Criza în SUA: La ce servește economia?

”Declarăm oficial că economia americană a intrat în recesiune… adăugându-se celorlalte economii, iar căderea va fi mare. Se vor pierde locuri de muncă, vor fi distruse averi, se va prăbuși încrederea. Declinul va fi sever, credem că va fi însă scurt”. Asta le spune investitorilor Michelle Meyer, economistul-șef al Bank of America, într-o scrisoare trimisă pe 19 martie, potrivit The Hill. Soluția, spune Meyer, este un stimul economic agresiv din parte guvernului. ”În opinia noastră, nu ar trebui să existe vreo limită superioara pentru acest răspuns”.

Președintele Trump și secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, au anunțat deja măsuri pentru combaterea crizei ce presupun mobilizarea a circa 1.200 de miliarde de dolari.

O primă măsura prevede 8,3 miliarde de dolari pentru agențiile din domeniul sănătății.

A doua măsură, semnată de Donald Trump pe 18 martie, prevede 104 miliarde de dolari din partea statului pentru concediile cu plată, pentru teste graduite pentru coronavirus și pentru extinderea asigurărilor de șomaj.

Al treialea pachet este de 1.000 de miliard de dolari. Nu a fost încă votat în Congres. Din acesti bani, 300 de miliarde de dolari se vor duce pentru a ajuta companiile care nu-și concediază angajații și pentru amânarea plății împrumuurilor contractate de aceste companii. 200 de miliarde de dolari se vor duce către companiile aeriene și alte industrii de importanță critică ce au fost lovite de criza pandemiei.

Cea mai mare parte din trilionul de dolari, 500 de miliarde, se va duce direct în buzunarul fiecărui american, ocolind băncile. Banii s-ar distribui astfel: 1000 de dolari pentru fiecare american adult, 500 de dolari pentru fiecare copil. O familie cu doi copii ar primi 3000 de dolari. ”După ce Congresul va vota legea, vom trimite banii în termen de trei săptămâni (8 aprilie). După șase săptămâni (16 mai), dacă starea de urgență se va menține, vom mai trimite câte 3000 de dolari”, a exemplificat Mnuchin. Republicanii din Congres încearcă să impună niște limite: nu fiecare american va primi acești bani, ci doar cei care au venituri de până la 75.000 de dolari anual (150.000 în cazul unei familii).

Nu puțini analiști susțin că Trump a vorbit mult și a acționat putin, nu neapărat în privința sumelor de miliarde, ci a modului în care a luat măsurile – ezitant, fără a reuși să calmeze piețele. Iar marea problemă rămân cetățenii, dintre care zeci de milioane nu au asigurări de sănătate, iar asta mai cu seamă într-un an electoral. Mai jos urmează o analiză Bloomberg grăitoare pentru modul în care funcționează America și visul american într-un an electoral dublat de o criză neașteptată.

Pentru ce există economia?

”Acesta este unul dintre momentele în care este bine să ne întrebăm: la ce servește economia?

Economia nu există pentru a aduce beneficii jucătorilor pe bursă, nici pentru a umple conturile corporațiilor. Începând din anii 1980, SUA au considerat că sănătatea economiei înseamnă creșterea cotațiilor bursiere și a profiturilor corporațiilor. Sunt ingrediente necesare pentru sănătatea unei economii, însă nu acesta este scopul final. Scopul final este bunăstarea cetățenilor. Economiile există doar pentru a le permite celor care muncesc și familiilor lor să fie tot mai prosperi. Mulți americani au uitat asta. Până acum.

Pandemia face multă mizerie în economia SUA, la fel ca și în celelalte economii. Orice eveniment care presupune o audiență a fost anulat: teatre, conferințe, sport, adunări politice. Industria croazierelor este la pământ. Transporturile aeriene vor suferi pierderi de până la 113 miliarde de dolari. Sute de universități și-au trimis studenții acasă, un dezastru pentru restaurantele și magazinele din zonă, care depindeau de studenți. Barurile si restaurantele s-au închis în multe orașe. Sunt nenumărate asemenea exemple.

Însă virusul pare să fi amintit societății ce contează cu adevărat. Multe ziare vorbesc despre prăbușirea pieței, însă oamenii nu sunt obsedați de asta, așa cum au fost când s-a prăbușit banca Lehman Brothers, în 2008. Pentru prima dată, valoarea acțiunilor nu mai este prima preocupare. Pentru prima dată, corporațiile nu au reacționat la căderea piețelor așa cum o fac mereu – prin valuri de concedieri. Par să înțeleagă că cel mai important pentru ele să sa ajute țara să treacă de criza băgând bani în buzunarul angajaților lor, chiar dacă aceștia nu prea au ce lucra.

Astfel, companiile aeriene care au fost grav lovite (au înghețat salariile și cer ajutoare) continuă să își plătească angajații. Microsoft și alți giganti au promis să plătească mai departe companiile care le asigură curățenia la birou și mâncarea. Walt Disney își menține angajații pe statele de plată. USA Today a relatat că firmele au concediat doar 893 de angajați în întreaga Americă.

Directorii ”se gândesc să facă în așa fel încât să iasă din asta cu o reputație buna”, spune Lloyd Blankfein, fostul CEO al băncii Goldman Sachs. ”Vrei să fii perceput ca un om care face ce este corect”. Blankfein a mai pus pentru The Wall Street Journal că firmele care vor fi grav lovite nu vor avea încotro și vor concedia. Însă nu se pune problema pentru marile companii. Au avut profituri uriașe în ultimul deceniu; cui îi pasă dacă se folosește o parte din ele pentru păstrarea angajaților?

Astea sunt veștile bune. Vestea proastă este că în țară sunt enorm de mulți oameni cu salarii mici, cu slujbe part-time. Ar putea fi 31,5 milioane, circa 30% din forța de muncă din America. Mulți dintre acești angajați vor fi dați afară, dacă potențialii clienți vor fi în carantină sau nu vor putea sa lucreze, dacă se îmbolnăvesc. Chiar dacă nu vor fi concediați, programul de lucru le va fi redus, iar existența lor va fi și mai precară. Calitatea redusă a celor mai multe slujbe din SUA apărute în perioada de după recesiune cere acum mai multă implicare din partea guvernului.

Asta ne conduce la a doua veste proastă: multe companii mari au acționat, însă instituția ce are cele mai multe resurse, guvernul federal, nu a făcut-o. Președintele Trump a vorbit despre împrumuturi pentru companiile ce se ocupă de croaziere, pentru companiile aeriene, pentru hoteluri și alții. Însă când democrații din Congres au propus o lege pentru a-i ajuta pe cetățeni, Trump a spus că este plină de ”bombonelele pe care nu au reușit să le obțina de 25 de ani”.

În cele din urmă, democrații au obținut sprijinul pentru trecerea legii, însă cu mari amendamente aduse de republicani. Doar companiilor cu mai puțin de 500 de angajați – asta înseamnă companii cu influență politică redusă – li se va cere să le plătească concediul medical angajaților care se vor îmbolnăvi. Toate marile companii americane, care angajează 54% din forța de muncă și care au influență politica, vor fi exceptate de la această regulă. Asta este o politică publică groaznică.

Atitudinea aceasta reiese dintr-un eveniment recent. Congresmana democrată Katie Porter l-a întrebat pe Robert Kadlec, asistent al secretarului Departamentului Sănătății, cât costă un test pentru coronavirus în SUA. Ea știa răspunsul mai bine decât oficialul de la Sănătate: costă 1.331 de dolari.

Apoi, ea l-a întrebat pe directorul Centrului de Prevenire a Bolilor dacă știe de o anumită prevedere legală. Directorul a ezitat, iar Porter i-a spus că agenția lui are autoritatea de a face gratuite toate testele pentru coronavirus. L-a întrebat dacă se angajează să facă asta. În mod inredibil, directorul a ezitat. L-a întrebat din nou. Iar a ezitat. I-a arătat apoi o interpelare mai veche prin care mai mulți congresmani îi cereau să facă testele gratuit. Directorul iar a ezitat.

”Vrem să ne asigurăm că fiecare american primește tratamentul de care are nevoie în această perioadă de epidemie”, a spus el, evitând răspunsul. În cele din urmă, directorul a spus ca testele vor fi gratuite. Vom vedea dacă va fi așa. Eu nu trag multă nădejede.

Cum spuneam mai sus, marea problemă cu răspunsul guvernului la criza financiară din 2008 a fost că a pus nevoile companiilor înaintea nevoilor oamenilor. Până acum, tragedia acestei crize economice este că, în timp ce companiile par să fi învățat această lecție, administrația nu a învățat-o. Iar asta nu se va schimba prea repede.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.