Care sunt cele mai risipitoare companii ale statului român

Complexul Energetic Oltenia, companie cu management privat, şi Complexul Energetic Hunedoara sunt societăţile aflate în proprietatea statului care au raportat cele mai mari pierderi în 2014, conform unui raport privind activitatea întreprinderilor de stat realizat de Ministerul Finanţelor. Ambele societăţi au fost create în urmă cu câţiva ani prin comasarea unor termocentrale din bazinul Olteniei şi, respectiv, Văii Jiului, cu câteva mine de lignit şi huilă. Complexul Energetic Oltenia, care reuneşte cele mai mari trei termocentrale din ţară, Turceni, Rovinari şi Craiova, precum şi minele de la fosta Societate a Lignitului Oltenia, a raportat o pierdere de 693 milioane de lei. Societate se află într-o criză fără precedent caracterizată prin scăderea vânzărilor, închiderea pe perioade îndelungate a unor grupuri termo, din lipsă de comenzi şi acuzaţii de natură penală pentru vânzarea de cărbune în Serbia prin intermediul unei firmei de apartament, la preţuri sub costul de producţie. CEO este cel mai mare complex termo din ţară, cu o capacitate de 4.000 de MW. Termocentralele din Oltenia pot asigura circa 30% din consumul naţional de energie. Managerul privat la societăţii, Laurenţiu Ciurel, a fost pus sub acuzare de către DNA pentru săvârșirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu. DNA susţine că, în calitate de director la Direcţia Investiţii din cadrul Complexului Energetic Rovinari (CER), la data de 21 martie 2007, Ciurel a întreprins demersuri în vederea încheierii, cu SCA Şova şi Asociaţii, a unui contract de asistenţă juridică denumit „Consultanţă juridică pentru încheierea contractelor de finanţare şi execuţie a instalaţiilor de desulfurare aferentă grupurilor energetice 3 şi 6 Rovinari”.

A doua poziţie a celor mai dezastruoase companii ale statului din punct de vedere economic este ocupată de Complexul Energetic Hunedoara, un colos cu picioare de lut, o societate înfiinţată prin comasarea a patru mine de huilă considerate viabile, Lonea, Lupeni, Vulcan şi Livezeni, şi două centrale electrice care ard huilă, Paroşeni şi Mintia Deva. CEH a raportat pentru 2014 pierderi de 352,3 miliarde de lei. Scopul înfiinţării societăţii a fost acela de a se renunţa la gaura neagră numită Compania Naţională a Huilei, cel mai mare restanţier la statul român, însă în doar doi ani de funcţionare, CEH a ajuns să devină ea însăşi o mare datornică la bugetele statului. CEH înregistra la finele lunii martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în suma de 432,8 milioane lei.

Celelalte companii cu pierderi din top sunt: compania de transport aerian Tarom, cu pierdere de 110,1 milioane lei, Compania Naţională a Uraniului, cu un minus de 103,4 milioane de lei, Romaero, cu o pierdere de 45 de milioane de lei, CFR Marfă cu o pierdere de 27,1 milioane de lei, Fondul Român de Contragarantare, cu o pierdere de 19,4 milioane de lei, Hidroserv, cu un pasiv de 17,6 milioane de lei, Active Conexe, cu o pierdere de 15,7 milioane lei, şi Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat cu 13,5 milioane lei.

Raportul susţine că în 2014 pierderile raportate de primele zece companii publice au crescut cu 9,3%. De asemenea, documentul prezintă cauzele care au dus la acumularea de pierderi de către întreprinderile public:

– Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a înregistrat pierderi urmare a constituirii de provizioane pentru deficitul de certificate de CO2 aferent anului 2014 în valoare de 85.752 mii lei şi a ajustărilor pentru deprecierea creanţelor în valoare de 355.764 mii lei;

– Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.- urmare a preţurilor mici de vânzare a energiei electrice practicate pe piaţa liberă, raportat la costurile mari de realizare a energiei electrice şi a costurilor mari ale cărbunelui extras din unităţile miniere proprii, ca urmare a condiţiilor de exploatare la mare adâncime şi a mecanizării reduse;

Compania Naţională a Uraniului S.A. ca urmare a înregistrării de majorări şi penalităţi către Fondul de Mediu, calculate pentru perioada 2012 – 2014;

– Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române Tarom S.A – ca urmare a faptului că nu a reuşit să obţină un grad de încărcare corespunzător al curselor aeriene;

– SC Romaero S.A. – ca urmare a nerealizării veniturilor totale programate;

– Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. Marfă S.A.- urmare a nerealizării veniturilor din activitatea de bază în sumă de 132,55 milioane lei, aplicarea cu întârziere a programului de restructurare (concedieri), nevalorificarea pe bursă a fierului vechi conform programării (2450 vagoane), neîncasarea creanţelor restante de la CET-uri, RAAN, CNH, plata salariilor compensatorii câştigate de salariaţi în instanţă;

– Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv S.A.- urmare a nerealizării lucrărilor programate şi a veniturilor din exploatare;

– Active Conexe S.A – urmare a constituirii de provizioane aferente creanţelor de încasat;

– Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat – urmare a nerealizării veniturilor prognozate din închirierea spaţiilor şi a creşterii cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu impozitul pe construcţii, a cheltuielilor cu amortizarea imobilelor precum şi a aplicării prevederilor OUG nr 24/201317 potrivit căreia regia suportă cheltuielile curente şi de capital pentru conservarea, protecţia, întreţinerea, repararea, funcţionarea, instruirea personalului specializat, consolidarea, modernizarea şi efectuarea investiţiilor necesare fondului locativ de protocol şi bunuri mobile din veniturile proprii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.