Sunt unii care îi acuză de „putinism” pe cei care protestează față de ostracizarea artiștilor, scriitorilor, sportivilor, jurnaliștilor ruși, pe motiv că aceștia, ruși fiind, aparțin statului al cărui lider este „diabolicul” Vladimir Putin.
Raționamentul este simplu: orice rus este „apropiat de Putin”; oricine este apropiat de Putin este „putinist”; orice „putinist” trebuie lichidat, marginalizat, lăsat pe drumuri, alungat, umilit; oricine apără un „putinist” de meritata sa excludere, respectiv oricine se opune epurării (etno) culturale, purificării (etno) culturale a societății în care trăiește, este „putinist” lato sensu; orice „putinist” lato sensu trebuie tratat ca un „putinist” stricto sensu.
Și nu doar rușii vii sunt „putiniști”, ci și rușii morți: Ceaikovski, Rahmaninov, Mussorski, Șostakovici, Dostoievski, Tolstoi, Cehov, Pasternak, Maxim Gorki, Esenin, Soljenițîn etc.; ba chiar și marii creatori de cultură rusă de origine… ucraineană, precum Gogol.
Ideea nu este originală. Germania nazistă a oprit interpretarea unor compozitori evrei (ex Mendelssohn-Bartholdi), iar cărțile autorilor evrei au fost transformate în ruguri și arse în piața publică. Așa se dezintoxica rasa ariană de otrava culturală evreiască. (sic!)
În perioada în care naziștii germani, înaintașii (în sensul naționalității, desigur) doamnei Ursula van der Leyen, cea care a interzis publicarea presei ruse (știut fiind faptul că aceasta, spre deosebire de presa euro-atlantică, minte – sic!), voiau să pară mai umani sau mai toleranți, au permis muzicienilor evrei dați afară din orchestrele germane, să cânte muzica compozitorilor evrei pentru un public exclusiv iudaic. Acum nebunia capătă o altă dimensiune, dorindu-se, sinucigaș, ca și oamenii de afaceri ruși (și „rusofili”) să facă comerț numai între ei.
A fost vremea când proprietățile evreilor erau confiscate (inclusiv de Grupul Etnic German din România) prin acte politice (adică fără hotărâri judecătorești care să constate vreo ilegalitate comisă de subiectul sancțiunii) pentru a fi trecute în patrimoniul „drepților arieni”. Văzând cum rasa superioară a „democraților” euro-atlantici de azi procedează cu untermenschii (suboamenii) rasei „dictatorilor” euro-asiatici de manieră similară (căci – nu-i așa? – războiul din Ucraina se poartă, chipurile, între „democrație” și „dictatură”, respectiv între „popoarele ereditar democrate”, „salvații”, și „popoarele ereditar dictatoriale”, damnații) mai că îți vine să dai dreptate celor care susțin că denazificarea Germaniei este un proces neterminat; ba mai mult, să crezi că virusul nazist nu numai că nu a murit în Germania, ci a infectat și Occidentul transatlantic.
Istoria consemnează episoade tragice în care agenții diferitelor dictaturi (nazistă, stalinistă, franchistă, pinochetistă etc) îi obligau pe oamenii de cultură, beneficiari ai unei largi simpatii și credibilități publice, dar altminteri inactivi în planul luptei politice și nealiniați din punct de vedre ideologic, să își exprime public adeziunea sau condamnarea față de o anumită politică. Regimurile dictatoriale doreau ca astfel să se legitimeze sau măcar să se facă mai ușor acceptate de popor. Cei care refuzau erau supuși persecuției.
Ana Netrebko sau Valery Gerghiev (în foto, alături de liderul rus) se opun, cu certitudine războiului. De unde știu? De ce? Întrucât „atunci când armele vorbesc, muzele tac”. Or, cei doi mari artiști menționați și toți cei asemenea lor, indiferent de naționalitate, vin din și trăiesc în lumea lui Apollo, iar nu din / în cea a lui Marte.
Războiul este, însă, o afacere foarte complicată în care, de regulă, nimeni nu este fără (o anumită) vină și nimeni fără (o anumită) dreptate. Cum se împarte vina și dreptatea numai istoria o stabilește, după ce toate tainele aflate în spatele nașterii și escaladării conflictului militar, conflict desfășurat deopotrivă la vedere și în umbră, ajung în spațiul public.
Rusia neagă că se află în război cu Ucraina, în timp ce SUA / NATO / UE neagă că se află în război cu Rusia. În realitate, dincolo de războiul ucraineano-rus (căci ceea ce ar fi putut fi o simplă operațiune de comando cu caracter strategic, a căpătat forma unui război clasic), avem de a face cu unul americano-european (german) și cu unul sino-american, care se alimentează reciproc și a căror țintă nu este apărarea vreunui set de valori morale sau unei ideologii, ci stabilirea unui sistem de reglare și garantare a raportului de putere dintre principalii actori globali și regionali. Despre putere este vorba și nu despre morală.
Contemporanii sunt liberi, desigur, să se plaseze de partea unuia sau altuia dintre combatanți, cu riscul de a greși și asumându-și răspunderea pentru greșeală. Este o problemă de conștiință.
Nimeni nu poate fi, însă, obligat să o facă. A condamna războiul este una. A condamna una dintre părțile în război este cu totul altceva. A obliga pe cineva să facă astfel de opțiuni este o violare a libertății de conștiință. A pedepsi pe cineva care nu a făcut asta, este o crimă. Asta li s-a cerut artiștilor ruși înainte pomeniți, cu agravanta că astfel ei ar fi trebuit să critice guvernul țării lor, nu din interiorul societății ruse și în cadrul dezbaterilor politice interne (după cum se vede, încă, posibile într-o anumită măsură), ci din afara Rusiei, la cererea și sub protecția celor cu care Rusia, patria lor, se află în controversă (ca să nu zicem în război). Or, libertatea de conștiință era parcă una dintre „valorile noastre” sfinte. Nu mai este?
Așadar, spre ce mergem?! Ce vrem să facem cu valorile noastre? Dacă pentru a combate dictatura îi adoptăm modul de a raționa și a se purta, înseamnă că am capitulat, că dictatura ne-a învins. Ce folos este în a învinge un dictator dacă, la sfârșitul luptei, între tine și el nu mai este nici o deosebire?
Am auzit în aceste zile afirmația potrivit căreia „cultura rusă nu poate fi atacată” și că, ostracizându-i pe exponenții culturii ruse atacăm, de fapt, doar „cultul liderului războinic al Rusiei” și pe „putiniști”. Această afirmație nu se bazează pe nici un argument, ci ține de domeniul retoricii. E doar o vorbă în vânt.
De ce nu poate fi atacată cultura rusă? Scoaterea operelor rusești din repertoriul teatrelor lirice sau a studiului scriitorilor ruși din programul cursurilor universitare ce este? Suspendarea activității centrelor culturale ruse ce este? Are asta de a face cu combaterea cultului personalității liderilor politici ruși?
Cultura națională este un mod specific de a crea valori universale. Artiștii ruși creează valori universale și astfel ei aparțin patrimoniului cultural universal. În momentul în care îi excluzi din circuitul mondial de valori pe motiv că sunt ruși, îi împingi și închizi în sfera națională, acolo unde se solidarizează, vrând nevrând, cu liderii politici naționali și politica acestora. De unde până atunci ei lucrau la aplicarea unui model de viață arhetipal (în care oamenii-frați nu se exclud, ci fac din iubire și respect reciproc legea organizării sociale, omul universal fiind măsura tuturor lucrurilor), ajung, forțați de atitudinea semenilor lor fanatizați, de alte origini etno-culturale, să promoveze un model de viață tribal (în care oamenii se resping unii pe alții doar întrucât sunt diferiți). Astfel, din atleți ai păcii devin atleți ai războiului. Asta vrem?
Nici măcar strategia lașă și ipocrită de a supune suferințelor poporul, pentru a-l determina să se ridice împotriva propriilor conducători, buni sau răi, cu care adversarul extern nu dorește sau se teme să se confrunte în luptă dreaptă, nu este astfel servită. Războiul purtat, direct sau indirect, împotriva identității culturale a unei națiuni sau pe criteriul unei asemenea identități solidifică unitatea unui popor, indiferent de cauza politică în discuție, în loc să îl dezbine și să îl determine la a-și demola suprastructura politică, eventual nedreaptă.
Desfășurându-se pe teritoriul sentimentelor, al identității culturale, al demnității, războiul cultural este cel mai rău dintre toate formele de război, întrucât lui nu i se pot găsi soluții raționale. În materie de identitate și de convingeri (estetice) toată lumea are dreptate, întrucât nimeni nu are argumente. Și în materie de conflicte tragedia este atunci când toți au dreptate.
Poate că unii îl au ca idol pe Vladimir Putin. Alții pe Joe Biden. Alții pe Volodimir Zelenski. Idolatria este irațională. Dar tot atât de irațională este și sora ei geamănă: demonizarea. Cei care îl văd pe Putin zeu, sunt la fel cu cei care îl văd pe Putin diavol. Două fețe ale aceleiași monede.
A nu-l demoniza pe Vladimir Putin nu înseamnă a-l idolatriza. A-l critica pe Joe Biden nu înseamnă a-l lăuda pe Putin. În ambele cazuri înseamnă a judeca în mod critic realitatea și a deschide drumul păcii.
Abordările maniheiste (buni contra răi, alb contra negru, salvați contra damnați, drepți contra rătăciți) trebuie evitate. Cei care vor să îi împartă pe români în „putiniști” și „anti-putiniști” nu fac decât să profite de miopia noastră pentru a mai alimenta, prin întețirea altui război fratricid, focul războiului general, având ca țintă ultimă privarea noastră de libertate. Nu vedeți că, pentru a combate „dictatura lui Putin”, ni se restrâng libertățile în cel mai pur sistem… dictatorial? Cică, vezi Doamne, așa este la război, iar războiul pentru apărarea libertății impune renunțarea la … libertate.
Nu! Cultura poate fi atacată. Holocaustul a fost un război dus împotriva unui popor definit prin identitatea lui etno-culturală. Dacă schimbăm poporul crima este aceeași. Aceasta este o crimă împotriva umanității.
Războiul ruso-ucrainean văzut din America fără dublă măsură!
Putem lupta cu Rusia, dar nu pe terenul culturii ruse; cu atât mai mult cu cât cultura rusă este o mare cultură europeană. Ea este și a noastră. Lovind în sufletul rusesc lovim în noi. Desigur, dacă mai avem suflet.
Sunt printre primii care am atras atenția asupra acestei aberații periculoase, ceea ce mi-a procurat o groază de sudălmi, unii văzând în asta mai mult decât „putinism” (indiferent ce s-o înțelege prin el), ci și pro-sovietism (deși orice echivalare a Rusiei de azi cu fosta URSS este o inepție, iar bolșevismul numai adept al respectului diversității culturale nu a fost). Astăzi, la doar câteva zile de la avertismentul meu (nu datorită lui, desigur), în lume au apărut mulți oameni politici, oameni de cultură și politologi celebri care își afirmă oroarea și opoziția față de războiul declanșat împotriva culturii ruse. Iar aceștia, în majoritatea lor occidentali, nu au cum fi bănuiți a-l avea pe Vladimir Putin ca idol și a fi „putiniști”.
Dacă, dragi compatrioți „anti-putiniști”, veți băga de seamă că nu toată lumina lumii este cea care vă intră pe ușa bordeiului și veți afla ce gândesc și spun în întreaga lume unii care sunt cu mult mai calificați decât dumneavoastră spre a analiza fenomenul războiului și păcii, veți înțelege că aceia care critică războiul cultural nu sunt iubitori ai unui anume lider politic, ci iubitori de înțelepciune și de pace. Respectați-le măcar expertiza, dacă nu le puteți înțelege analiza!
Am mai spus-o: politica trebuie făcută cu mintea rece și inima caldă. Românii care se bucură să supună suferinței oameni de cultură ruși și să umilească în bloc națiunea rusă umilindu-i cultura, fără să știe poate, fac politică, dar cu mintea caldă și inima rece. Pe deasupra, ei au comportamentul unor provinciali frustrați care cred că disputa este exclusiv locală și că ei exprimă punctul de vedere necontestat al întregii omeniri „progresiste”. În realitate, nu numai așa zișii „putiniști” români, ci și mințile luminate ale întregii lumi sunt îngrozite de perspectiva războiului cultural care, odată pornit, ar putea împinge forțele războiului de la Moscova spre o confruntare absolută (a se înțelege inclusiv nucleară), dusă până la ultimele limite. Să nu ne jucăm cu focul! Doamne ferește de incendiul care se aprinde de la candela din altarul sufletului!
Autor: Adrian Severin
Ce sa-l mai demonizezi pe Putin, din moment ce s-a demonizat singur incepand acest razboi cu asemenea atacuri salbatice disproportionate, cu niste actiuni atat de inumane impotriva civililor si localitatilor ucrainiene si cu amenintari iresponsabile asupra unui al treilea razboi mondial atomic.
Ce vreti mai mult de atat?
Ca dovada a ,,succesurilor” denazificarii, uitati-va cum toti ucrainienii ii intampina pe ,,denazificatori”, in localitatile ,,eliberate”, cu urarea foarte cordiala: ,,Idite damoi”.
Cultura cu tot ce tine de arta si stiinta a fost prima victima a razboiaielor.Au fost arsi oe rug, impuscati,carti si monumente de valoare distruse. Si acum cred ca s-a mers prea departe,spre absurd.Nici ucrainieni nu sunt mai breji au facu cateva pogromuri contra evreilor, au confiscat si ei case si bunuri, au interzis limba minoritatilor. Au jucat la doua capete au vrut si in UE/NATO dar si relatii cu Rusia.
Excelent domnule Severin.Excelent!!!
Cand in 1941 trupele romane au eliberat Chisinaul ,Antonescu vizita orasul si in parc a vazut niste soldati care se straduiau sa distruga statuia lui Puskin si sa arunce bustul acestuia.
Stupefiat ,de ce vedea le-a ordonat acestora sa refaca soclul si sa puna bustul marelui poet la loc !
,, Ce creier de Mos Teaca va ordonat sa faceti asta ??? Geniile nu au patrie ci numai nationalitate ! Puneti bustul la loc !,,
Din pacate d-le Severin, acum tara este plina de asemenea specimene gen joiannis,ciuca ,radu tudor,forumisti senilizati ,etc,etc,care din dorinta de a suge licuriciul ,nu stiu cum sa fie mai gretoase ,mai slugarnici fata de vacarii de la washinton si sa insulte personalitatile ruse si tot ce este rusesc.
Niște cretini … Majoritatea sunt zmei de la tastatură, în mintea lor subdezvoltată confundă Rusia cu Serbia și pe ruși cu vesticii . În altă ordine de idei, își imaginează că în cazul unui conflict armat NATO – Rusia vor fi folosite doar „armatele profesioniste” în timp ce ei vor chibița de la tastatură, și vor fi în siguranță totală, lucru puțin probabil …
Severine …curand intra CHINA …pe scena : FI SIGUR DE ASTA !
🙂
[„nu poti face omleta daca nu spargi oua” … deviza anului 2022 = secolul asta NU FA FI RELIGIOS ! :*]
În primul rând trebuie să aruncăm capcana ideologică de dreapta și stânga, aceasta este o dialectică hegeliană de diviziune și control. Bătălia nu este între dreapta și stânga, rus și american, alb sau negru; este între noi și ei. Pentru a încerca să înțelegem acest conflict ar putea fi util să încercați să-l priviți ca pe un război între suveraniști (libertatea de a alege / gândire liberă / control spiritual asupra materiei) și colectiviști (fără libertate de a alege / fără gândire liberă / control material asupra spiritului). Așa cum a sugerat cineva, trebuie să le arătăm copiilor noștri DIFERENȚA dintre plantarea unei păduri pentru a o tăia, față de plantarea ei pentru a o elibera. Generalul Smedley Butler spunea: ,,Războiul este o fraudă, întotdeauna a fost. Posibil cea mai veche, lejer cea mai profitabilă, cu siguranță cea mai malefică.”
maniheism, domnule Severin, este.
rusii isi apara tara si interesele. asa precum americanii isi apara buzunarul. daca asta nu o intelegem, suntem in urma cu toate.
va salut, domnule!
„Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piard” (Mat. 10, 28)
„Eu am venit în numele Tatălui Meu şi voi nu Mă primiţi; dacă va veni altul în numele său, pe acela îl veţi primi.” (Ioan 5, 43)
In cele doua pericope evanghelice, Mantuitorul se refera la Sistemul antihristic, care domina astazi lumea, si la Fiul lui Lucifer, Antihristul in persoana, cel caruia Elita satanista se straduieste sa-i asigure conditiile intruparii prin ingenunchierea Bisericii lui Hristos. De aceea, razboiul nedeclarat dintre Rusia si Imperiul Satanist Nord-Atlantic dus pe teritoriul Ucrainei este mai mult decat o simpla etapa a Celui De-al Treilea Razboi Mondial, inceput in decembrie 2007, caci acum nu se decide doar orientarea geopolitica definitiva a Ucrainei, ci se hotareste soarta lumii intregi. Daca Rusia este invinsa, Oculta va impune un Guvern Mondial Autoritar, iar lumea intreaga va deveni o imensa Inchisoare Digitala. In schimb, daca Rusia invinge, se creaza premisele unei paci paradisiace, generata de triumful Ortodoxiei. Bineinteles ca o victorie a Rusiei in Ucraina este doar inceputul procesului de curatare a lumii de agentii Satanei.
O poezie recitata acum 60 de ani de marele recitator:
Vine, vine Moș Crăciun!
Brăduleț, brăduț drăguț
Brăduleț, brăduț drăguț,
Ninge peste tine
Haide, vino-n casa mea
Unde-i cald și bine.
Pom de Anul Nou te fac
O, ce bucurie!
Cu beteală-am să te-mbrac
Și steluțe o mie.
Și fetițe și băieți
Bătând din mânuțe
Ne-om juca și ți-om cânta
Cântece drăguțe.
@Tariel
Tu esti convins ca mamaligarii care distrugeau statuia lui Puskin (echivalent Tunaru) stiau ce distrug? Aia nu stiau nici de Eminescu, d-apoi sa stie de Pukin.
Ei or fi crezut saracii ca era vreun lider politic local, daca nu cumva chiar Stalin, in tinerete.
Să se interzică neapărat și tabelul lui Mendeleev!
Numai așa se poate pune cruce „chimiei” dintre occident și Rusia! Elevii și studenții din lumea civilizată o cer, prea multe victime trimestriale a făcut acest tabel, dar mai ales la examene!
Pentru tine, domnule profesor doctor Severin, cea mai valoroasa opera ruseasca este RUBLA.
Felicitări pentru articol domnule Severin!
Vă rog să continuați lupta pentru adevăr, pentru că mai sunt românii care nu doresc să se lase păcăliți de această propagandă deșănțată pentru a fi victimele unor interese obscure, diferite de cele ale neamului nostru. Vă mulțumesc!
Occidentul corectitudinii politice este obișnuit cu asemenea acțiuni. Dacă surorile Bronte’, Shakespeare, Beethoven, Dante, Dostoievsky, Google, etc, nu mai merita a fi studiați sau a întra în repertoriul unor orchestre, dat fiind caracterul discriminator al scrierilor și compozițiilor, totul devine pauzibil. De la negarea valorilor trecutului la negarea celor prezente nu a fost decât un pas și acest pas s-a făcut. O societate care trăiește respirând superficialitate renunta la valori fără regrete. Dar nu numai ca renunta, ci le și condamna cu bucurie. PS. Cu cât vocile care condamna sunt mai numeroase, cu atât mai credibil devine actul lor. Mi-a plăcut exporesia: faptul ca îl rodiculizezi pe Bideu nu-nseamna ca ești un putinist convins. Și faptul ca consideri UE și NATO și America ca exponenți ai dictaturi, hoției și pumnului in gura nu-nsramna ca preaslăvesti Rusia. Înseamnă, pur simplu, ca nu rezoneze cu cei care te-au furat și umilit în ultimii 30 de ani. Și nu numai ca nu rezoneze, dar chiar ca ii disprețuiești din tot sufletul și cu toată convingerea ta.
Gogol- și nu Googal
Nu înțeleg ce are sancționarea culturii și artei cu războiul. Real Teatro de Madrid a cancelat azi dimineață spectacolul Ballet Bolshoi, cică în semn de protest față de războiul din Ukraina. Haideți cu toții să nu mai citim nimic și să nu mai mergem la nici-un fel de școală, tot în semn de protest. Unii șefi europeni și unii șefi de stat abia așteaptă asta. Proști, suntem mai ușor de condus.
1.Foarte bună analiza domnului Severin! Pasajul în care dânsul afirmă: ,,Cultura națională este un mod specific de a crea valori universale. Artiștii ruși creează valori universale și astfel ei aparțin patrimoniului cultural universal,,.Cât de adevărat,cât de adevărat! Splendid! Să se înțeleagă, asta e valabil pentru toți adevărații artiști ai lumii. Totuși, mai sunt nuanțe. Chiar dacă ar fi închiși în sfera lor națională, adevărații artiști nu cred că vor trece de partea conducerii pentru a-i face plăcere etc. ci vor rămâne tot ruși în ființa lor cu credința că servind cultura lor (dacă nu se lasă prinși de tentații șovine) rămân ancorați în respectul culturii tuturor celorlalte națiuni. De multe ori unii folosesc total neadecvat și sintagma ,,cultură universală,, Pentru că, cultură universală sau europeană, ca atare, nu există și e bine de știut. Sigur, dl Severin a folosit ,,valori universale,, ,,patrimoniu cultural universal,, ceea ce este ok. Da, există aculturație, dar în esența lor culturile sunt doar naționale. Dar, omul universal (dl Severin) sau european, ca atare nu există, e o convenție, să spunem așa.
2.Pentru că ar trebui să existe un popor universal pe lângă cel european, asiatic, antarctic , african… ceea ce..! Să zicem că australian mai merge, dacă omorâm până la unul și pe băștinașii care mai există. Paler zicea: ,,europeanul de nicăieri,, iar Nietzsche își bătea joc crunt de o astfel de sintagmă. Așa că ,,omul universal ca măsură a tuturor lucrurilor,, despre care face vorbire dl Severin, nu există și nu va exista! Sofistul Protagora a folosit prima dată sintagma : omul măsura tuturor lucrurilor când filosofia la începuturile ei lupta cu mitul, dar așa ceva nu există, pentru că această măsură (omul) este ea însăşi oscilantă în cel mai înalt grad şi , în mod evident, arată diferit, de la individ la individ. Omul universal, generic, abstract cu care a operat iluminismul pur și simplu nu există. Joseph de Maistre “Aşa ceva precum omul în general nu există. În viaţa mea am văzut francezi, italieni, ruşi etc., … însă în ceea ce priveşte omul, declar că nu l-am întâlnit; dacă ar fi să existe, atunci numai fără ştirea mea” În rest, total de acord cu dl Severin, un bun prilej de reflecție pentru toți. Corect, dle Marius.
I Atâta timp cât războiul nu a ajuns încă la faza gazării sau arderii pe rug ori în crematorii, fiecare are obligația de a spune ce are de spus. Axat pe distrugerea fizică a „dușmanului” – a se înțelege a vieții semenilor, deci multor oameni, prin orice mijloace, (economice, culturale, ideologice, politice, „științifice” sau utilizând științele) războiul, la scara corespunzătoare unității de măsură, este reflecția în oglindă a crimei cu premeditare, comisă de un om oarecare, asupra altui om oarecare, indiferent de motive, cauze sau justificări. Dealtfel, de justificări, nici nu se pune problema căci nu trebuie să existe și cu atât mai puțin, acceptate. Dacă o crimă, în numele legii sau al dreptului, este ori poate fi condamnată uneori chiar și cu suprimarea vieții celui (celor) care o comit, în urma unui proces judiciar laborios, bazat pe dovezi temeinice și procese în instanțe, cu atât mai mult, războiul, trebuie condamnat, chiar și în faza de intenție. Nicidecum așteptând consecințele ce decurg din el! Cu atât mai mult dacă a început. Din nefericire, pentru societatea umană, contemporană sau moștenită, nici un război nu a fost supus unui proces judiciar real și temeinic (dincolo de cele care, în diverse limite ideologice și spațio- -temporale au avut loc ) și denunțat, pedepsit până acolo încât „criminalul” să fi răspuns cu propria viață pentru crimele comise. Probabil, asta a dat aripi multora, determinându-i să încerce din nou și din nou. Putem înțelege că, omenește vorbind, nu ar fi fost necesar căci omul este supus păcatului sau greșelii și trebuie iertat. Dar oare el, (ei) criminalul a înțeles că a greșit și că în veci nu ar trebui să mai încerce? Se pare că nu.
Domnule profesor Adrian Severin vă felicit pentru articol, dar în mod deosebit pentru inspiratul titlu. Într-adevăr, războiul cultural este o crimă contra umanității iar pedeapsa este ,dacă se poate spune așa, chiar mai mult decât imprescriptibilă,deoarece în acest caz se poate aplica nu numai oricând, ci și post mortem.Chiar dacă nu este vorba de o pedeapsă aflictivă,toți cei care au pornit un astfel de război mai devreme sau mai târziu vor fi loviți de pedeapsa infamantă a căderii în ridicol.Umanitatea a câștigat întotdeauna aceste războaie.
II Deși „societatea” se revoltă la orice act de violență domestică sau al autorității împotriva cetăteanului lipsit de mijloace simetrice de apărare, revolta împotriva războiului provocat cel mai adesea, tot de către cei care l-au mai provocat, încă mai are de așteptat. Ce anume…, nu știm. Poate o altă epocă, poate un alt gen de om, o altă civilizație despre care nu vom ști mare lucru sau mai nimic, devreme ce nu o vom trăi nici unul dintre noi. Asta nu ne împiedică totuși, să înțelegem că ar fi posibilă sau că ar putea veni, și că ar fi necesar să condamnăm încă de pe acum, primitivismul ridicat la rang de știință, barbarismul sau fanatismul la rang de religie, habarnismul și ignoranța la rang de cultură ori filozofie de viață. Nu am cuvinte să spun mai mult dar poate nici nu este necesar atâta timp cât toate cuvintele și ideile din lume, nu au înlocuit vreodată și nu pot să înlocuiască o singură clipă de viață trăită în mod autentic. Am convingerea că, intr-o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, cei care au greșit, vor plăti. Sper să fiu în asentimentul tuturor sau cel puțin al marii majorități a celor care cred în dreptate și adevăr. Cine sunt aceștia, recunosc sincer, că nu știu, așa cum nu știu nici cine sunt cei care au greșit.
Acesta nu este un război împotriva Ucrainei
Este o confruntare împotriva globalismului ca fenomen planetar integral
Este o confruntare la toate nivelurile – geopolitic și ideologic.
Rusia respinge totul în globalism: unipolarismul, atlantismul, pe de o parte, și liberalismul, anti-tradiția, tehnocrația, într-un cuvânt, Marea Resetare, pe de altă parte.
Este clar că toți liderii europeni fac parte din elita liberală atlantistă.
Rusia este acum exclusă din rețelele globaliste. Ea nu mai are de ales: fie să-și construiască lumea, fie să dispară.
Rusia a trasat un curs pentru a-și construi lumea, civilizația. Și suntem în război pentru asta. De aici reacția legitimă. Și acum primul pas a fost făcut. Dar suveranul în fața globalismului nu poate fi decât un spațiu mare, un stat-continent, un stat-civilizație. Nicio țară nu poate rezista mult timp la deconectarea completă.
Rusia creează un câmp de rezistență global.
Victoria noastră ar fi o victorie pentru toate forțele alternative, de dreapta și de stânga, și pentru toate popoarele. Începem, ca întotdeauna, cele mai dificile și periculoase procese.
Dar când câștigi, toți beneficiază. Ar trebui să fie așa. Creăm condițiile pentru o adevărată multipolaritate. Iar cei care sunt gata să ne omoare acum vor fi primii care vor profita din acțiunea noastră mâine.
nu intelesesi bre ce spuse omu. fu vorba de ce spuse antonescu.el nu porni rezbel impotriva marii culturi ruse.
sensu pe care l da si articolul.
,,Așadar, spre ce mergem?! Ce vrem să facem cu valorile noastre? Dacă pentru a combate dictatura îi adoptăm modul de a raționa și a se purta, înseamnă că am capitulat, că dictatura ne-a învins. Ce folos este în a învinge un dictator dacă, la sfârșitul luptei, între tine și el nu mai este nici o deosebire?”
Acest razboi se numeste de fapt ,,cancel culture” iar Putin a avertizat inca de la tribuna de la Valdai, ca e de rau pentru Vest, si inceputul unei transformari de nerevenit asupra careia ,,lumea necontaminata” va opune toata forta sa de combatere…
In Germania au ars pornografia si instigarile anti-germane ale co-religionarior autorului acestui articol.
Comparatia tine de holoca$h.
Coreligionarii Juden au inventat Institutul de cercetari sexuale iar conducerea taii – de asemenea, Juden a creat conditii ca Berlinul sa sa devina Sodoma lmii; de aia au ars mizeriile talmudistilor deghizati.
A fost bine si justificat.
Ce se face rusilor acum e PURIFICARE ETNICA nicidecum curatenie morala.
Ce vorbiti dom profesor? Despre ce razboi cultural vorbiti? Intr-o tara de caini nimeni nu miauna! Acum e vremea globalistilor satanei, nu trebuie sa se auda decat muzica sabatului negru, BLM si Antifa, dansurile satanice ale lui Zelenski de pe vremea cand era mascariciul spectacolelor. Aveti puterea sa acuzati slugile satanei de crima? Pentru ei crima nu este crima ci implinirea idealului satanic.
Marxismul, leninismul, stalinismul, maoismul sunt sau nu bunuri culturale universale? Va fi si putinismul un bun cultural universal?
Sunt o grămadă de idioți care caută imediat un vinovat, sunt cei care înghit propaganda pe nerăsuflate, sunt fanaticii pro injectare (cunosc vreo 2 care au făcut criză de nervi când au auzit că se anulează mizeria aia de certificat verde și că neinjectatii ar trebui să fie lăsați fără niciun drept, „să moară în chinuri groaznice fără lumânare la cap, sunt diavoli” , chiar am auzit ce e in ghilimele), sunt cei care au făcut din uciderea celor de altă etnie o datorie față de țară (nazismul), sunt cei care ardeau pe rug persoanele de culoare (KKK) etc Statul român ar trebui să fie mai cerebral și să nu impună restricții care au în vizor populația generală a Rusiei. Nu ne folosește la nimic dacă punem „embargo” pe produse rusești, pe cultura rusească, pe turiști ruși. Dar statul român sclav, condus de fapt de America, își va distruge propriul popor. Calculele mele estimează 2024, nu e o profeție, e știința. Faptul că unii cred că nu se va întâmpla e datorită faptului că nu dețin suficiente date și nu văd direcția reală a țării -spre groapă.
Orice „razboi cultural” (IDEOLOGIC) … se TRANSFORMA (mai devreme sau mai tarziu) … intr-un RAZBOI (politico-militar) ADEVARAT !!!
@Ion
Pun si eu o intrebare la afirmatia ta:” Dar statul român sclav, condus de fapt de America, își va distruge propriul popor.”
Dar America de cine este condusa, pentru cine lucreaza America? Fa putina lumina si aici daca stii.
Forum, America lucrează pentru sine. Vinde arme și propovăduiește, în numele „libertății și democrației”, războiul. Dacă nu e niciun conflict atunci America produce unul. Dacă e un conflict „condamnă ferm”, escaladează conflictul și vinde arme. Mai mult, antrenează trupele „prietene”. Pentru America, NATO e o afacere și știe că trebuie să fii drăguț cu clienții. Mai un zâmbet, o palmă pe umăr, un „training ” gratuit sau o misiune de „pace” până când misiunea nu mai e profitabilă. Cu Rusia e o altă poveste. Războiul e război. Rușii au bocancul gros. Folosesc forța maximă și distrug totul în cale. Dacă intrăm în acest conflict vom ieși cu teritoriul rupt și în același timp sub ocupația rușilor. Pentru NATO, condusă în special de America, dacă nu scot bani războiul nu are sens. Noi nu avem bani, am fost deja jefuiți. Militarii străini de pe teritoriul României sunt ultimii dacă cumva cade o bombă rusească în granițele țării. Va trebui să ne descurcăm singuri.
@Forum ,,Vreau sa va spun ceva foarte clar: Nu va ingrijorati de presiunea Americii pe Israel. Noi, poporul evreu controlam America si americanii stiu asta”. Ariel Sharon 3 octombrie 2001
E clar sau despicam firul in patru? Lista presedintilor si oamenilor importanti din SUA (si nu doar de acolo) care si-au declarat adeziunea fata de sionism este interminabila.