Premierul Marcel Ciolacu a transmis, luni, un mesaj de Ziua Drapelului, în care îndeamnă să fim deci mândri cu drapelul nostru, oriunde ne-am afla.
”Drapelul României este Simbolul națiunii noastre, drapelul României este conștiința noastră, ca țară, ca popor, ca istorie.
Sub culorile sale ne afirmăm identitatea noastră.
Sub culorile sale au luptat eroii noștri care ne-au apărat țara și demnitatea.
Sub culorile sale s-a înfăptuit Marea Unire.
Și tot sub culorile drapelului nostru se cântă imnul național în competițiile sportive internaționale.
În fapt, prin aceste trei culori le spunem celorlalți cine suntem noi.
Să fim deci mândri cu drapelul nostru, oriunde ne-am afla!”, a scris Ciolacu, pe Facebook.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis,a transmis luni, un mesaj cu ocazia Zilei Drapelului Naţional, prezentat de către Mihai Şomordolea, Consilier de Stat, în care arată că drapelul este cel care îi uneşte pe românii de pretutindeni, cel care ne dă forţa de a păstra vie conştiinţa naţională şi de a promova valorile noastre fundamentale.
”Sărbătorim astăzi, 26 iunie, Ziua Drapelului Național, dedicată acestui important însemn al țării noastre, care, de-a lungul istoriei, ne-a însoțit în momentele de răscruce și a reprezentat simbolul sub faldurile căruia România a devenit un stat modern, independent, național, suveran, unitar și indivizibil. Celebrarea Zilei Drapelului constituie și un prilej de comemorare a eroilor care, sub tricolor, s-au jertfit pe câmpul de luptă pentru apărarea patriei noastre și pentru idealurile naționale. Îi omagiem astăzi și pe veteranii de război care, prin sacrificiile lor, au făcut posibilă dezvoltarea națiunii noastre.
Drapelul este cel care îi unește pe românii de pretutindeni, cel care ne dă forța de a păstra vie conștiința națională și de a promova valorile noastre fundamentale. Imaginea lui ne inspiră, de fiecare dată, sentimentul că suntem parte a unei națiuni, indiferent unde ne-am afla. Arborarea Drapelului Național alături de cele ale națiunilor cu care țara noastră împărtășește aceleași valori democratice și împreună cu care este membră a NATO și a Uniunii Europene reprezintă o recunoaștere a contribuției României la efortul comun de asigurare a securității și a prosperității comunității europene și euro-atlantice.
Dragi români, în această perioadă ne confruntăm cu provocări de securitate fără precedent, pe care le putem depăși doar dacă rămânem uniți, iar drapelul nostru este simbolul sub culorile căruia trebuie să continuăm modernizarea societății noastre și promovarea identității naționale, pentru a realiza împreună aspirațiile și năzuințele poporului român.
La mulți ani României și Drapelului Național!”, este mesajul lui Iohannis.
Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea 96/1998, este marcată în fiecare an la 26 iunie.
Deci „să facem din fapte vorbe” și apoi mai vedem.
TRICOLORUL George Coșbuc
Albastru, române, ţi-e steagul,
Dar ştii tu de ce? Să te-nvăţ.
Albastru-nsemnează ciocoii,
Şi tot ce-ţi aduni tu cu boii
Din mila căldurii şi-a ploii
Al lor e, şi-acum şi de-a pururi,
Şi-al tău, cerşetorule,-un băţ.
Dar rabdă, c-o fac din iubire:
Să tem că te duce-n pierire
Belşugul prin trai cu răsfăţ.
Şi galben, române, ţi-e steagul.
Iar galbenul spune de voi,
De cei de la pluguri, ţăranii,
Voi galbeni de foame sărmanii,
De boale purtate cu anii
La scară, şi dracul vă ducă!
Stăpânii au scumpe nevoi:
Avioane de lux şi dineuri şi păsuri
Şi-amante cu BMV sau Mercedesuri,
Şi toată nădejdea-i la voi!
Şi roşu, române, ţi-e steagul.
Şi-un geniu e tâlcul, s-o ştii.
Al neamului geniu, vezi-bine:
E roşu de-o tristă ruşine,
Că vremea-ndreptării nu vine,
Că tot mai cu multe mânii
Ne-ajunge voitul dezastru;
Abisu-ntre galben şi-albastru
Satano, de unde ne vii?”
Scuze pentru micile adaptări la vremurile noastre.
Art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
Nota bene : Constituția României adoptată în 2003.