Cea mai scumpă licitaţie a secolului pentru Colecţia Peggy & David Rockefeller

Totalizând 828 de milioane de dolari, licitaţia newyorkeză este prin preţurile record “cea mai scumpă licitaţie a secolului”.

Cu cifre record pentru mulţi artişti şi loturi vândute în primele două seri, Casa de licitaţii spera să depăşească un miliard de dolari.

Aşteptările erau mari, dar prima seară dedicată fabuloasei colecţii a depăşit cu mult orice previziune. Un total de peste 646 de milioane de dolari, 7 noi recorduri de autor şi toate loturile vândute în puţine minute.

Este vorba despre o colecţie formată din peste 1.600 de piese, de la bijuterii la mobilier, de la argintărie la ceramică japoneză, de la covoare la obiecte de design. Să adăugăm un nucleu de opere de artă de importanţă muzeală, care acoperă de la Impresionism la Avangarda istorică şi până la marile nume ale aArtei Contemporane. Este explicabil că o selecţie de o asemenea valoare a suscitat interesul a ceea ce numim gotha colecţionismului internaţional.

Christie’s a împărţit colecţia în mai multe seri, cu o avanpremieră în 1 mai şi cu vânzarea propriu zisă în 9-11 mai. Profitul realizat în licitaţia pieselor din proprietatea de vară a lui David Rockefeller, cel mai tânăr urmaş al filantropului American John D., va fi folosit în scopuri caritabile. Imensa sumă a fost lăsată de filantropul miliardar, dispărut în 2017 la vârsta de 101 ani, unui număr de peste 10 instituţii, muzee şi universităţi, după ce fiecare membru al familiei a putut alege înaintea vânzării o mica amintire din colecţie.

Toate operele de artă ca şi toate casele cuplului Rockefeller au fost vândute.

Starul primei seri a fost Fetiţă cu coş de flori, o pictură de Pablo Picasso, din perioada roz, adjudecată la preţul de 115 milioane de dolari. Opera din 1905, un ulei pe pânză, a fost achiziţionată de soţii Rockefeller de la scriitoarea Gertrude Stein, după ce Ernest Hemingway o descrisese în romanul A Moveable Feast. Tabloul devine astfel cea de a doua cea mai scumpă opera de Picasso vândută într-o licitaţie, după Femei în Alger (Version ‘O’), achiziţionată la Christie’s în 2015 cu 179.365.000 de dolari.

Pictura Nuferi în floare de Claude Monet, pânză aparţinând seriei Nuferilor, pictată între 1914 şi 1917 în grădina de la Giverny, a fost vândută cu 84.687.500 de dolari, dublul estimării. Ea a depăşit cu puţin recordul anterior de 81.447.500 de dolari obţinut pentru Moara în 2016.

O mare Odaliscă de Henri Matisse, din 1923, a atins preţul de 81 de milioane de dolari faţă de estimarea iniţială de 70 de milioane.

Singura opera italiană din catalog, o compoziţie cu obiecte, pictată pe un suport oval în 1940, specifică pentru arta lui Giorgio Morandi, a stabilit un nou record pentru pictorul bolognez, cu 4,3 milioane de dolari, după ce fusese estimată la 2 milioane.

Nu putem omite o lucrare de Eugène Delacroix, Tigru jucându-se cu o broască ţestoasă, vândută cu 10 milioane de dolari, o vedută a Veneţiei de Corot din 1845, care a atins suma de 9 milioane de dolari şi, în sfârşit, o serie de 4 panouri reprezentnd Deliciile vieţii, de Armand Seguin, din 1892-1893, licitată îndelung până la preţul de 7,7 milioane de dolari (estimare initial 1,5 milioane).

A doua seară, chiar dacă nu a ajuns la recordurile istorice ale precedentei, a confirmat şi ea aşteptările. Focalizată pe arta Americii de Nord şi Americii de Sud, ea a totalizat 106 milioane de dolari, cea mai mare sumă dintr-o licitaţie dedicată artei contemporane americane.

Pe primul loc s-a situat The Rivals de Diego Rivera, adjudecată la 9.762.500 de dolari. Preţul cel mai mare atins vreodată de artistul mexican. Comandată de Abby Aldrich Rockefeller, a fost completată pe nava care-l transporta pe Diego Rivera, împreună cu soţia sa, Frida Kahlo, la New York, cu prilejul primei expoziţii a artistului la MoMA. Pictura a fost donată apoi lui David şi Peggy Rockefeller, în 1941, ca dar de nuntă şi de atunci a aparţinut familiei.

Dar preţul cel mai mare al serii a fost obţinut pentru un tablou de Willem de Kooning, Untitled XIX, adjudecat cu 14.262.500 de dolari după 11 minute de licitări.

Un rezultat optim, previzibil de altfel, s-a înregistrat pentru Cape Ann Granite (1928) de Edward Hopper: 8 milioane de dolari faţă de 6 milioane estimate. Pânza fusese achiziţionată de David Rockeffeller, acum aproape 30 de ani, în timpul unei licitaţii de la Sotheby’s pentru 550.000 de dolari.

Peisajul veneţian de la San Geremia, de John Singer Sargent, pictat în 1913, a atins 9,1 milioane de dolari, stabilind un record al artistului. Adevărata surpriză a serii a constituit-o penultimul lot propus, un Portret al lui George Washington, de Gilbert Stuart, datat 1795. Estimat între 800.000 şi 1 milion de dolari, a fost vândut cu peste 10 milioane, după o luptă extenuantă.

Mobilierul european a adus un rezultat de 8 milioane de dolari, cu o rivalitate formidabilă pentru serviciul Marly roşu, făcut pentru Napoleon, chiar dacă este incomplet, multe farfurii şi alte piese fiind deja în muzeele franţuzeşti. A fost adjudecat cu 1,8 milioane de dolari prin telefon, estimarea fiind de 150.000-200.000 de dolari.

Un ansamblu de scaune George III, în stil gotic Windsor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, a plecat la 336.500 de dolari, de trei ori cea mai bună estimare.

Artele neoccidentale au totalizat 12 milioane de dolari, dintre care 2,5 milioane au fost plătite numai pentru figurina chinezească a lui Amitayus din perioada Kagxi.

Arta de a spune o poveste şi arta de a face marketing

Cine crede că arta şi mai ales piaţa de artă înseamnă numai cifre se înşeală. Orice licitaţie, şi mai ales una atât de importantă ca aceasta, are nevoie, ca bază de plecare, de cercetare, de o aprofundare cultural-istorică şi de o poveste interesantă. Arta de a spune o poveste şi arta de a face marketing au dus la crearea unei naraţiuni ad hoc în diverse ţări ale lumii, pentru Colecţia Rockefeller.

Încă din 1996, genialul dealer de artă Leo Castelli declarase: “Responsabilitatea mea constă în a crea un mit, lucru care cere pricepere şi multă imaginaţie, iar negustorul de artă trebuie să se implice complet în acest deziderat”.

Se înţelege că arta de a vinde artă are nevoie mai ales de arta de a spune o poveste, de a crea o istorie care să pună în valoare opera, să o facă mai intrigantă şi mai interesantă, ceea ce uneori are un rol mai mare decât valoarea în sine o lucrării.

Acelaşi lucru s-a petrecut cu vânzarea-record a Colecţiei Rockefeller. Şi în acest caz, eticheta unui nume, totuşi atât de important, nu era suficientă. A fost necesar ca acest nume să fie îmbogăţit cu o serie de poveşti, anecdote, impresii ale familiei şi ale celor doi soţi, care au cucerit publicul din întreaga lume.

“Ideea este de a povesti ceva: mult loc în ceea ce este publicat în catalog ocupă povestirea felului în care operele au ajuns în colecţia familiei”, explica unul dintre specialiştii Casei de licitaţii.

Au fost 6 luni de campanie înaintea licitaţiei, campanie iniţiată cu o prezentare internaţională începută la Hong Kong. De fapt, totul a început la Westchester County, New York, în casa familiei devenită astăzi Rockefeller Archive Center, în care se păstrează istoria de ani de zile a acestei familii, care se intersectează cu cea a apropiaţilor, mai mult sau mai puţin din întreaga lume, de-a lungul secolului al XX-lea. Se află acolo toate documentele şi actele familiei începând de la jumătatea secolului al XIX-lea.

Christie’s a reuşit să formuleze o prezentare generală a licitaţiei, accentuând aspectul ei caritabil, dar, mai ales, o serie de naraţiuni ce puteau interesa cumpărătorii celor peste 1.500 de loturi. Specialiştii casei de licitaţii au început să culeagă informaţii imediat după dispariţia lui David Rockefeller, descoperind că istoria familiei coincide cu istoria secolului al XX-lea.

Arhiva cuprinde peste 117 milioane de pagini de document, mai mult de 900.000 de fotografii, 18.000 de microfilme, 6.000 de filme şi 45 de terabytes de date digitale.

Această colecţie extraordinară a fost izvorul povestirii istoriei familie şi a influenţei ei la nivel global, dar şi al comunicării ei, cu accente diferite pentru fiecare ţară, pe diferite platfome şi canale activate de Christie’s în ultimii ani, cum ar fi o pagină Instagram creată ad hoc pentru licitaţie. În Franţa, de exemplu, s-a vorbit mai ales despre contribuţia familiei Rockefeller la restaurarea palatelor Versailles şi Fontainebleau. În Israel despre finanţarea săpăturilor arheologice din Orientul Mijlociu, multe dintre descoperirile de acolo fiind conservate astăzi în Muzeul Rockefeller din Ierusalim, fondat în 1930. În fapt, fiecare ţară a avut o poveste legată de ea.

Nimeni din piaţa de artă nu poate subestima astăzi valoarea unei poveşti bune.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.