Printre spaimele atentatelor teroriste, atacurile cu arme chimice, tentativele de asasinare ale spionilor ruși și războaiele din Orientul Mijlociu, mai puțin vizibilul război comercial dintre SUA și China schimbă fundamental fața lumii.
Președintele Donald Trump a impus taxe vamale de 50 de miliarde de dolari pentru a reduce deficitul comercial cu China, iar Beijingul a răspuns impunând propriile tarife pentru produsele „Made in US“. Într-un discurs susţinut în cadrul Forumului Boao pentru Asia, un Davos asiatic, preşedintele chinez Xi Jinping a avertizat asupra unei „mentalităţi a Războiului Rece“, dar a promis să deschidă părţi ale economiei ţării. „În lumea de astăzi, tendinţa de pace şi de cooperare avansează, iar mentalitatea Războiului Rece ca joc cu sumă nulă este un mod de abordare depăşit“, a spus Xi Jingping.
Atac la dolar
Ultimele evoluții ale negocierilor comerciale China-SUA infirmă însă afirmațiile lui Xi Jinping. Negocierile începute în spatele ușilor închise între vicepremierul Chinei și Reprezentantul SUA pentru Comerț s-au blocat din cauza refuzului Chinei de a opri politica de subvenționare a ramurilor industriale de vârf (așa-zisa strategie „Made in China 2025“). Președintele Trump a sugerat chiar că va impune tarife de încă 100 de miliarde de dolari pentru produsele chinezești. Liderii de la Washington știu că deschiderea promisă de China, una dintre cele mai protecționiste puteri economice, a avut drept scop nu permiterea accesului companiilor occidentale pe propria piața, ci facilitarea extinderii Noului Drum al Mătăsii, menit să transforme China în cea mai mare putere economică a lumii. În plus, China își propune să atenteze la principalele surse ale puterii americane – dolarul ca principală monedă a tranzacțiilor și rezervă valutară mondială și controlul rutelor comerciale mondiale. În urma cu două săptămâni, China a anunțat un program pilot pentru plata în yuani a importurilor de petrol. Unii analiști se așteaptă ca lansarea oficială a contractelor la termen în yuani să creeze un al treilea reper mondial pentru prețul petrolului, după prețul de la Londra (Brent) și din Texas (WTI). Apoi, China a lansat în 2013 proiectul Noului Drum al Mătăsii.
Originile războiului comercial
Conflictul economic sino-american actual își are originile în ultima parte a Războiului Rece, când Statele Unite au încercat o apropiere pentru a controla Uniunea Sovietică, o strategie pusă la cale de fostul secretar de Stat Henry Kissinger. Apropierea a fost însă întreruptă de evenimentele din 1989 din Piața Tiananmen, interpretate de nu puțini analiști drept o tentativă a ceea ce ulterior avea să fie numit „revoluție colorată“. În anii 1990, administrația Clinton, la fel cum avea să facă ulterior și administrația Obama, a încercat să recâștige prin investiții americane în China încrederea și acceptul Bejiingului pentru o ordine mondială americană. Strategia părea câștigătoare pentru ambele părți, urmând să modernizeze China și să-i îmbogățească apoi pe investitorii vestici. Este tocmai strategia condamnată acum de Donald Trump, pentru că a însemnat ruinarea industriei americane, creșterea deficitului comercial și pierderea drepturilor de proprietate intelectuală.
Înapoi la perioada pre-Tiananmen?
Cu o creștere economică uriașă, China a adoptat strategia unei mari puteri și a respins ofertele administrației Obama de creare a unui parteneriat global G-2 (China-SUA). În 2013, prin lansarea proiectului Noului Drum al Mătăsii de circa 3.000 de miliarde de dolari și prin crearea Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură, prin atragerea tuturor marilor puteri economice occidentale (cu excepția SUA), Beijingul a semnalat clar că se desprinde total de viziunea americană. În plus, urmările politice ale Pieței Tiananmen – conducerea colectivă și limitarea mandatelor prezidențiale – au fost șterse cu buretele de președintele Xi Jinping, care poate rămâne acum lider pe viață.
Rocada China-SUA
Alegerea lui Donald Trump la Casa Albă a dus la o schimbare de roluri între China și SUA, scrie analistul rus Andrew Korybko. Logica protecționism contra globalizare nu s-a schimbat, însă acum președintele Chinei se vrea purtătorul stindardului globalizării, în timp ce președintele SUA îmbrățișează protecționismul adoptat în trecut de China. Xi Jinping a fost vedeta taberei proglobalizare la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2017, însă a absentat în anul ce a urmat. Asta pentru că avea lucruri mai importante de făcut acasă, scria revista Forbes, acolo unde, pe modelul brevetat deja de puterile vestice, Xi pune la punct strategii de influență și lobby prin miliardele Noului Drum al Mătăsii și prin Institutele Confuscius pe care le vrea deschise pretutindeni în lume.
Noua mișcare de nealiniere
Ca și în precedentul Război Rece, pe lângă taberele pro și contra globalizare, ale neoliberalismului și „capitalismului de stat“, își face apariția și o „mișcare de nealiniere“, care refuză îmbrățișarea totală a unui model politico-economic, preferând adaptarea ambelor orientări la realitățile geopolitice. În lumea occidentală asemenea tactică este sinonimă cu erezia, după cum se vede din reacția UE și a Germaniei la tentativele de apropiere de China ale statelor est-europene. În Africa, frontul este însă în plină fierbere. 44 de țări membre ale Uniunii Africane au pus recent bazele Zonei Continentale de Liber Schimb, pe lângă existentele formule de integrare și mai avansate, precum Comunitatea Africii de Est sau Comunitatea Economica a Statelor Vest Africane. Este doar una dintre zonele în care China și Vestul, în frunte cu SUA, luptă pentru dominație, iar modelul hibrid propus de Beijing are mai mult succes. Mizele sunt uriașe, dacă e sa ne gândim doar că populația Africii este de 1,25 de miliarde de locuitori și se estimează dublarea ei până în 2050 sau că unul din factorii care a dus la prăbușirea regimului lui Muammar Gaddafi a fost inițiativa sa de a crea o monedă și o bancă centrală care sa elimine francul vest-african influențat din Europa.
Aplicată conștiincios în ultimele decenii, urmărind creșterea profitului corporațiilor americane, apropierea SUA-China își arată acum cealaltă față, iar administrația Trump nu poate decât să recitească cele spuse în 1972 de Henry Kissinger președintelui Richard Nixon: „Peste 20 de ani, succesorul dumneavoastră, dacă va fi la fel de înțelept, se va îndrepta către o apropiere de ruși, împotriva chinezilor. Trebuie să influențăm echilibrul puterilor cu sânge rece. Acum avem nevoie de chinezi pentru a-i disciplina pe ruși. În viitor va fi invers“.
Si pe unde ar urma sa treaca „Drumul Matasii”? Prin Afganistan, Pakistan, Iran, Uzbekistan, Rusia?
Americanii patineaza tot mai jos cu economia, si de aceea au nevoie de un conflict major cat de repede, vezi Siria. Rusia si China stiu asta si asteapta sa cada „omul bolnav”, evitand un conflict militar deschis.
Ce atentat ? E un DESTIN istoric ce nu poate fi evitat.
Vestul si’a mancat malaiul; Nu mai pot duce lumea de nas cu Rock’n Roll si alte mizerii.
Aiurea , asta vezi tu , Lae , Rock’n Roll ! America profunda e cu totul altceva ! Si nu va mai imbatati cu apa rece : China e o basica umflata cu ţeghea ! Primele 4 banci chineze au datorii cat de doua ori PIB-ul Chinei ! Asta cu cresterea economica formidabila sunt gogosi de moment ! Urmatoarea criza economica , care de fapt va fi mai mult o criza financiara va fi provocata de ,, formidabila ” economie chineza !
Băi Nastratine, se vede tot mao clar că măgarul e mult mai deştept decât tine !! China a cumpărat peste 85 % din totalul obligaţiiklor de stat emise de SUA şi dacă se enervează oblicii îi bagă pe yankei în faliment în maximum două săptămâni !
Nu se aminteşte în articol nimic de BRICSA şi faptul că această Bancă a luat deja şaţa Băncii Mondiale şi FMI , în cel mai scurt timp noua monedă a aestei grupări va scoate la pensie dolarul ! Nu mai vorbim de faptul că noua bancă dă împrumuturi cu dobânzi omeneşti, nu ca ceilalţi şnapani şi nici nu-i obligă pe creditori să-i folosească tot pentru alimentarea conturilor unor companii de casă ! Aşa că ascultă de măgarul tău şi vezi-ţi de bătrâneţile tale ! Mergi fără el şi la protestele #rezist, că el refuză deja să te însoţească !
Imperiul (SUA) este energofag, fără aportul resurselor externe ( inclusiv umane) se prăbușește, pentru a-și prelungi agonia are nevoie de expansiune permanentă prin război. Ce nu au înțeles nord americanii , este că și expansiunea este limitată , au practicat politica pământului pârjolit, unde au pătruns au stors și măduva din oase, a se vedea America Latină, Europa de Est, exemplu României este grăitor, dezindustrializată, transformată într-o piață de desfacere, debușeu pentru supraproducția corporațiilor occidentale, furnizoare de materi prime brute ( lemn si fier vechi, aur, petrol , gaze naturale) și forța de muncă ieftină (sclavi moderni), propaganda fie ia și producție Hollywood nu ține de foame și frig , pe lângă circ m-ai trebuie și pâine, pâine pe care nord americanii nu sunt dispuși să o redistribuire sclavilor truditori din periferiile imperiului.
Ati citit titlul!? „Atentat chinez la hegemonia SUA” … Chiar asa, de ce trebuie ca SUA sa fie hegemoana in toate!? ….lumea s-a schimbat …Si SUA trebuie sa accepta asta…in fond cine crede ca o civilizatie veche de 5000 de ani va fi ingenuncheata doar ca SUA pretind suprematia mondiala doar prin mijloace militare, cred ca se inseala…
Atata timp cat GMC si Ford vand mai multe automobile in China decat in SUA ,razboiul cu China e pierdut,si Trump a recunoscut!Pot trai americanii cu 400-500 dolari pe luna?:))))sa fim seriosi ,restul e gargara!
„Cand China se va trezi, lumea se va cutremura”! (Napoleon Bonaparte. Cata previziune a avut Marele Imparat!