După încheierea acordului nuclear cu marile puteri și după ridicarea sancțiunilor economice de circa un deceniu, economia iraniană a avut cea mai mare rată de creștere din Orientul Mijlociu și a devenit ținta predilectă pentru investițiile vestice. Nu însă și pentru cele americane, mai cu seamă după instalarea administrației Trump, care urmărește chiar o anulare a acordului nuclear și crearea unei axe sunnite nord-sud în Orientul Mijlociu, pentru contracararea Iranului, sprijinit în acest moment de Federația Rusă.
Mercantilele Germania și Franța au profitat de această reticență americană și au început să se instaleze economic în Iran. Franța a fost prima: Peugeot Citroen a semnat un acord cu compania iraniana SAIPA în 2016, iar la finalul aceluiași an Renault anunța că va fi acționarul majoritar al unei companii mixte, înființată cu un fond iranian de investiții. A urmat lovitura dată de compania petrolieră franceză Total, care a anunțat că are în vedere o investiție de 1 miliard de dolari pentru dezvoltarea exploatărilor de gaze din Iran, țara cu cele mai mari rezerve din lume. „Voi reveni în Iran pentru că acest contract este primul dintr-o serie mai lungă“, a spus șeful Total, Patrick Pouyanne, care a vorbit de investiții ce vor ajunge la 4,8 miliarde de dolari. Băncile americane nu pot face încă tranzacții cu Iranul, motiv pentru care regimul de la Teheran este foarte deschis către UE și China. După 17 ani de la vânzarea ultimului automobil în Iran, compania Volkswagen a călcat pe urmele concurenței franceze și a semnat un contract pentru vânzarea automobilelor din familia Pasat. În blockstarturi stau și anglo-olandezii de la Shell și italienii de la Eni.
Dacă punem la socoteală și colosalul dosar Google, unde Comisia Europeană a acuzat oficial compania americană de abuz și violarea legislației concurenței, fiind pasibilă de o penalizare de 2,7 miliarde de dolari, este limpede că între SUA lui Donald Trump și Europa Franței și a Germaniei se cască o prăpastie. Replica Washingtonului în această bătălie a politicilor economice se dezvăluie treptat. Președintele Trump a ales Varșovia ca primă oprire în periplul european ocazionat de Summit-ul G20 din Germania, iar aici, va auzi invitația liderilor polonezi ca SUA să exporte gaze lichefiate în Europa Centrală și de Est, prin terminalele de la Marea Baltică, o contracarare a proiectului ruso-german Nord Stream. Trump este pe cale să aleagă Estul european în detrimentul Vestului, urmând să creeze aici o piață de desfacere pentru industria energetică și militară a SUA.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.