100 kilometri în plus de cale ferată rapidă, în 2023

În 2023 vor fi dați în folosință 100 kilometri de cale ferată de pe tronsonul principal Curtici-Constanța și probabil va fi gata podul de la Grădiștea, de 1,3 kilometri, de pe linia Giurgiu-București, pe care nu se mai circulă din 2005, susțin reprezentanții Asociației Pro Infrastructură. Datorită PNRR, în 2023 pot începe un număr ”neobișnuit de multe” de lucrări, spun cei de la asociație.

În ultimele două decenii, CFR s-a concentrat pe reconstruirea coridorului principal Curtici-Constanța (fost “IV”, actual “Rin-Dunăre”), în lungime de aproximativ 850 kilometri. Din aceștia, sunt finalizați aproximativ 570 km (Curtici-Ghioroc, Simeria-Sighișoara, Predeal-București-Constanța) din care circa 470 km permit 140-160 km/h viteză maximă.

253 kilometri se află în reconstrucție. Din ei, se circulă deja pe fir nou pe 108 km, în cea mai mare parte fiind proiectați la 160 km/h și operați cu 120 km/h în prezent. Din cei 108 km, CFR a anunțat că va face recepția pe 100 km în 2023, adică ambele fire vor fi finalizate.

Pe Ghioroc-Simeria (141 km, 4 contracte în derulare, semnate în 2017 pe 4 ani) se circulă deocamdată pe fir nou pe 103 km. ”Preconizăm deschiderea în 2023 a “variantei de viteză Vețel”, adică ~6 km de cale nouă care este o suită de 3 poduri peste Râul Mureș în lungime de aproape 500 metri fiecare”, afirmă Pro Infrastructura.

Din totalul de 9 poduri peste Mureș prevăzute, se va da drumul la trafic pe 5 poduri. ”Tot pe Harta API găsiți termenele estimate de noi pentru inaugurarea celor 28 km rămași (sperăm până în 2025). Sunt cele mai grele tronsoane deoarece traseul schimbă malurile Mureșului și croșetează prin tunel dealurile de lângă râu”, susține sursa citată.

Pe Sighișoara-Brașov (112 km, 2 contracte semnate în 2020 pe 4 ani) se circulă deocamdată pe fir nou pe 5,7 km (Brașov-Stupini), iar în 2023 se estimează deschiderea a încă 24 km: Stupini-Bod-Feldioara (13 km) și Vânători-Albești-Sighișoara (11 km). Acestea sunt sectoarele “drepte”, iar cele grele din zona muntoasă presupun lucrări de o mare complexitate, inclusiv două tuneluri de 5 și 7 km lungime (24 km de galerie săpată cu TBM) care vor fi cele mai lungi din țară (până la execuția tunelului Predeal), se arată în comunicatul celor la ONG care monitorizează lucrările de infrastructură.

Este foarte greu de estimat, spune cei de la Pro Infrastructură, pe termen mai lung rezultatele pe Sighișoara-Brașov din mai multe cauze: prețurile contractelor neactualizate, antreprenori renumiți pentru întârzieri și mobilizare slabă (Aktor și Euroconstruct), finanțare nesigură cu multe incertitudini legate de CEF2, urmașul CEF1 (program care se va încheia în 2023). ”Oricum, nu credem că Sighișoara-Brașov va fi gata mai devreme de 2026 în cel mai fericit caz dar sperăm să ne surprindă CFR și Aktor”, comunică sursa citată.

Un alt obiectiv important, cu șanse să fie gata în 2023, este tronsonul de 12 km de pe linia București-Giurgiu care include podul de la Grădiștea peste Argeș, lung de 1,3 km. Pe ruta aceasta nu se mai circulă din 2005, traficul feroviar ocolind prin Videle.

În a doua parte a lui 2023 pot începe neobișnuit de multe lucrări (efectul PNRR) pe 7 sau 8 noi șantiere majore: 3 sau 4 loturi pe Arad-Caransebeș (155 km), reconstruire la 160 km/h și dublare și alte 4 pe Cluj Napoca-Episcopia Bihor (160 km), reconstruire, electrificare și dublare parțială. Toate prevăd 6 luni de proiectare și 36 de execuție.

Pe cele două loturi de reînnoire ale București-Pitești (108 km, 120 km/h), ofertele au fost depuse la sfârșitul lunii decembrie 2022. Într-un scenariu foarte optimist, contractele ar putea fi semnate până în vară și demarate lucrările în a doua jumătate a anului ca să atingă jaloanele PNRR.

Tot la capitolul șantiere care vor începe în 2023, avem și câteva sute de kilometri de “Quick Wins”, tot prin PNRR, care presupun reparații punctuale pe magistrale neglijate, pline de restricții. Chiar dacă sunt zeci de contracte (foarte) mici, sunt foarte importante pentru rețeaua de cale ferată. Ele implică și riscuri (antreprenori mici, tipuri noi de proiecte) dar blocajele birocratice sunt (aproape) inexistente, fiind vorba de intervenții pe traseul actual, conchid reprezentanții Pro Infrastructură.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Cosmin Pam Matei 4634 Articole
Author

12 Comentarii

  1. Ce era CFR in 89? După ce au venit hoardele de hoți trădători de țară CFR a ajuns la sapa de lemn, locomotive cu 2 vagoane , viteza mai mica decât în 89, acum ne conduce elita penalilor din psdpnl

  2. Tot pe la Predeal? Urcăm garniturile la 1000 de metri ca să le coborâm pe partea cealaltă. Nu se reia traseul aproape gata în 1990, pe valea Oltului pe Topolog cu viaducte până la cer? Economic și geografic Bucureștiul se leagă de Europa prin Sibiu.

  3. Vai de capul nostru. Si comunistii in anii 50 construiau mai repede si mai bine. Linia Constanta Mangalia e de secolul al 19-lea. In „gara” din Neptun daca nu esti atlet, adidasi si flexibilitate nu poti urca de pe peron in tren atat de mare e diferenta. Am vazut femei de 45-50 de ani care puneau genunchiul pe treapta ca sa urce. Si mai vrem sa facem turism…

  4. Sa mergem in Ungaria sa vedem ce cai ferate,gari,rame automotoare si multe altele au .Ei nu arunca banii pe fereastra cu Ucraina ,importuri de energie scumpa si multe din astea.Se vede.

  5. bozz goresc ii amintesc de vestita, faimoasa, celebra gara keleti care are doar sase linii, iar trenurile asteapta cate o jumatrate de ora sa se elibereze liniile.

  6. CFR-ul a intrat in competitie cu CNAIR? Dupa aceeasi logica, in 2023 se vor construi tot atatia km de cale ferata rapida ca si in povestea fara de sfarsit a autostrazii Craiova-Lugoj.

  7. Reteaua feroviara a unei tari nu sta intr-o gara.Avem ce invata de la altii dar prostia istorica ne impiedica ,in loc sa construim si noi ceva dam cu pietre in ce fac altii.Probabil ai ajuns in acea gara ,ca un roman frustrat ce esti,cu masina asa ca habar n-ai despre ce vorbesti.

  8. Puteți da voi cîte cifre și PNRR-uri vreți ,din moment ce în anul 2023 SECOLUL XXI de la Curtici-Constanța se parcurge cu trenul 14-15 ORE și pe unele porțiuni viteza astronomică de 140-160 km/h(ha,ha !) Mi-ar fi și rusine ca minister al transporturilor ,sau mă rog Pro Infrastructură ,sa prezint astfel de cifre ale infrastructurii feroviare (ca nici aia rutieră nu-i mai breaza) după 32 ani de capitalism luminat,in conditiile cand actorii politici sunt aceiași prin rotație din 4 în 4 ani.Și culmea mulți dintre romani sunt siderați ca nu suntem primiți în spațiul Schengen.Cu ce măi fraților, cu ce ? Că nu avem de nici unele,doar clanța mare și hoție cît cuprinde !

  9. Având în vedere relieful 140-160 km/heste o viteză acceptabilă. Cat despre hoție toată lumea arata cu degetul, dar nimeni nu face nimic. Fiecare dintre noi am participat cu ceva la marea hoție, Intr o mai mica sau mai mare măsură. Nepăsarea de care dam dovadă.

  10. In conditile astea, cu 100 km pe an, ne trebuie 50 de ani ca sa modernizam la standardele europene tara! Bine spunea banditul de Petrov pe timpul cand era atot-stiutorul ministru al transporturilor ca ce ne trebuie autostrazi, ce ne trebuie cale ferata, ce ne trbuie vapoare(de asta le-a vindut)!

  11. a se (re)construi tot (cai ferate de viteza,sosele,tevi ptr apa rece,calda,gaz,……) dispersat si multi rute alternative ptr aceleasi obiective(sa se constuiasca tot gandind la un posibil conflict si metode de aparare ptr puncte congruente).

  12. a construit in cei 40 de ani de domnie, 4000km de linie CF, adica tot 100km/an.
    Doar ca atunci se lucra cu caruta si carul cu boi. In sfarsit, ne-am intors cu 200 de ani in urma, ce realizare….

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.