Riscurile României în viziunea Comisiei Europene

România riscă să devieze în 2016 și 2017 de la obiectivul de menținere a deficitului bugetar pe termen mediu din pricina implementării măsurilor de relaxare fiscală anunțate de autoritățile române, se arată în Raportul de convergență, iunie 2016, publicat marți, 7 iunie, de Comisia Europeană, prin Banca Central Europeană.

Documentul atrage de asemenea atenția că România nu îndeplinește două dintre cele cinci condiții mecesare pentru aderarea la moneda euro, respectiv legislația care nu este compatibilă cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și criteriul referitor la cursul de schimb.

“În România, deficitul bugetar și datoria publică s-au încadrat în nivelurile prevăzute de criteriile de la Maastricht în anul 2015. România face obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și creștere începând cu anul 2013. Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2016 relevă faptul că România și-a îndeplinit obiectivul bugetar pe termen mediu începând cu anul 2013, dar riscă să devieze semnificativ de la acesta atât în anul 2016, cât și în 2017. Totodată, se estimează că implementarea măsurilor de relaxare fiscală anunțate va conduce, în anul 2017, la depășirea plafonului de 3% din PIB aplicabil deficitului bugetar și la plasarea datoriei publice pe o tendință ascendentă. Raportul de Sustenabilitate Fiscală publicat de Comisia Europeană în anul 2015 evidențiază riscuri ridicate pe termen mediu la adresa sustenabilității și riscuri de intensitate medie pe termen lung, asociate parțial creșterii cheltuielilor în domeniul sănătății și al îngrijirii de lungă durată. Se impun în continuare reforme în aceste domenii și o politică fiscală prudentă, care să determine reîndeplinirea rapidă a obiectivului pe termen mediu, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice”, se spune în document.

Raportul arată că în perioada de referință de doi ani cuprinsă între 19 mai 2014 și 18 mai 2016, leul românesc nu a participat la MCS II, ci a fost tranzacționat în condițiile unui regim de curs de schimb flexibil cu flotare controlată. Acordul MCS II a instituit un mecanism al cursului de schimb care a înlocuite vechiul sistem monetar european (SME) devenit caduc odată cu introducerea monedei euro. Obiectivul acordului este să menţină stabilitatea cursului de schimb între moneda euro şi monedele naţionale care participă la mecanism, pentru a evita fluctuaţii importante ale cursului de schimb în cadrul pieţei interne.

Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro a manifestat, în medie, un grad relativ înalt de volatilitate în perioada de referință. La data de 18 mai 2016, cursul de schimb a fost de 4,4990 lei pentru un euro, respectiv cu 1,7% mai depreciat față de nivelul mediu din luna mai 2014. Soldul cumulat al contului curent și de capital al României a cunoscut o ameliorare substanțială în ultimii 10 ani, dar valoarea pasivelor externe nete, deși s-a restrâns treptat, se menține la niveluri înalte, a atras atenția UE. Crearea unui mediu favorabil convergenței sustenabile în România necesită politici economice orientate spre stabilitate și reforme structurale cuprinzătoare, se spune în raport. Referitor la dezechilibrele macroeconomice, Comisia Europeană a selectat România pentru a face obiectul unei analize aprofundate în cadrul Raportului privind mecanismul de alertă pentru 2016 și a conchis că aceasta nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, în multe domenii sunt necesare măsuri destinate ameliorării mediului de afaceri și a celui instituțional, sporirii investițiilor și concurenței pe piețele de bunuri și servicii, reducerii șomajului în rândul tinerilor și a șomajului pe termen lung, precum și îmbunătățirii calității și eficientizării administrației publice și a sistemului judiciar. De asemenea, România trebuie să întreprindă eforturi semnificative pentru majorarea ratei foarte scăzute de absorbție a fondurilor europene. Legislația românească nu îndeplinește toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea juridică a băncii centrale în Eurosistem.

România este stat membru al UE care face obiectul unei derogări și, în consecință, trebuie să respecte toate cerințele de adaptare prevăzute în articolul 131 din Tratat privind funcționarea UE, care stipulează că fiecare stat membru asigură compatibilitatea legislației sale naționale, inclusive a statutului băncii sale central naționale, cu tratatele și cu statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Central Europene. Raportul a mai arătat că în luna aprilie 2016, rata medie anuală a inflației IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum, care acoperă, în medie, aproximativ 700 de bunuri și servicii, reflectând cheltuielile medii ale gospodăriilor populației din zona euro pentru un coș de produse) înregistrată de România a fost de -1,3%, nivel net inferior valorii de referință de 0,7% corespunzătoare criteriului privind stabilitatea prețurilor.

În ultimii 10 ani, acest indicator a fluctuat într-un interval relativ larg, cuprins între -1,3% și 8,5%, iar media perioadei s-a situat la un nivel ridicat, respectiv 4,5%. Privind în perspectivă, există preocupări la nivelul UE cu privire la sustenabilitatea convergenței inflației în România pe termen mai îndelungat.

Este probabil ca procesul de recuperare a decalajelor să conducă la diferențiale de inflație pozitive în raport cu zona euro. Pentru a evita acumularea unor presiuni excesive asupra prețurilor și manifestarea unor dezechilibre macroeconomice, procesul de recuperare a decalajelor trebuie sprijinit de politici adecvate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.