Câmpia Libertății din Blaj, unde în 1848, la Marea Adunare Națională, circa 40.000 de români au strigat ”Noi vrem să ne unim cu țara!”, rostind răspicat dorința realizării unității naționale, este reabilitată în proporție de 85%, investiția totală fiind de 5,2 milioane de lei.
Câmpia Libertății din Blaj nu este doar o câmpie, așa cum îi este denumirea. Pe o suprafață de peste 55.000 de metri pătrați, aici sunt amplasate 26 de busturi din bronz ale celor mai de seamă cărturari și revoluționari din țările românești, dar și ansamblul monumental ”Gloria”, ridicat la 1977, când s-a aniversat Centenarul independenței de stat a României.
Acum, Ansamblul Câmpia Libertății își schimbă radical înfățișarea, după ce ultimele îmbunătățiri ale acestui obiectiv au fost realizate în anul 1998, la vizita fostului președinte Emil Constantinescu.
În cadrul proiectului de reabilitare, se realizează alei carosabile și pietonale, se amplasează mobilier urban, respectiv corpuri de iluminat stradal, bănci, coșuri de gunoi, cișmele și o fântână arteziană. De asemenea, porțile de acces sunt recondiționate, iar gardul existent este reamenajat din lemn de stejar. Spațiile verzi sunt refăcute și au, acum, sistem propriu de irigații.
Totodată, Câmpia Libertății este, acum, echipată cu utilitățile necesare: apă, canal, energie electrică.
Nu în ultimul rând, cele 26 busturi de bronz și Ansamblul ”Gloria” vor fi iluminate arhitectural.
Primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că lucrările vor fi finalizate în jurul date de 1 mai 2018, înainte de sărbătorirea a 170 de ani de la Adunarea Națională, care a avut loc în 3-15 mai 1848.
Adunarea Naţională de la Blaj a fost una dintre adunările românilor transilvăneni din prin care aceștia și-au expus revendicările naționale, politice, religioase și sociale, pentru ca națiunea română din Ardeal să beneficieze de aceleași drepturi la fel ca celelalte națiuni care locuiau în această provincie.
Potrivit lui Rotar, lucrările sunt finalizate în proporție de 85%, iar investiția finală va fi de circa 5,2 milioane de lei, o parte din bani provenind de la Consiliul Județean Alba.
Primăria Blaj a solicitat cofinanțare, motivând că obiectivul depăşeşte interesul local, acesta fiind un ”proiect anvergură naţională care ţine de lupta românilor pentru unitate naţională”.
”Câmpia Libertății ar trebui să reprezinte pentru toți românii ideea de libertate, de unitate națională, pentru că 40.000 de români au cerut libertate pentru neamul românesc, în frunte cu Avram Iancu, și acest lucru nu trebuie să-l uităm.
Tot ce a însemnat lupta pentru drepturile românilor din Transilvania a avut epicentrul, a avut vârful de lance la Blaj și blăjenii cred că simt acest lucru. Sper că generația tânără să conștientizeze importanța acestui trecut istoric și cultural deosebit de important al Blajului. Chiar dacă azi suntem o urbe în curs de a deveni puternic dezvoltată economic nu vrem să ne uităm istoria și cultura care a fost și sperăm să fie aici la Blaj”, a spus Valentin Rotar, întrebat ce reprezintă acest obiectiv pentru blăjeni.
Câmpia Libertății este situată în lunca Târnavei Mari, în spatele catedralei și a școlilor, aici având loc Marea Adunare Națională din mai 1848. Obiectivul a primit acest nume după ce 40.000 de persoane au strigat, aici, ”Noi vrem să ne unim cu țara!”.
Istoria spune că tot aici, în 1911 s-au ținut serbările semicentenarului ASTREI la care au luat parte oameni de știință și cultură, în timp ce Aurel Vlaicu zbura cu propriul avion deasupra mulțimii. Pe această câmpie a aterizat și avionul care aducea vestea cea mare a reintrării României în război, pentru eliberarea Transilvaniei.
În 1973, cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848, aici au fost dezvelite 24 de busturi ale unor personalități ale istoriei și culturii românești. În prezent sunt 26 de statui.
În 1977, pe Câmpia Libertății a fost ridicat Ansamblul monumental ”Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri, pe care este scris ”La 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii, reprezentanţii poporului român au rostit răspicat dorinţa arzătoare a realizării unităţii naţionale a statului naţional român, visul de aur al unor veacuri de suferinţă şi luptă prin istoricele cuvinte: <Vrem să ne unim cu ţara>”.
Monumentul mai este compus din statuile a trei tinere fete, turnate din bronz, care reprezintă cele trei mari provincii istorice româneşti: Moldova, Muntenia şi Ardealul.
Bravo primăriei din Blaj și domnului Primar, bravo Consiliului Județean Alba. Încercați în continuare să ridicați în acest spațiu și o sală de muzeu cu documente despre oamenii,blăjenii, și istoria acelor ani. Micul muzeu să aibă și o mică sală de proecție unde să se reia la ore fixe filmulețe despre acei ani, despre acele evenimente și despre omenii care au făcut posibil deșteptare sentimentului național românesc. Canada cu o îstorie recentă și cu puține evenimente are multe asemenea muzee de dimensiuni rezonabile, dar cu prezentări cu impact, muzee care se susțin și din vânzare de suveniruri adaptate locului sau canadiene. Am încercat pe acestă cale de comunicare, în van, ca Ministerul Culurii și Identității Naționale și Institutul Cultural Român inclusiv în întâmpinarea Centenarului Uniri să se implice într-un proiect mai lung de edificare unor mici muzee, cu exponate și săli de proecție la Războieni, Rovine, Selimbăr, Mihai Viteazu(Turda), etc.., Mărășești, Oituz, Iași, Oarba de Mureș și istoricii ne mai pot spune unde, inclusiv în Republica Moldova. În Bucovina de nord (Ucraina) nici o sansă, prietenii Presedintelui, interzicându-ne mai de mult să ridicăm um monumet în numita Dumbrava Roșie. După deznodământul necostituționalității cumpărării de către Ministerul Culurii și Identității Naționale a vilei Florica, speranțele de refacerea dovezilor și conștientizare a identității naționale prin cultivare, respectiv includere în circuitele turistice ale agențiilor de turism și excursii ale elevilor, par tot mai departe.