Românii – cei mai scunzi din Europa

Către sfârşitul lunii lui Cuptor, au fost publicate în mass-media din Occident rezultatele „incendiare” – cum ar fi titrat canalele TV din România, dacă ar fi preluat ştirea – ale unei cercetări realizate de către Imperial College (Londra), la care au participat 800 de specialişti. Cercetarea a constat în analiza statisticilor oficiale din 187 de ţări, referitoare la înălţimea bărbaţilor şi a femeilor, la nivelul anului 2014 (vezi NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC)”, eLife, 26 iulie 2016).

În cele ce urmează voi încerca să arăt care este locul României în clasamentul mediei de înălţime a poplaţiei din ţările europene şi din lume. Totodată, voi pune în discuţie şi factorii care, conform specialiştilor, influenţează creşterea în înălţime a oamenilor.

Statura românilor: comparaţie cu populaţia din alte ţări europene

Atât la bărbaţi, cât şi la femei, înălţimea medie în cele 31 de ţări europene cuprinse în cercetare variază semnificativ. Din motive justificate, nu au fost incluse în cercetare 13 ţări din Europa: Albania, Andora, Cipru, Elveţia, Irlanda, Liechtenstein, Macedonia, Malta, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, San Marino, Vatican. Pentru aceste ţări nu existau date privind înălţimea populaţiei în 1914 şi deci nu se putea releva creşterea medie a populaţiei într-un interval de 100 de ani, aşa cum îşi propuseseră cercetătorii.

La bărbaţi, diferenţa dintre cei mai înalţi şi cei mai scunzi este de aproape10 cm(Olanda:182,5 cm; Portugalia:172,9 cm). Ca o curiozitate, semnalăm că înălţimea medie a bărbaţilor din Portugalia, cei mai scunzi europeni, este mai scăzută cu3 cmdecât media taliei femeilor din Letonia (169,8 cm), cele mai înalte femei din Europa.

Înălţimea medie a românilor este de174,7 cm, plasându-ne, ne place sau nu, pe locul 29, mai clar, pe penultimul loc din clasamentul european. Sub noi, în clasament, ca medie a înălţimii, se situează Turcia şi Portugalia. Între noi şi cei mai înalţi europeni diferenţa este de aproape 8 cm.

Înălţimea medie a româncelor ne împinge pe penultimul loc în clasament. Ca medie, femeile din România (162,7 cm) sunt mai scunde decât femeile din Letonia (169,8) cu7 cm. Le întrecem în înălţime doar pe turcoaice (160,5 cm).

Probabil că de la turcoaice s-a răspândit vorba, nu ştiu cât de adevărată: „Esenţele tari se ţin în recipiente mici”. Sunt sigur însă că talia înaltă, peste medie, atât a bărbaţilor cât şi a femeilor, le conferă avantaje în societăţile în care trăiesc şi chiar pe plan mondial: s-a constatat că cel mai adesea preşedinţii SUA au fost mai înalţi decât media populaţiei din America şi că la concursurile pentru Miss Univers, de cele mai multe ori, au câştigat concurentele cu înălţimea peste media femeilor din Letonia (peste170 cm).

Din datele publicate în eLife (26 iunie 2016) rezultă că în Europa Centrală şi de Nord, ca şi în America de Nord, trăiesc oamenii (femei şi bărbaţi) cei mai înalţi (ca medie) de pe Terra. Cartogramele, reproduse după Chris Harris (2016), arată repartiţia pe ţări a mediei de înălţime a bărbaţilor (Fig. 1) şi a femeilor (Fig. 2) în Europa.

Se observă cu uşurinţă că ţările în care înălţimea medie a populaţiei masculine este ridicată se plasează în partea de nord a continentului, spre deosebire de dispunerea oarecum insular, împrăştiată, a ţărilor cu cea mai ridicată medie a înălţimii femeilor.

Înălţimea medie a populaţiei pe Terra

Cu înălţimea medie de174,7 cma bărbaţilor şi162,7 cma femeilor, ne distanţăm semnificativ de populaţiile cu media de înălţime cea mai mică din lume, faţă de media bărbaţilor din Timorul de Est (160 cm) şi a femeilor din Guatemala (149,4 cm).

Conform datelor din The NCD Risk Factor Collaboration, diferenţa dintre cea mai mare medie şi cea mai scăzută medie a înălţimii bărbaţilor din cele 187 de ţări de pe toate continentele (acoperind 97% din populaţia de pe Terra) este de19 cm, iar la femei diferenţa este de 20 de cm. Această diferenţă s-a menţinut aproape neschimbată în ultimii 100 de ani. S-au produs, însă, schimbări în clasamentul înălţimilor medii, în sensul modificării locului ocupat de o ţară sau de alta.

Vizitatorii Conacului Boierilor Goleşti (din cadrul Complexului Muzeal Goleşti, judeţul Argeş) se vor mira, poate, când vor vedea cât de scurt era patul din dormitorul familiei Dinicu Golescu (1777-1830) şi Zoe Golescu (1792-1879). Și băncile din „Școala Slobodă Obştească” pentru fete şi băieţi, înfiinţată în 1826 de marele cărturarul Dinicu Golescu, par mărunte în comparaţie cu băncile din clasele I-IV din şcolile de azi. Erau pe măsura copiilor de atunci. În cei aproape 200 de ani care ne despart de vremea boierilor Goleşti populaţia, inclusiv copiii de şcoală, de pe meleagurile României de azi a crescut în înălţime. Aşa s-a întâmplat în toate ţările din Europa şi din lume, desigur cu mari diferenţe de la o ţară la alta, de la o zonă geografică la alta. Armurile integrale de la sfârşitul Evului Mediu şi din Renaştere, realizate din plăci de oţel, arată cât de scunzi erau vitejii cavaleri.

Pe plan internaţional, cea mai însemnată creştere în înălţime a bărbaţilor în decurs de 100 de ani s-a înregistrat în Iran (cei născuţi în 1996 sunt în prezent mai înalţi cu17 cmdecât conaţionalii lor născuţi în 1896), iar a femeilor în Coreea de Sud, care în medie sunt mai înalte acum cu 20 de cm, comparativ cu coreencele născute în urmă cu un secol. (Fig. 3)

Bărbaţii şi femeile din Marea Britanie au astăzi talia mai înaltă cu11 cmdecât în urmă cu 100 de ani. În SUA, creşterea în înălţime, în acelaşi interval (1894-2014), a fost de6 cmla bărbaţi şi de5 cmla femei.

Câteva concluzii

Suntem de la naştere inegali ca înălţime, dar egali în demnitate şi în drepturi (Articolul 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea generală a ONU la 10 decembrie 1948). Ce tragic ar fi fost pentru condiţia umană să ne naştem egali ca înălţime, dar inegali în demnitate şi în drepturi!

Ca medie, în toate ţările bărbaţii sunt mai înalţi decât femeile. Structura genetică este determinantă. Dar moştenirea genetică nu este singura explicaţie a diferenţelor în înălţime dintre bărbaţi şi femei între populaţiile din ţările de pe glob. „Modul în care creştem în înălţime este influenţat de alimentaţia noastră, de factorii din mediul înconjurător, precum şi de zestrea genetică”, spune Majid Ezzati, profesor la Imperial College (Londra), Facultatea de medicină, unul dintre coordonatorii studiului. Copiii malnutriţi şi cei care nu au beneficiat de o îngrijire medicală corespunzătoare, nou-născuţii subponderali la naştere, cei suferind de maladii în primii ani de viaţă ajung (dacă ajung) adulţi scunzi, mult sub media de înălţime a populaţiei din ţările lor. Lipsa de educaţie a mamelor, necunoaşterea sau imposibilitatea de respectare a cerinţelor unei vieţi sănătoase în timpul sarcinii şi în perioada postnatală au consecinţe nefaste asupra creşterii în înălţime a copiilor.

De regulă, populaţia din ţările cele mai sărace din Africa subsahariană are şi statura simţitor mai scăzută, comparativ cu populaţia din ţările dezvoltate economic şi social din Europa şi America. În general, cu cât calitatea vieţii este mai bună, cu atât înălţimea medie a populaţiei este mai ridicată. Și acest lucru este important pentru că înălţimea mai mare a persoanelor se asociază cu creşterea duratei de viaţă a acestora, cu riscul mai scăzut al bolilor cardiace şi al accidentelor cerebrale. S-a constatat, de asemenea, că femeile înalte au o probabilitate mai mică de a avea complicaţii la naştere, comparativ cu cele scunde. Persoanele înalte ca statură au şi avantaje sociale: sunt preferate la angajare şi promovare, au succes pe piaţa maritală.

Bibliografie

Harris, Chris, „Wich EU country is standing tall in new height study”, Euronews, 26 iulie 2016.

NCD Risk Factor Collaboration (NCD-RisC), „A century of trends in adult human height”, eLife, 26 iulie 2016.

Articol postat şi pe România Socială

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Septimiu Chelcea 4 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.