Cabinetul Tsipras a reuşit să amâne pentru finalul acestei luni plata ratelor către FMI, în valoare de 1,6 miliarde de euro, în speranţa că îi va convinge pe creditorii internaţionali să semneze acordul care ar putea debloca ajutorul de 7,2 miliarde de euro din ultima tranşă a programului de asistenţă financiară. Grecia se uită la acei bani ca la un balon de oxigen. Este doar o măsură pe termen scurt, susţin mai mulţi analişti, pentru că durerile grecilor nu se vor opri la semnarea respectivului acord. Acel document nu este decât preambulul pentru deschiderea discuţiilor pentru un al treilea program de asistenţă financiară. Lefteris Farmakis şi Dimitris Drakopoulos, doi dintre analiştii Nomura International, cred că Atena va avea nevoie de încă 30 de miliarde de euro pentru a ieşi din impas, scrie Bloomberg. „În acest punct, orice înţelegere încheiată se presupune că nu va însemna sfârşitul acestei probleme.
Povestea datoriilor se poate relua din nou”, susţine Simon Tilford, director adjunct al Centrului pentru Reforme Europene din Londra. Decizia de restructurare a datoriei înregistrată de Grecia, de 320 miliarde de euro, o vor lua statele din zona euro.
Premierul de stânga, Alexis Tsipras, pune însă piciorul în prag. „Un nou împrumut trebuie făcut în termenii dictaţi de noi, nu în cei ai guvernelor europene care au pompat bani în Grecia în ultimii cinci ani”, spune Tsipras. Impasul negocierilor dintre greci şi creditorii europeni a generat o criză a lichidităţilor, împingând economia în recesiune.
Cei 7,2 miliarde pe care Atena îi aşteaptă nu vor putea acoperi decât datoria Greciei la Banca Centrală Europeană pentru titlurile de stat cu maturitate în iulie şi august. Şi aici se va ivi cea mai mare piedică în calea eforturilor depuse de liderii occidentali care vor să păstreze Grecia în uniunea monetară. După luna august, Atena se va confrunta cu un deficit de 25 de miliarde de euro până la finele acestui an, iar condiţiile actuale nu dau semne încurajatoare de revenire a economiei.
La finele săptămânii trecute, premierul Tsipras a spus, în faţa parlamentarilor greci, că ofertele creditorilor sunt inacceptabile şi a declarat că speră că acestea sunt doar trucuri folosite în negocieri. FMI şi UE au cerut Atenei să vândă active de stat, să taie pensiile şi să reformze piaţa muncii, în schimbul deblocării a 10,9 miliarde de euro, fonduri de bail-out pentru bănci nefolosite ce au fost returnate Fondului de Stabilitate Financiată. Cu aceşti bani Grecia şi-ar putea plăti obligaţiile financiare în iulie şi august. Premierul Tsipras a primit de asemenea de la Bruxelles o listă cu cerinţe dureroase precum: reducerea cheltuielilor cu pensiile cu 1% din PIB şi promisiunea că nu vor renunţa la reformele care au devenit deja legi; majorarea TVA la 11% pentru medicamente şi la 23% pentru electricitate şi alte bunuri; renunţarea la o facilitate pentru pensionarii cu venituri mici, denumită EKAS, pentru a se
economisi 800 milioane de euro până în 2016, o măsură care încalcă promisiunea făcută de Tsipras de a evita noi tăieri de pensii; majorarea contribuţiilor pentru sănătate şi o tăiere a subvenţiilor pentru combustibil; renunţarea la creşterea salariului minim; privatizarea operatorului de reţea electrica ADMIE, a porturilor majore ale Greciei – Pireu şi Salonic, fostul complex aeroportuar Hellenikon, cea mai mare rafinărie din ţară, Hellenic Petroleum, şi operatorul telecom naţional OTE.
Poziţia premierului Tsipras l-a uimit şi pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Acesta a apreciat că Tsipras a deformat esenţa mesajului creditorilor şi l-a sfătuit să urmeze regulile de bază în diplomaţie pentru a păstra bunele relaţii cu partenerii europeni.
Ce urmăreşte de fapt Tsipras cu cel de-al treilea program de asistenţă financiară? Restructurarea datoriilor şi mărirea pensiilor, adică exact ce a promis partidul său, Syriza, în campania electorală. Deja creditorii sunt împărţiţi în două tabere distincte: cea a FMI, care afirmă că gradul de îndatorare la care a ajuns Grecia este nesustenabil, şi linia dură a europenilor, care cer ca ţara să-şi plătească datoria până la ultimul cent. Şi în interiorul Syriza sunt două voci: una care susţine linia dură a negocierilor şi alta care ar fi de acord cu efectuarea unor concesii. Având în vedere toate aceste discuţii, este posibil, susţin analiştii de la Bloomberg, ca într-un an să vedem alegeri anticipate în Grecia.
Dar grecii se mai gândesc şi la altceva. Ei vor să primească un împrumut cu dobândă mică de la FMI. Conform unor surse neoficiale, Fondul a prezentat deja în cadrul summitului economic G7 o variantă în care Atena, dacă îşi stabileşte câteva obiective credibile pe termen mediu, poate beneficia de un nou împrumut. Resursele pentru restituirea acestuia ar urma să fie asigurate din reformarea sistemului de pensii şi privatizări. Profesorul de economie din cadrul Universităţii din Atena Aristides Hatzis spune că, în cel mai fericit scenariu, dependenţa de creditori se va extinde pe durata a doi ani. „Pentru următorii doi ani, Grecia are nevoie de împrumuturi ieftine”, a afirmat acesta.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.