AFACEREA BANKOOP. Acuzații bombă la adresa lui Lazăr și SRI

Fostul procuror Max Bălășescu susține că în 1998, când ancheta devalizarea Băncii Bankcoop, a fost vizitat de un ofițer SRI care i-a spus că trebuie să analizeze dacă este oportună arestarea directorului băncii, întrucât a sprijinit SRI în unele activități. Potrivit fostului procuror, în cauză a intervenit șeful său de atunci, Augustin Lazăr, care i-ar fi luat dosarul.

UPDATE. Augustin Lazăr a transmis luni că respinge acuzațiile lui Max Bălășescu

„În cursul zilelor de 30 și 31 decembrie 2018, mai multe instituții media au preluat o serie de afirmații calomnioase aparținând unor persoane condamnate penal și potrivit cărora, în anul 1998, în calitate de procuror șef al Secției Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul PÎCCJ, aș fi luat măsuri ilegale într-o cauză repartizată spre soluționare unui procuror din subordine. Față de cele expuse anterior, doresc să resping categoric aceste afirmații calomnioase, lansate în spațiul public cu scopul de a-mi afecta reputația profesională. Totodată, doresc să precizez că instituțiile media care au preluat aceste afirmații nu mi-au solicitat un punct de vedere, situație de natură a induce în eroare opinia publică”, se arată în mesajul transmis de procurorul general.

Max Bălășescu, care a fost condamnat pe când era procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, în 2013, la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, a lansat acuzațiile pe blogul fostului ofițer SRI Daniel Dragomir.

Iată acuzațiile lui Max Bălășescu: 

„În  cursul anului 1998 eram procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Anticorupție, Urmărire Penală și Criminalistică, condusă de Augustin Lazăr, și mi-a fost repartizată, printre alte dosare, și cauza privind devalizarea Băncii Bancoop, privind pe învinuitul Dinulescu Dinu și alții, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, delapidare, fals și uz de fals.

Pe scurt, situația, de fapt, era că a achitat din conturile băncii contravaloarea unor combine John Dear unei societăți comerciale și acestea nu au fost niciodată livrate, prejudiciul, din câte îmi amintesc, la nivelul anului 1997 era de aproximativ 7 milioane dolari americani în dauna băncii comerciale.

Pentru soluționarea cauzei am fost ajutat, deoarece era un dosar de supraveghere, de un polițist de la Direcția Cercetări Penale din cadrul I.G.P.R. De precizat este că dosarul a fost preluat de la alți colegi care nu-și mai desfășurau activitatea în cadrul secției, dar efectuaseră unele acte de urmărire penală și cauza era aproape de finalizare. Am delegat ofițerul de cercetări penale să efectueze unele acte de urmărire penală pentru finalizarea cauzei, iar audierea învinuitului Dinulescu Dinu și prezentarea materialului de urmărire penală trebuia să o efectuez eu când am fost anunțat că acesta nu se mai află în țară, sustrăgându-se urmăririi penale.

Am discutat cu ofițerul de poliție să efectueze acte de căutare pentru trimiterea în judecată în lipsă a învinuitului Dinulescu Dinu și, în paralel, pentru că existau suficiente probe de vinovăție, am dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și schimbarea calității procesuale a susnumitului din învinuit în inculpat.

După efectuarea actelor, ofițerul de poliție mi-a comunicat verbal că, din informațiile pe care le deține până în acel moment, inculpatul se află în Austria și intenționează să părăsească Europa cu destinația S.U.A. I-am spus  să urgenteze procedurile de verificare pentru a nu exista nicio suspiciune că persoana se află pe teritoriul României și, dacă este nevoie, voi emite un mandat de arestare de 30 de zile pentru ca I.G.P.R să-l poată da în urmărire locală și generală.

În ziua următoare sau a doua zi, nu rețin cu exactitate, dar cu siguranță în cel mai scurt timp de la discuția cu ofițerul de poliție,  am fost așteptat în fața biroului  din Str. Libertății de o persoană pe care nu o mai văzusem până atunci, care m-a întrebat dacă sunt procurorul Bălășescu și dacă poate discuta cu mine o problemă în legătură cu un dosar aflat în instrumentarea mea. Persoana avea în jur de 30-35 de ani, și, bineînțeles, că am întrebat-o cine este să mă întrebe despre dosarele în lucru. Atunci a scos o legitimație și mi-a spus că este ofițer SRI. Era pentru prima dată când eram abordat de un ofițer SRI. L-am invitat în birou și i-am spus că îl ascult să vedem despre ce este vorba. Sincer să  fiu , mă așteptam să fiu căutat pentru alt dosar pe care îl aveam în lucru ( și despre care o să discut mai târziu). Îmi spune că este vorba despre Bancoop și că nu este OPORTUNĂ  emiterea unui mandat de arestare preventivă pe numele lui Dinulescu Dinu și  să mă uit pe un material secret de serviciu, întinzându-mi un dosar în care se aflau 2-3 pagini galbene cu watermark SRI.

Am citit acele documente care nu aveau nicio legătură cu cauza pe care eu o aveam spre soluționare  și care prezentau mai mult informații legate de persoana cercetată și cercurile  relaționale, iar la final niște informații cum că se afla cazat la un hotel din Austria. I-am spus că informațiile nu au nicio legătură cu ceea ce soluționez eu și că majoritatea informațiilor din dosarul secret le cunosc și dacă  au altceva în plus față de ceea ce mi-a prezentat și mi-a spus, că în perioada cât s-a aflat la conducerea Băncii Bancoop, inculpatul Dinulescu Dinu i-a sprijinit în unele activități fără a-mi detalia. Ce mă intriga, de fapt, în toată această situație, era că eu discutasem doar cu ofițerul de poliție despre emiterea mandatului de arestare preventivă și oricum nu era nimic stabilit, oricând putând să intervină o situație pentru care nu mai era necesară emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă. Mi-a răspuns că dețin mai multe informații și a evitat foarte subtil răspunsul.

După ce am avut toată documentația necesară la dosar pentru justificarea emiterii mandatului de arestare preventivă, l-am informat pe adjunctul secției, George Bălan, că în cauză o să emit mandat de arestare preventivă în lipsă deoarece toate verificările și informațiile organelor de poliție conduc la faptul că inculpatul dorește să părăsească Europa  pentru a se stabili în S.U.A. Directorul adjunct George Bălan mi-a spus că sunt suveran pe cauza mea și  că, în cazul în care greșesc, eu răspund. I-am spus că sunt suficiente probe pentru trimiterea în judecată și că îmi asum o eventuală eroare.

În zilele următoare am  emis ordonanța și mandatul de arestare preventive pentru 30 de zile  în lipsă, l-am chemat pe ofițerul de poliție căruia îi fusese repartizat dosarul spre soluționare și i-am înmânat exemplarele  mandatului și ordonanța  pentru a fi predate organelor de poliție competente cu punerea lor  în executare.

Nu-mi amintesc exact dacă în ziua emiterii ordonanței și a mandatului de arestare preventive am fost chemat cu dosarul, pentru prima dată de când activam în cadrul Parchetului General, de Directorul Secției – Augustin Lazăr  care, fără nicio altă introducere, m-a întrebat dacă am discutat cu cineva despre emiterea mandatului. I-am răspuns că nu era cazul, având în vedere că este o măsură preventivă în lipsă și știam că trebuie să discutăm doar despre soluția finală. Nu-mi mai amintesc exact toată discuția, dar ce mi-a rămas întipărit în memorie este că m-a întrebat dacă am analizat OPORTUNITATEA emiterii mandatului de arestare preventivă, adică exact discuția cu ofițerul SRI. Cert este că am plecat din biroul Directorului Secției – Augustin Lazăr fără dosarul de urmărire penală, ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și mandatul de arestare preventive în lipsă au fost revocate de directorul Secției – Augustin Lazăr și, după o perioadă, am primit o vedere din Miami – S.U.A.,  semnată Dinulescu Dinu în care îmi ura “ succesuri”……..”

Dinulescu, arestat câțiva ani mai târziu

În anul 1998, când Bălășescu ar fi instrumentat dosarul privind devalizarea Băncii Bankcoop, actualul procuror general, Augustin Lazăr, avea funcția de procuror-șef la Secţia Anticorupţie, Urmărire penală şi Criminalistică de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie București, potrivit CV-ului său.

Câțiva ani mai târziu, în 2003, Alexandru Dinu Dinulescu a fost arestat la Philadelphia și adus în țară. Dinulescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Contactat de Mediafax, fostul procuror Maximilian Bălășescu a declarat că nu știe care a fost cursul dosarului, după plecarea sa de la Parchetul General.

„A fost anulat mandatul de arestare preventivă de la acel moment. Asta a fost ideea, să anuleze mandatul, ca el să poată pleca în SUA. Nu știu (cine a preluat și care a fost cursul dosarului, n.r.) pentru că după două dosare pe care le voi menționa în zilele următoare, am fost trimis, de la Parchetul General, la Parchetul Capitalei. Cu Dinulescu m-am întâlnit la Penitenciarul Rahova în 2012, când am fost arestat eu”, a declarat Bălășescu.

Fostul procuror și-a exprimat și o curiozitate în privința arestării lui Dinulescu, mai exact, cum a fost capturat abia după câțiva ani și a fost lăsat să „trăiască liniștit” în Statele Unite: „Deja după lege, el nu mai executa două treimi (din pedeapsă, n.r.), așa cum executau ceilalți, ci executa o treime, cum executau cei care aveau peste 60 de ani la momentul arestării”.

Acesta a mai precizat că nici nu își explică motivul pentru care Augustin Lazăr a intervenit pentru acest dosar, în ciuda faptului că el a considerat că trebuie să meargă mai departe cu demersurile legale în cauză.

„A venit acel ofițer SRI, mi-a spus că în mod normal, nu ar trebui să îi dau mandat de arestare. Eu i-am spus că nu este problema lui, iar ofițerul SRI s-a dus la Lazăr. Au fost acele cuvinte de „oportunitate”. Ce treabă am eu cu oportunitatea emiterii mandatului? Eu emit mandatul când am probele. A fost intervenția SRI pentru că Dinulescu avea legături strânse cu SRI la acel moment. Aici nu mai știu (de ce Lazăr a ales să intervină, n.r.)”, a mai spus Bălășescu.

Fostul magistrat a mai susținut că demersul lui de a relata întâmplări din activitatea sa de procuror are drept scop devoalarea „mișmașurilor din sistemul judiciar”: „Nu există o verticalitate în a aplica legea sau o corectitudine în a aplica legea”.

De asemenea, acesta a mai susținut că SRI s-a implicat foarte mult în jutiție: „Cel puțin din 2006-2007, aproape era permanent. În dosarele mari”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.