Un alt exemplu de cheltuire frauduloasă a banului public

Un raport al Curţii de Conturi relevă faptul că în urma unui audit la Casa Naţională de Pensii Publice, cât şi la casele teritoriale de pensii, au fost descoperite erori şi abateri de zeci de milioane de lei. Inspectorii au găsit că s-au făcut plăţi de pensii în avans, s-au acordat pensii unor decedaţi, unor urmaş sau soţ supravieţuitor deşi nu avea acest drept, s-au acordat pensii unor salariaţi etc. S-au calcualt prejudicii de 22 de milioane de lei şi abatari contabile de 10 miliarde de lei. Aceste abateri au fost identificate pe baza unor eşantioane stabilite de către echipele de audit, de unde au rezultat valori estimate ale abaterilor.

Ieri, cotidianul.ro v-a prezentat situaţia dezastruoasă de la o altă instituţie a statului român, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, unde banul public a fost cheltuit fără nicio noimă. Responsabili din cadrul acestei insituţii au fost reţinuţi şi apoi arestaţi pentru diverse fapte de corupţie. La fel întâlnim şi la casele de pensii. Un exemplu: procurorii DNA Târgu Mureş l-au trimis în judecată Gheorghe Sămărghiţean, şef al Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni: luare de mită in formă continuată, fals intelectual în legătură directă cu infracţiunile de corupţie în formă continuată, primire de foloase necuvenite.

Cu privire la calitatea gestiunii economico-financiare plățile efectuate cu încălcarea cadrului legal, unele dintre acestea generatoare de prejudicii, inspectorii Curţii de Conturi au constat, în principal, mai multe nereguli.

S-au făcut plăţi nelegale efectuate în anul 2014 în sumă estimată de 757 mii lei, reprezentând pensii anticipate, anticipate parţial, de invaliditate gradul I, II şi III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii, care au realizat în acelaşi timp şi venituri din salarii, venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe şi venituri din desfăşurarea activităţii în baza contractelor/convenţiilor încheiate potrivit Codului Civil. Această constatare a rezultat în urma verificărilor efectuate de către echipa de audit de la nivel central la 21 case teritoriale de pensii.

– Abateri similare, în sumă de 8.818 mii lei, au fost identificate şi de către camerele de conturi teritoriale la nivelul caselor teritoriale de pensii care au fost auditate în anul 2015.

S-a făcut plata ilegală a unor drepturi de pensii şi diverse facilităţi acordate unora dintre beneficiari (transport pe calea ferată, abonamente telefonice), în sumă estimată de 3.370 mii lei, ulterior datei decesului beneficiarilor, întrucât nu s-a încetat plata drepturilor de pensii începând cu luna următoare decesului, deşi, pentru cea mai mare parte dintre aceşti beneficiari, casele teritoriale de pensii au plătit ajutoare de deces, în majoritatea cazurilor în aceeaşi lună cu data decesului. Această constatare a rezultat în urma verificărilor efectuate de către echipa de audit de la nivel central la 21 case teritoriale de pensii.

– Abateri similare, în sumă de 58 mii lei, au fost identificate şi de către camerele de conturi teritoriale la nivelul caselor teritoriale de pensii care au fost auditate în anul 2015.

S-a plătit suma de 735 mii lei, reprezentând drepturi de personal acordate unor salariaţi care au fost menţinuţi în funcţii publice de conducere la nivelul aparatului propriu al CNPP şi la un număr de trei case teritoriale de pensii, ulterior îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare, iar unele din acestea au încasat în aceiaşi perioadă şi drepturi de pensii din sistemul public de pensii. În timpul misiunii de audit au fost emise de către preşedintele CNPP ordine de încetare a raporturilor de serviciu pentru unele persoane, iar pentru o persoană încetarea a avut loc anterior auditului.

S-au achitat în mod voluntar unele debite de pensii şi cheltuieli de executare în contul executorilor judecătoreşti, în sumă de 365 mii lei, înainte de pronunţarea sentinţelor definitive şi irevocabile în procesele de contestare la executarea silită.

Au fost făcute plăţi nejustificate în sumă de 138 mii lei reprezentând pensie de urmaş/soţ supravieţuitor, în condiţiile în care aceştia nu se încadrau în condiţiile prevăzute de lege şi realizau venituri brute lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

S-a plătit ilegal suma totală de 99 mii lei, reprezentând cheltuieli de executare silită, drepturi salariale pentru perioade în care beneficiarul a fost concediat şi nu a lucrat efectiv, daune morale pentru care la nivelul entităţii nu au fost analizate cauzele şi identificate persoanele responsabile de plata acestor sume.

Nu s-a calculat, nu s-a reţinut şi nu s-a virat suma de 81 mii lei, conform prevederilor legale în vigoare, reprezentând contribuţia lunară pentru asigurările de sănătate de 5,5% datorată de pensionari cu venituri peste 740 lei şi impozitul pe venit de 16% datorat de pensionari cu venituri mai mari de 1.000 lei.

S-au efectuat plăţi ilegale în sumă de 49 mii lei, reprezentând pensii pentru limită de vârstă încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii care au desfăşurat şi activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, în instituţii şi alte entităţi de stat, cu depăşirea nivelului câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Nu s-au recuperat, în termenul legal, sumele reprezentând concedii medicale plătite salariaţilor, din perioada 2010-2012, care depăşeau sumele contribuţiilor datorate de entitate, precum şi scăderea din evidenţe, fără documente justificative, a sumelor nerecuperate anterioare anului 2010.

Referitor la modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor bugetului general consolidat, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege, precum şi identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora, inspectorii Curţii de Conturi au găsit de asemenea mai multe abateri.

Nu s-au respectat prevederile legale privind evidenţierea şi urmărirea încasării veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat (drepturi constatate), în sumă totală de 14.929.293 mii lei, provenind din contribuţii de asigurări sociale, precum şi diminuarea acestora cu suma totală de 9.791.255 mii lei, de către două case teritoriale de pensii care au stornat această sumă fără documente justificative, numai în baza unor simple adrese primite de la autorităţile fiscale.

În baza comunicărilor lunare transmise de către unităţile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală caselor teritoriale de pensii, acestea înregistrează în evidenţa contabilă sumele privind creanţele, conform clasificaţiei bugetare funcţionale, la nivel de capitole şi subcapitole de venituri. Detaliat, situaţia se prezintă astfel:

a) Datele furnizate de către ANAF nu sunt corelate cu cele raportate de CNPP referitoare la veniturile de încasat întrucât nu s-au dispus măsurile legale pentru evidenţierea creanţelor în funcţie de vechime, pentru a se cunoaşte situaţia reală a acestora, respectiv dacă mai sunt sau nu în termenul de prescripţie De asemenea nu a existat colaborare cu unităţile din subordinea ANAF în vederea urmăririi atragerii veniturilor la buget şi pentru asigurarea unei evidenţe corespunzătoare. CNPP raportează, prin contul de execuţie centralizat, creanţe duble faţă de cele care se află în evidenţa autorităţilor fiscale, întrucât din datele furnizate Curţii de Conturi de către ANAF cu privire la drepturile constatate de încasat la 31.12.2014, rezultă că totalul acestor drepturi era doar de 7.132.990 mii lei, existând o diferenţă în sumă de 7.796.303 mii lei faţă de suma de 14.929.293 mii lei, raportată în contul de execuţie centralizat întocmit la data de 31.12.2014 la nivelul CNPP. De asemenea, s-a reţinut că, în baza comunicărilor primite de la autorităţile fiscale, unele case judeţene de pensii au stornat sume în valoare totală de 186.818 mii lei, reprezentând drepturi constatate în anul curent, fără să cunoască în analitic ce reprezintă aceste sume stornate. De asemenea, s-a reţinut că, în baza comunicărilor primite de la autorităţile fiscale, unele case judeţene de pensii au stornat sume în valoare totală de 186.818 mii lei, reprezentând drepturi constatate în anul curent, fără să cunoască în analitic ce reprezintă aceste sume stornate.

b) La finele anului 2014, drepturile constatate de încasat au scăzut faţă de finele anului 2013 cu suma totală de 4.721.392 mii lei, la două case teritoriale de pensii, după cum urmează: O casă teritorială de pensii a scăzut din evidenţa financiar contabilă suma totală de 9.222.666 mii lei (4.744.745 mii lei în anul 2014 şi în anul 2012 suma de 4.477.921 mii lei), reprezentând venituri neîncasate, fără ca entitatea să deţină documente justificative privind componenţa analitică a acestei sume, din care să rezulte căror persoane juridice sau fizice le aparţin şi dacă se mai află sau nu în termenul de prescripţie, având la bază numai simple adrese primite de la ANAF. O altă casă judeţeană de pensii a procedat în mod similar, întrucât a stornat din evidenţa financiar – contabilă venituri din contribuţii în sumă de 568.589 mii lei, reprezentând venituri neîncasate, fără să deţină informaţii în analitic cu privire la suma stornată, efectuând aceste operaţiuni numai în baza situaţiei drepturilor constatate de încasat transmisă de către unitatea teritorială ANAF. De asemenea, drepturile constatate de încasat la 31.12.2014 raportate de către entitate în contul de execuţie sunt mai mici decât cele din evidenţa autorităţilor fiscale şi cuprind sume prescrise (cea mai mare parte dintre sumele prescrise provin din perioada anterioară anului 2010). Ambele case teritoriale de pensii au stornat din drepturile constatate de încasat cu titlu de contribuţii, contrar cadrului legal, care prevede anularea obligaţiilor fiscale numai în condiţiile prevăzute de art.178 din O.G.nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, iar cele două entităţi subordonate CNPP erau obligate să obţină de la autorităţile fiscale documente justificative în acest sens, care să justifice realitatea operaţiunilor de scădere.

Reprezentanţii CNPP au iniţiat şi participat la mai multe întâlniri şi discuţii, împreună cu reprezentanţii ANAF, în vederea redactării unui ordin comun CNPP – ANAF. Întâlnirile între cele două entităţi s-au concretizat în elaborarea unui proiect de ordin comun prin care sau asumat operaţiuni de verificare şi corelare a datelor din evidenţa analitică pe plătitori a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu datele raportate prin bilanţ şi contul de execuţie bugetară de către Casa Naţională de Pensii Publice, referitoare la sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale colectată de ANAF de la persoane juridice şi fizice, conform prevederilor O.G. nr. 86/2003. Prin acest act normativ s-a prevăzut că, începând cu anul 2004 activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea şi soluţionarea contestaţiilor pentru contribuţia de asigurări sociale se va realiza de către Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale subordonate, care au şi calitatea de creditor bugetar.

ANAF a solicitat (adresa nr.806.422/27.09.2013) revizuirea obiectivelor asumate şi identificarea unor soluţii pentru corelarea datelor şi a soldurilor gestionate de cele două instituţii, întrucât instituţia se află într-un amplu proces de reorganizare. Prin aceeaşi adresă, ANAF subliniază faptul că, pentru perioada 01.01.2004 – 31.12.2005, posibilităţile reale de punctaj şi respectiv de corelare a datelor, sunt foarte reduse. Ulterior verificării măsurilor din decizie, în soluţionarea litigiului în Dosarul nr. 3637/2/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul Casei Naţionale de Pensii Publice şi s-a pronunţat prin Decizia nr.3581/02.10.2014, definitivă şi irevocabilă. Din cuprinsul deciziei menţionate cu privire la acest aspect rezultă că: ”…în calitate de ordonator principal de credite, atribuţie delegată de Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice întocmeşte contul de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale. (…) reclamanta avea şi are obligaţia de a organiza evidenţa acestor drepturi de încasat pe surse de provenienţă, pentru a asigura informaţii cu privire la încasarea veniturilor şi a permite analizarea cauzelor care au determinat neîncasarea sumelor la termen, astfel încât datele raportate prin contul de execuţie şi prin bilanţul contabil, să reflecte realitatea patrimonială”.

Nu s-au realizat venituri la bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă estimată de 209.149 mii lei, pentru perioada de competenţă a CNPP (2010 – 30.06.2012), urmare coordonării necorespunzătoare a caselor teritoriale de pensii în ceea ce priveşte încheierea de declaraţii de asigurare de către persoanele care erau obligate să se asigure, întrucât au realizat venituri din activităţi independente. În mod eronat, CNPP a transmis caselor teritoriale de pensii faptul că începând cu 01.07.2014 competenţa pentru veniturile aferente perioadelor fiscale anterioare datei de 1 ianuarie 2012, precum şi perioadei 1 ianuarie -30 iunie 2012 revine organelor fiscale din subordinea ANAF. De fapt, CNPP trebuia să notifice persoanele fizice care au realizat anterior datei de 1 iulie 2012 venituri din activităţi independente şi, conform prevederilor legale, să predea autorităţilor fiscale declaraţiile încheiate pentru urmărire şi încasare. Trebuie precizat că termenul de predare al acestor declaraţii a fost prorogat în repetate rânduri până la data de 30.06.2014.

Efectul acestei coordonări defectuoase a caselor teritoriale de pensii a constat în faptul că sume importante nu au fost încasate la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar dreptul de a solicita încasarea acestora se prescrie şi din cauza inacţiunii persoanelor cu atribuţii în domeniu, astfel:

– în perioada 2010-2011 dintr-un număr de 44.497 persoane potenţial eligibile au fost încheiate numai 9.662 (22%) declaraţii individuale de asigurare şi a rămas o diferenţă de 34.835 (78%) persoane care nu s-au prezentat în vederea încheierii asigurării;

– pentru perioada ianuarie-iunie 2012 dintr-un număr de 26.328 persoane potenţial eligibile au fost încheiate numai 2.960 (11%) declaraţii individuale de asigurare, diferenţa de 23.368 (89%) fiind persoane care nu s-au prezentat în vederea încheierii asigurării.

Astfel, pentru perioada 2010-iunie 2012, au fost asigurate în sistemul public de pensii doar un număr total de 12.622 persoane care îndeplineau condiţiile asigurării obligatorii potrivit art.6 alin.(1) pct.IV din Legea 263/2010, respectiv doar 18% dintr-un total de 70.825 persoane. Aceasta a determinat ca la nivelul CNPP să nu se realizeze în termenul legal de prescripţie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat în valoare estimată de 209.149 mii lei, în condiţiile în care, termenul legal de predare a acestor declaraţii de către CNPP către autorităţile fiscale a fost prorogat până la 30.06 2014.

Nu s-au declarat şi nu s-au virat la bugetul statului suma de 8.974 mii lei, aferentă anilor 2012 şi 2013, reprezentând dividende încasate de către CNPP în calitate de acţionar unic la Societatea de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M.” S.A. (SC TBRCM SA).

Nu s-au încasat creanţe la bugetul asigurărilor sociale de stat în sumă estimată de 119 mii lei, la 31.12.2014, urmare necoordonării a două case judeţene de pensii pentru parcurgerea etapelor privind executarea silită a debitorilor din pensii.

– Abateri similare, în sumă de 5.074 mii lei, au fost identificate şi de către camerele de conturi teritoriale la nivelul caselor judeţene de pensii cuprinse în audit în anul 2015.

Cu privire la exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile financiare s-au identificat abateri care se concretizează, în principal, în:

– Raportarea în situaţiile financiare anuale a sumei estimate de 5.970 mii lei, reprezentând ajutoare de deces care au fost scăzute, fără documente justificative, din sumele datorate de către angajatori (societăţi etc.) sub formă de contribuţii de asigurări sociale de stat. Lunar, angajatorii au obligaţia de a depune declaraţii la autorităţile fiscale privind contribuţiile datorate bugetului asigurărilor sociale de stat cu sumele pe care aceştia trebuie să le plătească. Cadrul legal permite ca angajatorii care plătesc ajutoare de deces să le poată scădea din obligaţiile de plată lunare către bugetul asigurărilor sociale de stat. Această operaţiune se realizează prin înscrierea sumelor reprezentând ajutor de deces în declaraţiile fiscale ale angajatorului, fără ca acesta să depună şi documente justificative în acest sens, la autorităţile fiscale sau la casele teritoriale de pensii. Casele teritoriale de pensii înregistrează în evidenţa financiar-contabilă sumele înscrise în declaraţiile fiscale ale angajatorilor şi le scad din veniturile de încasat la bugetul asigurărilor sociale de stat, fără a avea la bază documente justificative şi componenţa nominală a acestor sume.

– Neverificarea realităţii serviciilor prestate de către furnizorul de transport cu metroul în sumă de 1.785 mii lei, reprezentând facilităţi sub forma călătoriilor efectuate de către anumite categorii de beneficiari care, potrivit cadrului legal, au dreptul la aceste facilităţi. Lunar, CNPP efectuează plata către furnizorul de transport cu metroul având la bază doar numărul total al călătoriilor efectuate de către beneficiari fără o detaliere şi a persoanelor care au efectuat călătoriile.

CNPP a plătit eronat din bugetul de stat unele drepturi de pensii, precum şi unele drepturi acordate în baza sentinţelor civile rămase definitive şi irevocabile, în sumă totală de 759 mii lei, deşi baza legală prevedea suportarea acestor plăţi din bugetul asigurărilor sociale de stat.

– Neluarea măsurilor necesare în vederea analizării tuturor debitelor în sumă de 579 mii lei existente în evidenţa contabilă la data de 01.10.2014, şi, dacă este cazul, a scutirii acestora de la plată în condiţiile Legii nr.125/2014 privind scutirea la plată a unor debite provenite din pensii, astfel încât la 31.12.2014 bilanţul contabil să reflecte realitatea sumelor de recuperat.

– Menţinerea nejustificată în conturile de datorii a contribuţiilor de asigurări sociale achitate în avans de persoanele asigurate pe bază de contract de asigurare, în sumă totală de 388 mii lei, în loc ca acestea să fie înregistrate în conturile corespunzătoare de venituri, aspect ce a avut drept consecinţă denaturarea datelor reflectate prin situaţiile financiare anuale întocmite la 31.12.2014 şi prezentarea unor datorii curente nereale.

– Nu s-au luat măsurile legale în vederea clarificării sumelor ce se menţin nejustificat în contul „Debitori”, astfel că, la sfârşitul anului 2014 s-au menţinut nejustificat debite în valoare estimată de 329 mii lei, provenind din sume de recuperat urmare dispoziţiilor instanţelor de judecată, sume care nu au la bază decizii de recuperare şi sume nerecuperate întrucât beneficiarii sunt decedaţi.

– Raportarea eronată a unor venituri, în sumă de 64 mii lei, aferente unor contracte de asigurare încheiate de către diverse persoane, facultativ, care trebuiau de fapt reziliate ca urmare a nerespectării termenelor de plată. Rezilierea contractelor în cazul neplăţii contribuţiei stabilite prin contract nu s-a făcut după expirarea perioadei de 3 luni de la termenul de scadenţă pentru efectuarea plăţii, aşa cum prevăd reglementările legale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.