Marii consumatori de curent primesc un ajutor uriaș de la stat

Companii precum Alro Slatina, ArcelorMittal Hunedoara, Liberty Galați, TenarisSilcotub, Saint-Gobain România, Romcim, BA Glass România etc. pot primi ajutoare de stat în valoare totală de 1,5 miliarde de euro după ce Executivul a adoptat un act normativ în favoarea marilor consumatori interni de energie electrică.

Conform unui comunicat al Ministerului Energiei, s-a adoptat Ordonanța de Urgență privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru întreprinderile din sectoarele considerate a fi expuse unui risc real de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din cauza costurilor indirecte semnificative pe care le suportă efectiv ca urmare a transferării costurilor emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice, și pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei.

Ordonanța de Urgență a fost adoptată în urma deciziei Comisiei Europene privind autorizarea noii scheme de ajutor de stat acordată întreprinderilor din sectoarele energointensive în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro. Se va acorda o compensație parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Vor beneficia întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la data înregistrării cererii de finanțare, următoarele criterii de eligibilitate:
1. dezvoltă operațiuni industriale active în unul din sectoarele și subsectoarele eligibile;
2. au suportat costuri cu emisii indirecte în perioada 2021-2030;
3. nu înregistrează debite restante la bugetul general consolidat al statului sau la bugetele locale;
4. nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității;
5. nu sunt întreprinderi în dificultate în sensul Orientărilor Comisiei Europene privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate;
6. nu fac obiectul unor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ilegal sau incompatibil cu piața internă pentru care există o decizie a Comisiei Europene de recuperare;
7. nu datorează sume care trebuie rambursate, ca efect al unor decizii de recuperare ale Ministerului Energiei.
În perioada 2019- 2021, în România a fost implementată o schemă de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor din sectoarele şi subsectoarele expuse unui risc important de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în preţul energiei electrice.

Plata ajutorului de stat s-a efectuat pentru emisiile indirecte aferente anilor 2019-2020.

Valoarea totală a ajutorului de stat pentru anul 2019 a fost de 399.437.091,82 lei pentru un număr de 34 întreprinderi, respectiv de 637.623.005,80 lei pentru un număr de 33 întreprinderi în anul 2020.

Beneficiarii ajutorului de stat au fost consumatorii energointensivi cu activitate în domeniul pregătirii fibrelor și filării fibrelor textile, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte din piele, fabricarea hârtiei și a cartonului, extracția de minereuri feroase, extracția mineralelor pentru industria chimică și a îngrășămintelor naturale, fabricarea produselor de cocserie, fabricarea altlor produse chimice anorganice de bază, fabricarea îngrășămintelor și produselor azotoase, fabricarea fibrelor sintetice și artificiale, producția de metale feroase, sub forme primare, și de feroaliaje, metalurgia aluminiului, producția plumbului, zincului și cositorului, metalurgia cuprului.

Impactul socioeconomic

Creșterea costurilor cu certificatele de emisii de gaze și, în mod indirect, a prețului energiei electrice, au efecte negative asupra
activitătții consumatorilor energointensivi, determinând dificultăți în aprovizionare și scăderea rentabilității, inclusiv posibila oprire
temporară a producției.

Impactul asupra competitivității industriei electrointensive duce la creșterea riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, ca
urmare a reflectării costurilor aferente certificatelor EU ETS în prețul energiei electrice.

Prin această schemă se previne riscul semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în special din cauza reflectării
costurilor cu certificatele de emisii cu efect de seră în prețul energiei electrice care este suportat de beneficiar, în comparație cu situația în care concurenții din țări terțe nu se confruntă cu reflectarea unor costuri similare în prețul energiei electrice.
Creșterea prețurilor energiei electrice, ca rezultat al schemelor de sprijin pentru evitarea schimbărilor climatice, afectează
competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie din România și crește probabilitatea relocării în alte țări cu politici de
protecția mediului mai permisive. De asemenea, lipsa implementării unor măsuri de sprijin financiar al industriilor electrointensive ar conduce la o scădere semnificativă a competitivității întreprinderilor active în aceste industrii din România față de competitorii lor din Statele Membre ale Uniunii Europene, în care se implementează astfel de măsuri financiare de sprijin (de ex. Italia, Spania, Cehia), care sunt direcționate către consumatorii electrointensivi de energie.

În cazul în care marii consumatori industriali ar închide operațiunile în România, vor fi create alte capacități în țările cu politici mai puțin stricte în materie de carbon și eficiență energetică, ca răspuns la cererea globală în creștere, pentru aceste produse. Relocarea ar însemna diminuarea efectelor pozitive generate de Directiva 2003/87/CE obținute până în prezent, respectiv ale implementării Schemei de ajutor de stat instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare.

Impactul social

Consumatorii electrointensivi de energie electrică din România (reprezentând producția și prelucrarea metalelor, construcții metalice și echipamente, producția de hidrocarburi, producția de substanțele chimice, fibre, hartie și mase plastice) contribuie anual cu aproximativ 6% PIB (luând în considerare efectele economice directe, indirecte și induse). În plus, aceste societăți contribuie anual direct la bugetul de stat și local (fără TVA) cu peste 100 milioane de euro la impozitul pe venit, impozitul pe proprietate, accize, redevențe.

Adoptarea acestor măsuri are ca efect protejarea competitivității industriilor locale electrointensive, precum și prevenirea relocării
acestor companii și pierderea locurilor de muncă aferente. Prin continuarea acordării ajutorului de stat pentru sectoarele și
subsectoarele energointensive, în perioada 2022-2031, sunt asigurate condițiile necesare pentru păstrarea competitivității întreprinderilor din România în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia, precum și suportabilitatea la nivelul consumatorului industrial final a creșterilor de preț a energiei electrice.

Implementarea acestei scheme are ca efect prevenirea efectului social negativ provocat de restrângerea activității industriale și, în
consecință, sunt asigurate condiții pentru păstrarea celor aproximativ 200.000 de locuri de muncă directe si indirecte, se limitează șomajul și se păstrează forța de muncă cu grad înalt de calificare în aceste sectoare industriale. De asemenea, schema de ajutor de stat impune operatorilor economici ca eventualele disponibilizări de personal să nu depăşească 25% din numărul angajaţilor la momentul depunerii cererii de finanţare, precum și menținerea activității în Spațiul Economic European, pentru o perioadă de 5 ani de la data semnării Acordului de finanțare.

Impactul macroeconomic

Prin această schemă se previne riscul semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, în special din cauza reflectării costurilor cu certificatele de emisii cu efect de seră în prețul energiei electrice suportat de beneficiar. Lipsa implementării unor măsuri de sprijin financiar al industriilor electrointensive ar conduce la o scădere semnificativă acompetitivității întreprinderilor active în aceste industrii din România, față de competitorii lor din Statele Membre ale Uniunii Europene, în care se implementează astfel de măsuri financiare de sprijin (de ex. Italia, Spania, Cehia) care sunt adresate consumatorilor electrointensivi de energie.

În cazul în care marii consumatori industriali de energie electrică ar închide operațiunile în România, pot fi create alte capacități în țările cu politici mai puțin stricte în materie de carbon și eficiență energetică, ca răspuns la cererea globală în creștere existentă pentru aceste produse.

Aceste efecte negative asupra economiei românești pot fi evitate prin adoptarea de măsuri de sprijin pentru protejarea competitivității industriilor locale electrointensive. Măsurile propuse permit păstrarea competitivității firmelor din
România, în raport cu ceilalți competitori din spațiul european și din afara acestuia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.