Într-un referat dat publicității, procurorii DNA arată cum și când au început fraudele de la Casa de Asigurări de Sănătătate București (CASMB). Ei spun că încă din 2014 s-a constituit grupul infracțional din dosarul CNAS care deconta ilegal fondurile pentru îngrijirile medicale la domiciliu și cum erau selectați furnizorii de astfel de servicii, în timp ce pacienților li se spunea că cererile de îngrijire le sunt refuzate, pentru că fondurile au fost epuizate.
Organizare încă din 2014
Situația privind activitățile infracționale din anii 2014 și 2015 a rezultat dintr-o anchetă efectuată inițial de procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Potrivit documentelor DNA, cele care ar fi constituit în primă faza grupul despre care vorbesc procurorii, Mocanu Gabriela-Rodica, Sardare Jeana și Petrescu Mina-Elena, angajate ale CASMB, ar fi comisi fapte similare și anterior anului 2016, respectiv în perioada 2014-2015, acestea fiind investigate până acum de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. DNA a preluat această anchetă, în care sunt investigate fapte de luare de mită, dare de mită, trafic și cumpărare de influență, în legătură cu activitatea funcționarilor CNAS și CASMB și ale medicilor și asistenților medicali.
Cum circulau banii
Procurorii DNA arată, în referatul prin care au cerut noi arestări în dosarul decontările fictive de la CNAS, că fostul președinte al CASMB, Lucian Bara, a observat că suma de 214.000 de lei, alocată pentru îngrijirile medicale la domiciliu, a rămas necheltuită în urma întreruperii sau finalizării sesiunilor de îngrijire a bolnavilor, înainte de termenul prevăzut (deces, internare sau la cerere). Potrivit legislației, sumele necheltuite sunt păstrate de către CASMB în contul de la trezorerie și sunt purtătoare de dobânzi. „Inculpatul Bara Lucian-Vasile, (…) a decontat, în afara cadrului legal, firmelor cunoscute în dauna asiguraților și a CASMB. Concomitent cu păstrarea sumelor de bani ce nu mai erau angajate pentru plăți în trezorerie, CASMB a respins cereri de acordarea a îngrijirilor medicale la domiciliu, pentru motivul `epuizarea fondurilor”, se arată în referatul procurorilor. La dosarul cauzei au fost atașate documentele care atestă plata în avans a sumei de 214.000 lei către cinci furnizori agreați de îngrijiri medicale la domiciliu, pentru servicii medicale prestate în cursul aceleiași luni – iunie 2017, lună în care cererile asiguraților au fost respinse pentru că „fondurile au fost epuizate”, mai arată procurorii.
Cercetări extinse
Cercetările în dosarul privind frauda de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au fost extinse. Două din cele 16 persoane reţinute la începutul acestei săptămâni în dosarul decontărilor fictive de servicii medicale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) au fost arestate preventiv, iar opt au primit arest la domiciliu. Alte şase persoane au fost plasate sub control judiciar. Printre persoanele reţinute sunt şi furnizori de servicii medicale, au precizat sursele menţionate. La începutul lunii septembrie, 14 persoane au fost arestate în dosarul decontărilor fictive de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), între acestea numărându-se şi preşedintele instituţiei, Marian Burcea.
Mai sa fie ! Inteleg ca furaciunile la CASMB au inceput in 2014, si pana atunci amploaiatii de acolo erau fara de prihana ! Tot Negulescu instrumenteaza cazul ?
Fraudele au început în 2014? Să te tăvălești de râs.
Pana la o condamnare definitiva ,ei trebuie sa rămâna in funcție. Prezumția de nevinovație !
Inteleg ca pe vremea ” tovarasului ” Duta n-au existat fraude. Chiar ne credeti prosti?!!