Universitățile private celebrează în România treizeci de ani de la înființare. La aniversarea Universității “Petre Andrei” din Iași, domnul Doru Tompea, președintele Consiliului, mi-a solicitat un interviu. Chestiunile pe care domnia sa le-a pus în discuție sunt importante pentru mulți concetățeni. De aceea, public, în continuare, răspunsurile mele.
Ce ați găsit la preluarea mandatului în învățământul superior privat?
Andrei Marga: Atunci când am preluat mandatul de ministru al educației naționale, în decembrie 1997, erau deja consumate inițiativele de înființare de universități private. Tabloul era al unor instituții cu infrastructură precară, fără biblioteci și laboratoare și fără personal propriu. Cea mai mare parte a universitarilor erau de fapt angajați la universități de stat. De aceea, universitățile private imitau universitățile de stat, doar că încasau taxe de studii și promiteau diplome cu examene mai lejere.
Știam bine terenul, căci am devenit ministru după ce aveam la activ patru ani de rectorat la Universitatea Babeș-Bolyai și eram deja după experiență în diferite organisme internaționale. Între altele, avusesem de lucru la Cluj-Napoca (cum se poate citi în “Buletinele informative”, 1993-2012, tipărite atunci, de rectoratul universității) cu readucerea la catedre a unor profesori care-și cheltuiau timpul făcând naveta pentru a preda oriunde. Cum se spunea ironic, “se țineau ore în toate opririle acceleratului, de la Timișoara până la Suceava”, căci în aproape fiecare localitate-stație era, de pildă, facultate de drept sau de istorie. Din nefericire, cel puțin doi dintre profesorii clujeni au și decedat timpuriu, ca urmare a eforturilor nechibzuite de a preda, fiecare, în vreo șapte locuri.
Am spus la timpul potrivit că o piedică în evoluția firească a uuniversităților private și a învățământului superior din România a fost tocmai Consiliul National de Autorizare și Acreditare. Acesta a dat acoperire unor instituții care erau mai mult unități comerciale decât universități, printr-o legislație imprecisă, care a făcut mult rău României. Sub acest aspect, am regretat public, atunci, că România nu a luat în materie calea Austriei, Ungariei, Cehiei, Croației, ca să nu vorbesc de alte țări cu economie de piață, ci o cale care ducea cel mult la repetiție de sine.
Din capul locului în România era o confuzie gravă, întreținută de acel Consiliu, de unii din Parlament, dar și de profesori mai noi, cu care s-au procopsit universitățile. Este vorba de confuzia între dreptul la liberă inițiativă, care ține de un stat de drept democratic, și dreptul de a înființa universități. Nu conta că în democrații mature, precum Germania, Franța, Marea Britanie etc. sau în democrațiile din jurul României nu se accepta asemenea confuzie. Oriunde se poate înființa o universitate privată, dar mai trebuie îndeplinite și alte condiții legale. În România s-a adoptat, din păcate, rezolvarea juridică cea mai precară și mai eronată.
Înființarea de universități private nu mi se datorează. Am fost și sunt pentru universitate privată. De altfel, distincția public-privat în materie de universități nu este cea hotărâtoare. Calibrul profesorilor decide din capul locului valoarea unei universități. Am și spus mereu că, dacă aș înființa o universitate privată, aș crea de la început una mai bună decât oricare universitate de stat. Numai că în viață nu este cazul să te împarți în toate direcțiile.
Ce ați lăsat în învățământul academic privat la încheierea mandatului?
Andrei Marga: Acțiunea mea ca ministru al educației naționale, pe acest plan, al universităților private, a avut două ținte majore, explicite. Pe de o parte, întărirea autonomiei universităților, deschiderea competiției universitare și mărirea rigorilor față de toate universitățile, inclusiv cele private. Pe de altă parte, aducerea universităților private pe picior de egalitate, cu cele de stat, sub aspectul participării la sistemul învățământului superior din țară și din afara țării. La rândul meu, am sperat că universitățile private vor stimula universitățile de stat la schimbări.
Fiindcă se declară multe generalități fără acoperire, mai ales la aniversări, menționez că tot ceea ce spun este pe bază de decizii precise, înregistrate oficial și reținute de arhive. Într-un volum (Andrei Marga, Anii reformei 1997-2000, EFES, Cluj-Napoca, 2006) sunt listate toate deciziile (legi, hotărâri și ordonanțe de guvern, ordine ale ministrului educației naționale de atunci) de sub mandatul meu ca ministru al educației naționale. Toate pot fi examinate, la orice oră.
Multe decizii se referă la întregul învățământ, cu ramurile sale public și privat. Unele se referă distinct la învățământul universitar privat. De exemplu, Legea 199/1998 de finalizare a studiilor, hotărârile de guvern 442/1998, privind acreditatea, și 1213/2000, privind specializările, ordonanța de guvern 66/1998, privind finanțarea, și ordinul ministrului 170/1998, privind sprijinirea învățământului privat, și notificarea 11123/1998, privind finalizarea studiilor etc. Lista este lungă (vezi, de pildă,amplul volum Cătălin Baba, Adrian Gorun, Ciprian Tanul, coord., Anii reformei 1997-2000 în reglementări, Catedra UNESCO, Cluj-Napoca, 2002) și făcută publică de multă vreme.
De toate inițiativele – care au fost multe, de fapt cele mai multe, la orice comparație – ce constituie reforma comprehesivă a învățământului din România, din 1997-2000, au beneficiat nu numai universitățile de stat, ci și cele private. De exemplu, consacrarea autonomiei universitare, trecerea admiterii de studenți în decizia universităților (1997), crearea rețelei naționale a colegiilor universitare (1998), inaugurarea evaluării internaționale a universităților românești (1998), alocarea specială pentru cercetarea științifică (1999), crearea rețelei ROEDUNET (1999), delimitarea managementului administrativ de managementul academic (1999, organizarea învățământului la distanță (1999), etc. Tot exemple sunt instituțiile create în premieră în România – Centrul Național de Echivalare a Studiilor (1998), Agenția Socială a Studenților (1998), Centrul Național al Învățământului Superior Tehnic (1999), Centrul National de Formare Continuă a Personalului Didactic (2000), Centrul National pentru Curriculum (2000), Centrul Național al Managerilor pentru Învățământ (2000) și altele.
La încheierea mandatului meu universitățile private erau integrate în sistemul național, cu drepturile și obligațiile aferente, și în organizările naționale (începând cu conferința rectorilor). Acest sistem dispunea de o viziune a dezvoltării și era deja, cum au atestat atunci evaluările internaționale, angajat pe ruta unei modernizări reale, care să servească România.
Ce a urmat se știe. În loc să se ducă mai departe reforma, s-a trăit un timp din ideile reformei comprehensive a educației din 1997-2000, apoi, scăzând cultura instituțională și fără viziune, au început deteriorările. Acum România luptă cu degradarea activităților, cu nepotismul cel mai extins în unele universități, cu plagiate și falsificări, cu profesuri slăbite, cu fuga valorilor de universitățile din țară și, rod al tuturor, cu un slab impact al universităților în dezvoltarea din țară.
Care considerați a fi plusurile învățământului academic privat din România?
Andrei Marga: Depinde de cadrul de referință pentru a evalua plusuri și minusuri. Desigur, privind lucrurile din perspectiva mea, a unui fost rector și fost ministru, statura de universitate privată oferă șanse mai mari de a fasona mai liber și mai inovativ programele. Începând cu lista specializărilor și continuând cu curriculumul! Șanse apoi de a selecta profesori de calibru cert, de a individualiza evaluările pregătirii – și ale studenților și ale cadrelor didactice, de a oferi studenților condiții de studiu (începând cu căminizarea) mai bune, de a participa la interacțiunile internaționale – sub condiția probării creativității! La rândul meu, am sperat că universitățile private vor stimula, prin noutatea managementului lor, universitățile de stat la schimbări.
Au fost doar șanse, căci o altă eroare a sistemului din România a fost și este dependența de un Consiliu de Autorizare și Acreditare compus din universitari care cunosc puțin ce înseamnă construcția și funcționarea universitară, cu optici înclinate mai mult spre copiere și uniformizare, decât spre inovare. Este adevărat, nici legislația care a venit, mai ales Legea din 2011, nu a sprijinit evoluția spre inovație și calitate competitivă. Doar s-a umflat un birocratism al “evaluărilor” și s-au slăbit profesurile și cercetarea inovativă. De aceea, pentru fenomenul mai nou, ce se amplifică în ultimii ani, al “fugii liceenilor și studenților de învățământul superior din țară”, nu este de vină expansiunea învățământului superior privat, cum cred mulți concetățeni, ci starea întregului învățământ superior.
Care considerați că sunt minusurile învățământului academic privat din România?
Andrei Marga: Un minus clasic a fost aspectul comercial: cadrele didactice s-au repezit în șansa de a câștiga, fie și în detrimentul valorii. La noi se vorbește obsesiv de “calitate”, dar de când se vorbește obsesiv de aceasta, calitatea a scăzut, așa că prefer termenul valoare! Când eu am preluat ministerul, acest minus era deja “păcătuit”, încât mi-a rămas să lupt cu el.
În rest, minusurile sunt acum comune cu ale învățământului universitar de stat. Opinia mea (exprimată de altfel și în volumul recent Andrei Marga, Viitorul Universității, Gând Transilvan, 2020), este că se cer regândite neîntârziat specializările din universități. Sunt de luat în seamă obiecțiile formulate începând cu Spiritu Haret (care observa că „așa concursuri pentru profesuri universitare ca în România nu există nicăieri”!) la concursurile pentru posturi universitare – obiecții pe care Legea din 2011 le-a escamotat. Doctoratele se cer regândite complet, căci randamentul lor este mic. Alegerea de azi a liderilor academici în sistemul “partidelor” șubrezește vizibil universitățile. Și răspunderea și creativitatea au ajuns prea jos, dar au crescut excesiv aranjamentele și conformismul.
Considerați că legislația din România permite funcționarea unei piețe academice fără discriminări între universitățile de stat și cele private?
Andrei Marga: Nu știu exact, căci nu am mai făcut recent analiza, dar văd că nici rectorii de la universitățile de stat nu prea au o optică profesionistă și cultivată instituțional. Găselnițele și mediatizările reușite nu țin, totuși, loc de cultură. Iar a trăi mereu din ce au făcut antecesorii nu duce deloc înainte. Mulți vor de fapt să oprească universități de stat sau private, pe care le decretează “slabe”, spre a-și asigura studenți, crezând că tinerii, nemergând la acele universități, vor veni la ei. Universitatea nu se reduce la atragerea cu orice mijloc a “clienților”, iar a profita de naivitatea tinerilor și părinților nu este demn.
Dar acești rectori fac infim pentru a normaliza și a face exemplare universitățile pe care le conduc. Ei aplică consecvent cunoscuta maximă “să moară capra vecinului” – ceea ce este mai mult decât jenant. Dacă privim deciziile rectorale din unele universități de referință din 2012-2020 ai un peisaj cu decizii de genul “să-i oprim pe alții” și “dați-ne locuri finanțate de la buget la admitere” pe fondul deplinei sărăcii de idei noi.
Nu văd discriminări între universitățile de stat și cele private sau nu le cunosc destul de precis. Problemele sunt altele decât discriminările. Selectează România actuală pentru funcții de decizie cei mai buni absolvenți? Sau s-a ajuns la o relativizare a meritelor, încât nu este decât o confuzie costisitoare a valorilor? Sunt toți profesorii universitari profesional și atitudinal în regulă? Nu cumva intelectualii României au răspundere majoră pentru starea și crizele țării? Etc. La asemenea întrebări vor trebui date răspunsuri fără compromis într-o bună zi, care nu este departe.
În prezent, învățământul academic privat din România reprezintă 13,7% din întreg învățământul academic și se află în continuă scădere. Cum evaluați această situație?
Andrei Marga: Ponderea este prea mică dacă avem în vedere nevoile de inovare. Este prea mică și dacă avem în vedere un fapt ce se trece sub tăcere: școlile și liceee private, cel puțin cele pe care eu le cunosc, au lucrat continuu și în pandemie. Dincolo de stările rău gândite și nefericite – “de urgență”, “de alertă” etc. – pe care autoritățile le-au adoptat mai întâi pe seama educației! Puteau să lucreze continuu, să fie deci mai active, și universitățile. Cele private, cu siguranță.
Vă rog să povestiți o întâmplare pe care ați trăit-o în legătură cu o universitate privată în perioada în care ați deținut funcția de Ministru al Educației.
Andrei Marga: Am experiențe mai curând agreabile. Ca ministru al educației naționale am participat la inaugurarea clădirii moderne a Universității “Dimitrie Cantemir”, construită cu finanțare de cineva din Germania. Am avut atunci discuții cu profesori, care erau, cert, cum am spus-o pe loc, mai buni atunci decât cei de la stat – profesional, ca gestiune instituțională. Iar studenții erau bine motivați. Am fost apoi încântat să văd la Pitești și Râmnicu Vâlcea o universitate privată mai bună, cel puțin în științe economice – este drept, condusă de un prestigios fost rector la stat. Și la Arad universitatea “Vasile Goldiș” era atunci mai bună decât cea de stat.
Dar am și dispus, fără ezitare, măsuri de suspendare de rectori nu numai la privat, ci și la stat, când a devenit sigur că în universități s-au comercializat examene și diplome. Pentru mine a fost mai mult decât nostim când, fiind invitat la o reuniune a “American Council on Education”, la Washington DC, să zăresc în sală conducerea unei universități private din România, în care tatăl era președinte, fata rector, mama decan, altă fată șef de catedră, iar nepoata studentă. Era ceva imposibil de explicat gazdelor americane!
Vă rog să povestiți o întâmplare cu Universitatea “Petre Andrei” din Iași.
Andrei Marga: Am avut o discuție cu reprezentanți ai Universității “Petre Andrei” într-o vizită la Iași. Cunosc, însă, universitatea Dvs. mai mult după absolvenți. Am întâlnit absolvenți ai acestei universități care nu erau deloc mai prejos decât cei de la oricare altă universitates din țară. Am și angajat, ca ministru, unu sau doi dintre ei, în minister. Observasem, de altfel, că profesorii universității Dvs. – cu unii am și discutat la București sau cu alte ocazii – erau competitivi cu oricare din universitățile din țară.
Faptul ca exista in Romania, universitati private aproape ”in fiecare gara” si ca acestea furnizeaza diplome contra-cost, aproape fiecarui cretin, nu ar fi asa mare problema. In fond, fiecare face ce vrea cu banii lui. Problema este ca acesti cretini ajung ministri sau secretari de stat. Cazul actualului prim-ministru al Romaniei, este ”caz scoala”.
De ce nu se infiinteaza un FOND EUROPEAN PENTRU EDUCATIE SI SANATATE, asa cum este pentru aparare? Educatia si sanatatea nu ar trebui sa functioneze pe criteriul profitului! Bacteriile si virusurile au circulatie libera, atat pentru saraci, cat si pentru bogati! Pandemia a dovedit ca si saracul si bogatul, amandoi au dat de dracu. Cum se explica faptul ca tari foarte bogate au un numar foarte mare de bolnavi si morti? Cum se explica faptul ca dupa razboiul rece tarile bogate din Vestul capitalist au luat gratuit forta de munca bine pregatita din tarile din EST? FONDUL EUROPEAN PENTRU EDUCATIE SI SANATATE ar trebui repartizat echitabil pe fiecare persoana indiferent de localitate, zona, tara!
Aparitia facultatilor de drept prin toate colturile tarii a dus la impanarea procuraturii si a magistraturii cu toate asistenetele medicale, invatatoarele si telefonistele lovite de bovarism. Ar fi interesat sa vedem cati din procurorii dna din vremea inteligentei tulburatoare terminasera facultati la societatile comerciale.
Situatia reala e asa: Statul regreta si azi decizia de a le conferi universitatilor autonomie. In consecinta, s-au inventat diferite organisme de control centralizat (de genul ARACIS, CNATDU), prin care „generozitatea” de odinioara este retractata. N-am sa inteleg niciodata de ce trebuie sa plateasca o universitate -si e vorba de sume considerabile!- pentru a fi controlata periodic de catre ARACIS. SRI-uri academice in multe locuri (e adevarat…), universitatile particulare s-au nascut si din dorinta de a valorifica principiul autonomiei, echivalat in multe zone cu localismul. Inclusiv dl Marga a lucrat la asa ceva, atunci cind a proiectat o universitate la Bistrita si facea, prin Cluj, racolari de principiu. (Nu e vorba de extensia UBB de acum.) Asadar, trebuie investigat si modul in care Statul s-a straduit sa submineze si sa distruga initiativele autonome private. Profesorii nu pot fi decit partial incriminati pentru ca au predat in mai multe locuri, daca tinem cont de faptul ca salariul unui lector din Polonia sau Ungaria este de 7-8 ori mai mare decit acela al unui lector de la noi. Dl Marga a contribuit din plin la subminarea universitatilor particulare, obligindu-i pe angajatii UBB sa semneze angajamentul de fidelitate exclusiva, considerat ilegal. Buletinul UBB, pe care-l mentioneaza, e plin de amenintari in acest sens, inclusiv cu „liste ale rusinii”, pe care erau trecute numele celor care nu semnau.
Este in general cunoscut ca invatamantul privat in tarile anglosaxone, dar nu numai e de calitate superioara celui public. DAR si costisitor. Platesti ca sa devii specialist, stiu din experienta proprie.
La noi, sistemul a fost preluat exact pe dos( din pacate nu e singurul). Platesti ca sa ai o diploma, fara sa fii specialist. Exemple avem garla.
O dai pe de lături nene. Am lucrat cu domnul Marga și știu bine lucrurile. Să le luăm pe rând.
Dl Marga s-a opus – precum s-a făcut și în germania, Ungaria, Austria, Franța etc., ca cei angajați la universități de stat să fie și profesori la privt. Așa ceva a socotit că este primitiv, nedemn și păgubitor. A avut dreptate. Nu s-a subminat universități particulare prin măsura – pe care orice țară civilizată a luat-o. Nu se poate sta în două luntri – la stat și la privat. Angajamentul de fidelitate este ceva normal atunci cînd profesorul este profesor, nu comerciant. Nu au semnat câțiva de la Drept. Au ajuns mari savanți?
Venitul la profesorii care atrăgeau studenți în facultatea lor a ajuns, sub rectoratul domnului Marga, la 4500 de euro lunar. Unii adăugau la acest venit câștiguri din cercetare științifică, din publicații, din programe. Nu s-au plâns profesorii performanți. De obicei se plâng cei care confundă universitatea cu o afacere. Atunci nu mai e universitate decât cu numele.
Germania și-a repus în mișcare universitățile cu crearea a două noi, pe idei complet noi, care să determine schimbări. La Konstanz și Bielefeld. Domnul Marga studiase la Bielefeld și a vrut să aplice ideea și în România – cu Bistrița și Constanța. Erau proiecte de universități publice. Nu s-a vrut, dar tot acolo se va ajunge. Situația de azi este practic fără șanse.
Universitățile private cu profesori de la stat=fabrici de confecționat și vândut diplome la toți analfabeții piloși care lucrează în poliție, armata, servicii, politica, administrație etc Cunosc un subofițer de transmisiuni care a făcut facultatea de protectia mediului în particular și-i tot cerea șefului nemijlocit să-i scrie in notarea de serviciu că e foarte bun și că are studii superioare și că vrea să fie făcut ofițer. Când șeful i-a spus că în armată ca sa ajungi ofițer trebuie sa faci o școală de ofițeri s-a mutat la „servicii” pe filiera din dos și a ajuns ofițer. Astea sunt facultățile private din Romania. Nici cu cele de la stat din ultimii 31 de ani nu mă pot lauda! Educația egal zero! Toți cu ziro conduc!
Cam târziu, dar tot vă dați seama , cum marii patrioți, marii celebrii care au inființat patriotic pentru nație, ceva demn de laudă prin care nu doar iși mai acordă titluri ”academice” prin care mai storc din buget sume colosale, ci practic fac comerț cu niște hârtii contra cost, plus timpul pierdut, ani de zile, pentru proștii care o iau in serios și mai și vizitează ”cursuri” sau mai exact scursuri ale zăbăloșilor.. ”profesori”.. Rezultatele nu puteau fi altele.. Poți fi mândru române, Ai ”instituțiii de cultură” pompos denumite, care produc proști, incompetenți..
” Cazul actualului prim-ministru al Romaniei, este ”caz scoala”.”
Actualul P. M. detine o diploma universitara … made in USA
VAX!
Private sunt, ca la privata-i si valoarea celor care le termina. Dai banu’, iei cartonu’!
Mda, Marele Urs are dreptate. Nicolae Iorga, Spiru Haret și Sextil Pușcariu, dar și domnul Marga, s-au opus, cum se știe, banalizării instituției universitare. Alții le-au trivializat și distrus. România de azi este plină de diplome care nu sunt acoperite profesional. Domnul Marga are dreptate să spună că situația este cea mai rea. Doar că trebuie și făcut ceva. Ceva de oameni care se pricep, nu de veleitari și mocofani.
Nagy Victor, te înșeli – nu este diplomă universitară la preferatul tău, ci diplomă de colegiu. Mare diferență! În SUA sunt cam 3900 de universități, dar la omul tău este vorba de un colegiu. Ceva de nivelul Câmpina sau Govora.
@nastratin :nu dezinforma, nu ajuta propaganda PSD !Citu a terminat si Iowa State University dupa Grinnell College
Si pe lung si pe lat are mult mai multa scoala decat orice lider pesedist y compris Grindeanu,Tudose, Ciolacu,Dragnea y drughie
Doina doinești unui prost. Psd te obsedează?. Altceva nu mai ai? Românii nu au de ales, sper, între cîțu și ciolacu. Merită altceva. Cu repetenți ca și cîțu batem recordurile. Tot cu doinit la proști ne facem de minune. Dragnea era inginer – așa că o dai în bară. A făcut pentru România cât nici cîțu și nici doinele prostului nu vor fi în stare vreodată. Cu iowa sunt povești securiste, dar nu-mi pierd vremea. Propaganda plusrpnl este oare mai bună decât altele? Să ne ocupăm de ceva serios!
Da se si vede dupa cum ” conduce ” destinele tari impreuna cu cel care la „uns” PM , eu cred ca uni au „ochelari de cal” si din aceasta cauza ei vad totul roz, sar putea ca uni sa nu vrea sa vada realitatea din cauza a doua motive, fie nu vor sa vada sau sunt platiti sa nu vada, sau sunt atat de „intelgenti” incat nu realizeaza ca de fapt realitatea e alta decat cea pe care o vad ei !!!!
Dl. Marga a gresit cand nu a trecut toate INCD urile existente sub egida universitatilor ca unitati de cercetare si a deschis cutia Pandorei ci institute de cercetare ale Acad.Romane, multe niste sinecuri pentru pile, cunostinte si relatii din universitati si ministere.
@nastratin; in ura ta ai ajuns sa umbli si in CV-ul oamenilor ,sa tai, sa anulezi,vai de mama ta de cadrist de scoala veche!
Dragnea ca inginer auto era un zero la facultate (intreaba-i profesorii), la o autobaza in stagiatura era paznic la soferi,mai tarziu a fost pietar, papagal politic etc,. „domnu inginer” a ajuns in puscarie unde lucra pe la tinichigerie :))
Citu cel putin a lucrat ca economist dupa facultate pana a ajuns in Guvern ,dar cu un prost ca tine,care nu intelege ce este un bilant
Nici nu se compara profesionalismul lui Citu cu papagalii tai amatori de la PSD,care habar nu au de economie,vezi gafele pe foc automat facute de Dragnea,Teodorovici,Dancila,etc
Nu ai trecut clasa cu postarile tale,repetente..
Este adevărat Un patriot că intenția de a trece la universități institutele care au devenit apoi ale Academiei – așa cum este în cele mai multe țări ( exceptând Ungaria, Rusia etc. unde institutele au la Academie cu totul alt prestigiu și forță!) nu a putut fi dusă la capăt. Știu bine acest lucruri, căci am fost director în ministerul educației naționale. Ministrul Marga a vrut să consolideze universitățile și institutele, dar, ca totdeauna, s-au opus academicieni interesați. Unii nu au valoare, dar vor să conducă ceva. Să precizăm că nu era vorba de a trece absolut toate institutele la universități. Academia și le putea păstra pe cele pe care le-a creat. Doar celelalte treceau la universități.
Chestiunea este la fel în cazul CNADTCU – consiliul de validare a diplomelor. Ministrul Marga a propus desființarea lui. A avut dreptate, căci acum se vede că acest Consiliu a fost cadrul pentru plagiate, fraude, titluri false, cu un cuvânt compromiterea titlurilor din România. Tot așa-ziși academicieni, care voiau să controleze titlurile, s-au opus cu toată îndârjirea și s-a ajuns la mizeria de astăzi.
Pentru acestea sunt documente care spun clar că egoismul unor persoane a împiedicat soluții mai bune pentru România.
Un simplu exemplu, grăitor și de fapt pe același calapod,.”academia lui oprea” .. E un caz in care mai toți ar trebui dezbrăcați și puși la scris lucrări științifice la umbră deasă și ușa incuiată.. Insă ??? Ce vezi că se petrece.?? A pățit ceva izmerau ?? Nuuu bre ,. Au fost scutiți de drepturi cei care in mod evident patriotic sunt doctori și beneficiază de plus 25% ??? Nu bre… Dar cum ?? Deci, ai o vagă idee cum ești catalogat drept o polime de muls ??
Dar în Germania, Ungaria, Austria, Franța etc. au voie sa se ocupe de educatia tinerilor turnatorii dovediti la sekoritate ? Si la aia 3 dintre rectorii celor mai mari universitati sunt sifoane ? Dar la banca centrala, dar la academie ?
În Germania, Ungaria, Austria, Franța și în alte țări oamenii sunt apreciați după capacități, nu după poveștile băsistosecuriste, pe care apoi proști ca tolmin le iau ca hrană. Nu o nulitate ca ăsta face dreptate. Mai turnător ce-și confirmă rolul cu fiecare clipă ca această lichea nu există. Nu are nici o părere, căci nu știe nimic, dar spune și el vorbe, nu după articole, ci după ce miroase prin subsoluri. Altceva este important, ce spune Marele Urs. Într-adevăt, să-i faci universitate lui Oprea te compromite grav. Abramburica și funeriu ar trebui să dea răspuns. Dar guvernarea pluseristă ce face: Îi convine neosecurismul care a creat-o?
Sunteți doar niște pluserpnliști penibili în lipsa voastră de civism. Ar trebui stabilit cine sunt Doina prostului, Rât de porc, Tolmin prostul și alte lighioane ce mișună prin subsolurile articolelor – fără habar de ce se discută – spre a împiedica cititorii și a face loc dejecțiilor lor. Nu de altceva, dar peste un an, cînd dezastrul va și și mai clar, să-i vezi cum fug tot ca șobolanii. Ei se compară cu Dragnea. Să comparăm. Dragnea a mărit economia, construcțiile, a mărit alocații, salarii, pensii. Johannis, orban, cîțu, barna, csolos le duc în jos. Dragnea a apărat țara. Aceștia o vând. Dragnea voia justiție, aceștia fură pe rupte. Dragnea voia dividente. Aceștia se împotrivesc la orice este românesc. Dragnea știa administrație ca nimeni dintre aceștia. Dacă nu era bun și atrăgător pentru români de la l-au băgat pe Dragnea la închisoare? Putem continua la nesfârșit. Ar fi bine să se arate cine sunt acești proști care murdăresc orice.
Mă Tolimne, vezi că ți-ai pierdut mințile, mă lichea. Pentru tine, cum ai scris mai sus, cei trei rectori de mari universități din România – marian preda la bucurești, daniel david la cluj, tudorel toader la iași – alături de iona aurel pop la academie și isărescu la bnr – sunt sifoane, cum ai scris mai sus. Între oameni sunt diferențe, dar nu-ți vezi lungul nasului. Îmi fac iluzii, nu ai cum altfel, fiind doar lichea. Dar dacă îi faci pe ei sifoate, tu ce poți fi? Cel mult apă de canal. Cam acolo ți-e nivelul.
Stimate GV apreciez comentariul dv. Dar cei care s-au opus nu au fost academicieni ci chiar rectorii univ, decanii facultatilor de a avea in subordine multe din INCD-uri. Aceasta pentru ca u vrut sa detina si 2-3 norme didac.dar si norme de cercetare prin proiecte, aduca bani cati mai multi. Apoi crearea sistemului de inst.de cercet.ale Acad.Romone nu exista decat la noi si ele nu se suoun legilor MEN din Ro, au statut separat.unele centre de cercet.universitara fac exact ce fac multe din aceste instit.ale Acad.Rom. Unele din aceste inst.academice au rezultate notabile dar alte consuma doar bani de la buget. Exista o prea mare faramitare a cercetarii si bani risipiti aiurea.
„..nu dezinforma, nu ajuta propaganda PSD !Citu a terminat si Iowa State University dupa Grinnell College” sare una în …mintea goală din apele Oltului . Adică nu dezimforma și tu , ajunge cît dezimformăm noi ! 😉
În primul rând ce-a terminat Câțu, Grinelle College este o școală , de fapt o oficină CIA care recrutează ciurucuri ca acesta și-i formează ca trădători de neam și Țară, ca niște cozi de topor și pentru asta nu le trebuie tipi inteligenți, ci ascultători, capabili să execute orice ordine oricât de periculoase ar fi și pentru țara din care provine, dar și pentru el dacă nu mai vrea să le execute, De fapt contribuția axcestor nenorociți în implementarea unor directive venite din afară este aproape zero, important este să nu încerce să trădeze și de aceea îi alege pe sprânceană . unul mai prost ca altul. Și asta se vede cel mai bine din felul în care arată, gândesc sau vorbesc cei care sunt puși să conducă acum , pe ultimul drum, speră ei, România !
Cât despre Iowa State University e ca-n bancurile cu radio Erevan : nu numai că nu l-a terminat, dar nici nu l-a început acesta fiindu-i atașat la coadă de către cei care l-au racolat să sune mai tare decât tinichelele ce le poartă după el !
Mai nou văd că se încearcă cu orice preț introducerea orelor de „educație sexuală” nu numai în școli, și încă de la primele clase, dar și la grădiniță !
Probabil ca să aibă de dat meditații unul ca Câțu, ca Barna, ca Țurcana, Bușoi sau Iohanus !Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns !
Andrei Marga a fost cel care a promovat sistemul Bologna, cel care a scurtat durata ciclurilor universitare. Asa am ajuns cu un sistem de invatamant care oricum era in cadere libera in privinta calitatii, sa fim si mai jos. Cum te poti astepta sa faci in 3 ani de studii ce se facea inainte in 5 ?
Excelente precizările lui Radu Humor! Da, cîțu-școală-oficină ieftină – pus la coadă Iowa. Doina prostului vinde gogoși, ca de obicei. Nici măcar nu sunt de Olt, ci de canal de olteț.
De fapt ce vor să introducă netrebnicii la copii este ca la patru ani să știe că este pe lume masturbație. La ce folosește? Inepții – ca tot ce face acest regim de mediocri.
Aș fi vrut să am de a face cu idei, nu cum dezinformare, Valahule. Ce spui tu este eronat. Ministrul Marga a semnat Declarația de la Bologna (1999), pe care o poți citi pe siteuri și acum. Declarația nu prevedea reducerea duratei studiilor. Nu se referă la asta. Durata studiilor nu era treaba Declarației de la Bologna. Era treaba ministerelor și guvernelor. Unele țări nici nu au redus, nici acum, durata studiilor. În România reducerea duratei studiilor la trei ani a fost decizia lui Andronescu, Miclea, Funeriu și ce a urmat. Documentele arată clar că profesorul Marga s-a opus reducerii. Citește – dacă vrei să fii exact și să nu confuzi toate merele – volumul domnului Marga, Educație responsabilă (2018), unde ai toată discuția despre postBologna.
Ma sperie violenta de limbaj si primitivismul unor comentatori . Pt. ca invariabil , violenta naste violenta .
De acord, Horia. Numai că înainte de violență de limbaj – nonviolență, trebuie pusă chestiunea informării. Mulți vorbesc fără să se informeze – ca să vorbească și ei sau chiar să violenteze. Este sănătos principiul „să vorbim după ce ne verificăm ideile”. Mai ales atunci când verificarea rapidă este posibilă. Fiecare ar trebui să-și închipuie că și celălalt are un răspuns. Eu zic că am face servicii bunei conviețuiri respectând principiul și punându-ne întrebări. Cât mai multe!
Principii , foarte frumos GV . Unul dintre principiile fundamentale ale Dreptului , este acela ca judecatorul care are un interes direct sau indirect intr-o cauza , nu poate judeca acea cauza . CC a Romaniei judeca cauze avind ca obiect pensii speciale , majoritatea jud. fiind pensionari speciali . Spune-le si acestor oameni despre ” buna convietuire respectind principiul si punindu-ne intrebari ” !
ASA ZISELE TARABE-UNIVERSITATI AU PROSTITUAT INVATAMANTUL SUPERIOR ROMANESC.CU BULETINUL SI CHITANTA -DOVADA PLATII TAXEI DEVENEA STUDENT ORCE DOBITOC !.SITUATIA NU S-A SCHIMBAT ,AFACEREA CU DIPLOME MERGE MAI DEPARTE,ORCE MANGAFA,DERBEDEU ,SEMIANALFABET,JIGODIE POLITICA PE O SUMA PRESTABILITA PRIMESTE UN CARTON CU PRETENTIE DE DIPLOMA !.
S-A UMPLUT ROMANIA DE IDIOTI CU PATALAMALE DE VALOAREA HARTIEI IGENICE.
ODATA CU ELIMINAREA EXAMENELOR AJUNG PE BANCILE FACULTATILOR O ADUNATURA ETEROGENA CARE NU STII DE UNDE S-O IEI SI UNDE POTI S-O DUCI !,LA MAJORITATEA SEMNALUL -INFORMATIA NU INTRA,RECEPTIA E ZERO !,SE AJUNGE IN SITUATIA CA PUTINII STUDENTI CARE MAI AU HABAR DE CARTE SA SE PIARDA IN ACEASTA MAREE DE MOLUSTE.
ANDREESANU : ” Fabricile de diplome universitare ” au fost infiintate ( si intretinute si astazi in viata ) , de profesorii universitari in functie la vremea aceea … multi sunt si astazi ! Iclusiv maretul autor ! Ei au avut , si au , o singura lozinca , un singur zeu , cit mai multi bani !