„Criza epidemiei de Ebola ne aminteşte încă o dată de reversul globalizării. Frontierele pot fi trecute mai uşor ca niciodată nu numai de lucruri bune – principiile justiţiei sociale şi egalitatea între sexe; o pot face şi influenţele nefaste, precum problemele de mediu şi bolile„, scrie Joseph E. Stiglitz, laureat al Nobelului pentru Economie şi profesor la Columbia University, într-un articol pentru Project Syndicate.
„Criza ne mai aduce aminte de importanţa guvernelor şi a societăţii civile. Nu privim către sectorul privat când e să controlăm răspândirea unei boli ca Ebola. Mai degrabă ne uităm spre instituţii – Centrul pentru Controlul Bolilor şi Prevenţie din SUA, Organizaţia Mondială Sănătăţii şi Medici fără Frontiere, grupul remarcabil de medici şi asistente care îşi riscă viaţa pentru a-i salva pe cei din ţările sărace.
Chiar şi fanaticii de dreapta care vor să lichideze instituţiile guvernamentale se uită chiar spre ele atunci când au de-a face cu criza produsă de Ebola. Poate că guvernele nu combat în mod perfect asemenea crize, dar unul dintre motivele pentru care nu au acţionat într-atât de bine pe cât speram este că am subfinanţat agenţii importante de la nivel naţional şi global.
Episodul Ebola ne oferă nişte lecţii. Um motiv pentru care această boală s-a răspândit atât de repede în Liberia şi Sierra Leone este că ambele ţări au fost lovite de războaie, iar o mare parte a populaţiei este malnutrită şi sistemul de sănătate a fost devastat.
Mai mult, în domeniile în care sectorul privat joacă un rol esenţial – fabricarea vaccinurilor – există motivaţie redusă pentru a investi resurse pentru combaterea bolilor ce lovesc ţările sărace. Doar când ţările dezvoltate sunt ameninţate apar investiţii în combaterea unor boli precum Ebola.
Asta nu e o critică la adresa sectorului privat; până la urmă, companiile farmaceutice nu produc doar din bunătate şi altruism. Lucrul asupra căruia atrage atentia criza Ebola este faptul că ne bazăm pe sectorul privat pentru a face ceea ce guvernele ar face cel mai bine. Într-adevăr, se pare că, cu o finanţare mai bună, ar fi putut apărea un vaccin împotriva Ebola cu ani buni în urmă.
Eşecul Americii în acest sens a atras o atenţie deosebită, într-atât de mult încât unele ţări africane îi tratează cu precauţie pe cei care vin din SUA. Însă aceasta indică o problemă şi mai mare: sistemul majoritar privat de sănătate al Americii a eşuat.
La vârf, SUA au cele mai bune spitale din lume, centre de cercetatre avansate, universităţi. Dar, deşi SUA cheltuiesc mai mult, pe cap de locuitor şi ca procent din PIB, pentru sănătate decât orice alt stat, starea sănătăţii este de-a dreptul dezamăgitoare.
Speranţa de viaţă a bărbaţilor americani este cea mai mică dintre toate cele 17 state cu venituri mari – cu aproape 4 ani mai redusă decât în Elveţia, Australia şi Japonia. Iar în cazul femeilor, SUA se clasează pe penultimul loc, cu o speranţă de viaţă cu cinci ani mai mică decât în Japonia.
Alţi indicatori medicali sunt la fel de dezamăgitori, cu consecinţe asupra americanilor. Iar, cât priveşte ultimele trei decenii, lucrurile au s-au degradat.
La rămânerea în urmă a sistemului american de sănătate au contrinuit mulţi factori şi s-au tras învăţăminte valabile şi pentru alte ţări. Accesul la tratament contează enorm. Cum SUA se numără printre puţinele ţări dezvoltate care nu recunoaşte accesul la tratament ca un drept fundamental şi se bazează mai mult pe sistemul privat decât alte state, nu este o surpriză că mulţi americani nu primesc tratamentul de care au nevoie. Deşi Obamacare a îmbunătăţit situaţia, acoperirea asigurărilor de sănătate este redusă, cu aproape jumătate din cele 50 de state refuzând să extinda Medicaid, programul de finanţare pentru americanii săraci.
Mai mult, SUA au una dintre cele mai mari rate ale sărăciei în rândul copiilor dintre statele dezvoltate (în special înainte ca politicile de austeritate să ducă la extinderea sărăciei în mai multe state europene), iar alimentaţia săracă şi lipsa îngrijirii medicale în copilărie are consecinţe pe viaţă. Între timp, legea privind deţinerea de arme de foc din America contribuie la cea mai mare rată a deceselor violente din ţările dezvoltate.
Inegalitatea foarte mare din America este şi ea un factor important al handicapului sistemului de sănătate, în special coroborată cu factorii menţionaţi mai sus. Cu mai multă sărăcie, mai mulţi copii săraci, mai mulţi oameni fără acces la servicii medicale, condiţii de trai, educaţie şi mai mulţi oameni confruntaţi cu insecuritatea hranei (care desori consumă alimente ieftine care contribuie la obezitate), nu este o supriză că starea sănătăţii în SUA este una proastă.
Dar aceeaşi este şi situaţia celor cu venituri şi asigurări mari. Poate că acest fapt este asociat, de asemenea, cu inegalitatea mai mare decât în celelalte state dezvoltate. Sănătatea are legătură cu stresul. Cei care se luptă să urce treptele către succes ştiu care sunt consecinţele eşecului. În SUA, treptele sunt mai depărtate decat oriunde, iar distanţa din vârf şi până jos este şi ea mai mare. Aceasta înseamnă mai multe angoase, care se traduc şi într-o sănătate precară.
Sănătatea este o binecuvântare. Însă modul în care ţările îşi structurează sistemul de sănătate şi societatea este cel care face diferenţa. America şi lumea plătesc un preţ mare pentru că se bazează pe forţele pieţei şi nu acordă suficientă atenţie unor valori precum egalitatea şi justiţia socială.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.