Pandemia a avut o serie de efecte asupra stării de bine a cadrelor didactice. În timp ce unii au fost afectați de sedentarism, alții au început să fie mai atenți la propria sănătate și să facă mai des mișcare.

Profesorul, aflat întotdeauna printre elevi și colegi, s-a „trezit” dintr-o dată singur, izolat, în fața unui monitor, fiind nevoit să gestioneze clasele de elevi din cu totul altă postură. Unele cadre didactice nu au mai simțit aceeași apartenență afectivă la instituțiile școlare în care își desfășoară activitatea. Aflați între încurajările colegilor de breaslă și presiunea exercitată de numeroși părinți, respectiv de mass media, școala online a generat în cazul unor profesori chiar și intenția de a demisiona.

Cei care s-au bucurat de participarea activă a elevilor în timpul orelor online au depășit mai ușor perioada decât cei care au sesizat interes mai scăzut pentru acest tip de cursuri – și chiar absenteism – din partea elevilor. Și evaluarea online a fost uneori viciată, nearătând nivelul real cognitiv/operațional al elevilor.

Revenirea la școala cu prezență fizică, respectarea tuturor regulilor sanitare, purtarea măștii, intrarea bruscă în contact cu un număr mare de oameni, după ridicarea măsurii izolării la domiciliu, organizarea cursurilor în noile condiții de desfășurare au provocat multor profesori/educatori o stare de oboseală accentuată, cu dificultăți evidente de readaptare la desfășurarea clasică a procesului didactic.

Lipsa activităților culturale – deși de înțeles, în această perioadă – a accentuat stresul și starea de iritare.

5. Ce ați făcut pentru starea dumneavoastră de bine în această perioadă?

„Răspândește lumină, iar întunericul se va risipi de la sine.”

– Disiderius Erasmus

La instituțiile implicate în proiect, mecanismele de asigurare a unei stări de bine în această perioadă au prezentat atât asemănări, cât și diferențe,.

Întâlnirile cu colegii, online sau față în față, au adus o notă de optimism pentru toată lumea. Acolo unde s-au creat legături mai strânse cu colegii, cu elevii și cu părinții acestora, starea de spirit a fost mult mai confortabilă. Iar timpul de calitate petrecut în familie a avut, de asemenea, un aport important la menținerea echilibrului psihic.

S-au făcut diverse încercări pentru ameliorarea stării de bine în instituțiile școlare în perioada pandemiei – unele au avut succes, altele mai puțin. Una dintre instituții a organizat periodic întâlniri online scurte, de 15 minute, pentru a discuta despre starea de bine, a indentifica eventualele probleme și a oferi sprijinul necesar. Un alt partener a încercat implementarea programului online cu „pauze active”, însă ideea nu a avut succesul scontat. Pe de altă parte, pregătirea și servirea mesei de prânz acasă au adus beneficii asupra sănătății tuturor.

Unii profesori au găsit soluții inovatoare din punct de vedere ergonomic, în perioada online, cum ar fi înlocuirea tradiționalului birou cu masa de călcat.

Hidratarea corespunzătoare, benefică mai ales în timpul perioadelor îndelungate de purtare a măștii, plimbările, mișcarea de orice fel au fost de mare ajutor. Mersul pe bicicletă până la școală a devenit pentru unii profesori obișnuință – însuși coordonatorul proiectului pedalează 20 de kilometri până la școală.

Rutina zilnică a suferit pentru mulți modificări. Pauzele bine organizate, precum și aerisirea corespunzătoare a sălilor de clasă și păstrarea nemodificată a componenței claselor au contribuit la menținerea unui confort psihic în comunitatea școlară. Ideea că masca și imunizarea ajută la prevenirea îmbolnăvirii i-au ajutat pe unii profesori să fie mai relaxați.

Acolo unde școala a oferit servicii de genul consilierii psihologice, ședințelor de meditație sau programelor sportive, cadrele didactice au apelat cu entuziasm la acestea, cu atât mai mult cu cât inițiativele personale pentru starea de bine au fost cvasiinexistente.

Cu titlul de exemplu, pentru creșterea stării de bine, partenerii au participat online la o ședință de aerobic, sub coordonarea unui profesor de educație fizică din una dintre școlile partenere. Toate sesiunile de lucru realizate s-au bucurat de reacții pozitive din partea tuturor participanților și chiar și atunci când activitățile s-au realizat online, echipa noastră europeană a rămas unită, spre bucuria și mulțumirea celor implicați, începând cu coordonatorul proiectului.

Contul de Instagram (Wintererasmus) a fost actualizat periodic cu poze care au arătat activitățile realizate pentru creșterea stării de bine.

6. De ce aveți nevoie pentru a vă asigura o stare de bine în perioade stresante?

„Există întotdeauna flori pentru cei care doresc să le vadă.”

– Henri Matisse

Nevoile cadrelor didactice în perioade stresante sunt de multe ori identice cu ale oricărui alt om – interacțiuni de calitate cu cei dragi, mâncare sănătoasă, sport, comuniune cu natura, activități culturale, hobby-uri, activități de relaxare, întâlniri informale cu colegii de serviciu.

Unii profesori au solicitat chiar și amenajarea unei încăperi, în incinta școlii, în care să se poată relaxa/odihni/medita.

Telemunca, atunci când aceasta este posibilă, precum și un mai bun control asupra propriului timp și o mai mare libertate în crearea activităților didactice și a instrumentelor de evaluare pot fi elemente care să crească starea de bine în rândul cadrelor didactice.

Planificarea adecvată a timpului, care să evite munca în exces și cursurile de instruire sunt alte instrumente care pot răspunde nevoilor profesorilor/educatorilor.

În perioadele stresante, poate mai mult ca oricând, suportul emoțional primit din partea conducerii instituției școlare contează într-o mare măsură pentru cadrele didactice. Profesorii/educatorii au nevoie să se simtă văzuți, ascultați, înțeleși, valorizați.

De asemenea, pentru asigurarea unei stări de bine, este necesar să se păstreze legătura cu colegii, să se facă schimb de idei și de experiență. Astfel, o parte din stresul provocat de această situație extraordinară este înlăturată, fiind înlocuită de sentimentul că nimeni nu este singur și fiecare se poate baza pe sprijinul echipei. Pe de altă parte, implicarea activă a elevilor în școala online îi ajută pe profesori să nu își piardă motivația și să se bucure de activitatea didactică chiar și în condiții nefavorabile.

7. Ce experiențe dobândite în timpul pandemiei vă vor ajuta pe viitor să faceți față situațiilor stresante?

„Ca să poți vedea stelele, e nevoie de un anumit grad de întuneric.”

– Osho

Am realizat că putem „duce” mai mult decât ne imaginam, că nu putem controla totul și că avem o capacitate uimitoare de adaptare și ne-am adus aminte că simțul umorului ne este un bun aliat.

Am descoperit utilitatea materialelor, evaluărilor și întâlnirilor online și beneficiile telemuncii. Mulți au redescoperit bucuria lucrurilor mici și au căutat sprijin în activități care li s-au potrivit: meditație, rugăciune, gânduri pozitive, yoga etc.

Unii profesori au devenit mai încrezători în propriile forțe, alții mai organizați și mai atenți la prioritizarea sarcinilor de lucru. Stăpânirea platformelor și aplicațiilor digitale constituie un atu în activitatea cu elevii.

Este important să rămânem optimiști, să transmitem din optimismul nostru către elevi si să ne dorim să intrăm în legătură unii cu alții, atât la nivel local, cât și la cel european.

Și, în ciuda oricăror evenimente potrivnice și provocări neprevăzute, să ne aducem aminte mereu de menirea noastră, a profesorilor/educatorilor, precum și de faimoasele cuvinte ale lui Nelson Mandela: „Educația este cea mai importantă armă care poate fi folosită pentru a schimba lumea.”

*

Toate răspunsurile partenerilor la cele șapte întrebări, de mai sus, conțin informații valoroase, aflate în corelație nemijlocită cu tema proiectului. Cercetarea conceptului de stare de bine la locul de muncă a fost cu atât mai utilă și de actualitate în contextul pandemic, pe care nimeni nu l-ar fi putut intui la debutul proiectului.

Revenind la scopul proiectului, partenerii au colaborat cu succes pentru atingerea acestuia. În timpul sesiunilor de evaluare și al întâlnirilor online s-au identificat și aprofundat atât factorii determinanți, cât și cele mai potrivite metode pentru menținerea și creșterea stării de bine a angajatilor, în general și a profesorilor/ educatorilor/ angajaților din mediul educațional, în special. În acest scop, au fost desfășurate activități variate, la nivelul instituțiilor partenere, dublate de cele organizate de invitații organizatorilor fiecărei întâlniri/mobilități – reprezentanți ai companiilor private locale și ai autorităților publice, deopotrivă. La finalul fiecărei întâlniri a fost elaborat câte un raport, de către fiecare partener. Însuși acest articol tehnic conține o sinteză a factorilor și metodelor pentru menținerea și creșterea stării de bine a profesorilor/educatorilor/angajaților din mediul educațional.

Proiectul Winter – ”Well being of teachers and educators – Satisfaction factors and applicable methods for maintaining and increasing the well-being of employees in social-pedagogical education and teaching for staff retention and recruitment“ a evidențiat, o dată în plus, utilitatea programelor Eramus+, avantajele cooperării între partenerii europeni, cât și multiplele efecte pozitive avute asupra dezvoltării profesionale și personale a participanților.

Prof. Elena-Daniela PECOU

Școala Gimnazială „Elena Văcărescu” – București

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.