Cum caracterizează BCR cele două luni de când se aplică darea în plată

După două luni de aplicare, legea dării în plată a făcut creditul ipotecar mai riscant pentru bănci şi mai greu accesibil pentru clienţi, susţine cea mai mare bancă din România, BCR. Reprezentanţii acesteia estimează că instituţiile bancare vor găsi soluţii de reducere a avansurilor la creditele de locuinţa pentru categorii specifice de clienţi, dar, astfel, legea în cauză creează premise negative care vor genera inegalităţi sociale. „În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creştere a creditării pentru locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (case vechi, înghesuite şi aglomerate, cu nevoi urgenţe de modernizare şi reabilitare şi chiar cu risc seismic ridicat)”, se spune într-un comunicat BCR.

Oficialii băncii susţin că, la nivel general, efectele secundare negative ale legii se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive faţă de perioada de dinaintea implementării actului normativ, legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piaţă financiară, afectează premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate. „În contextul unor efecte negative evidente, considerăm faptul că legislaţia ar trebui să încurajeze o cale corectă şi sustenabilă; spre exemplu, în anul 2015, prin soluţii comerciale, BCR a scăzut ratele a peste 30.000 de clienţi, iar începând cu anul 2009, peste 150.000 de clienţi au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri”, se mai afirmă în comunicat.

După două luni de aplicare a legii, au fost publicate de către Banca Naţională a României statistici cu privire la impactul legii. Aproximativ 4.000 de clienţi au făcut uz de această lege, ceea ce reprezintă 1 din 100 de clienţi care au contractat un credit ipotecar. Între cei aproximativ 4.000 de clienţi se numără aproximativ 400 de clienţi cu profil de investitori imobiliari, care au dat în plata cel puţin 2 imobile, precum şi cazuri prin care s-a solicitat ştergerea datoriilor comerciale ale unor firme.

În acest moment se impun trei categorii de concluzii privitoare la A) efectele legii Darea în Plată, B) consecinţele legii Darea în Plată şi C) premisele create de Legea Darea în Plată pentru evoluţia viitoare a intermedierii financiare în România, se mai arată în comunicatul BCR.

A. Este regretabil faptul că aproape 4.000 de clienţi, din diverse motive (dintre care se distinge creditarea în franci elevetieni) au probleme financiare, încât au ajuns la concluzia că este mai bine să părăsească locuinţele.

Totuşi, cele aproximativ 4.000 de cazuri, dintre care au fost contestate aproximativ 1.500 reprezintă doar 0,5% din numărul de 800.000 de familii care a fost invocat drept argument fundamental pentru promovarea legii. O diferenţa de 99,5% faţă de statistică pe care s-a bazat iniţierea şi promovarea Legii Darea în Plată, precum şi profilul sofisticat al peste 10% dintre beneficiari (investitori imobiliari ori firme), considerăm că ridică întrebări serioase, care merită clarificate în spiritul responsabilităţii legislative.

În plus faţă de această, anterior intrării în vigoare a Legii Darea în Plată, până a se ajunge la executare silită şi vânzarea locuinţei, procesul dura în medie 2-3 ani, răstimp în care se puteau încă identifica soluţii financiare şi/sau locative. Această scoate în evidenţă cel mai nefericit efect al legii: Legea Darea în Plata are că efect evacuarea prematură a locuinţei. Rezultatul este o dublă pierdere şi pentru banca şi pentru client.

B. În contextul în care mai multe instituţii bancare au anunţat măsuri specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolva problemele pentru piaţă bancară în general şi nici nu elimina dezavantajele create atât pentru bănci cât şi pentru clienţi.

Conform BCR, băncile nu vor putea ignora riscul general creat de legea Darea în Plată, ci vor putea doar identifica soluţii particulare, în funcţie de profilul clienţilor şi lichiditatea pieţelor imobiliare regionale. Avansurile vor mai fi calibrate, dar această de fapt înseamnă pentru clienţi o perioada mult mai redusă de creditare ori criterii de venit mult mai stricte. în acest context, măsurile de scădere a avansurilor reprezintă soluţii de calibrare a riscului, dar pentru clientul mediu condiţiile generale de acces vor fi mult mai restrictive, faţă de perioada de dinaintea implementării legii.

Evoluţia recentă a creditării pentru locuinţe a avut un ritm de creştere susţinut de 9-10% anual, mulţumită unei baze stabile de risc şi pe avantaje clare pentru clienţi: credite în moneda naţională, dobânzi scăzute, oferte cu dobânzi fixe pe 5 şi 10 ani. În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creştere a creditării pentur locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (locuinţe vechi, aglomerate şi înghesuite, cu nevoie de modernizări şi reabilitări şi chiar cu risc seismic ridicat).

C. La nivel sistemic, Legea Darea în Plată a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre bănci şi clienţi, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile bancare şi soluţii de reducere a îndatorării, în condiţii de stabilitate legislativă. Dar mai mult decât atât, Legea Darea în Plata are efecte secundare negative pe termen lung: legiferează în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piaţă financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuinţe.

„Sistemul bancar din România va continua să dezvolte soluţii pragmatice, iar piaţă va face selecţia în favoarea acelor afaceri stabile şi corecte. Luând în considerare toate aceste aspecte, considerăm că Legea Darea în Plată este o lege departe de a fi corectă şi de a genera stabilitate. Reiterăm, astfel, faptul că Legea Darea în Plată este gândită într-o paradigmă eronată (şi sussceptibil neconstituţională), constituindu-se că un impediment pentru siguranţă şi stabilitatea economică a României şi reducând credibilitatea mediului de investiţii local. Atât timp cât legile nu vor încuraja soluţii comerciale la provocări sociale, iar politicile economice nu vor stimula atragerea de finanţări şi investiţii, intermedierea financiară se va restrânge şi la fel se vor restrânge şi premisele pentru prosperitate pe termen lung în România”, conchide documentul BCR.

Legea dării în plată, intrat în vigoare pe 13 mai, a fost contestată îndelung de comunitatea bancară. Bancherii susţin că actul normativ ar trebui contestat la Curtea Constituţională pe motiv că aceasta acţionează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, în condiţiile în care Banca Naţională a României consideră că legea generează risc sistemic sever.

Credite ipotecare

Cum caracterizează BCR cele două luni de când se aplică darea în plată

Cristian Crețu

După două luni de aplicare, legea dării în plată a făcut creditul ipotecar mai riscant pentru bănci şi mai greu accesibil pentru clienţi, susţine cea mai mare bancă din România, BCR. Reprezentanţii acesteia estimează că instituţiile bancare vor găsi soluţii de reducere a avansurilor la creditele de locuinţa pentru categorii specifice de clienţi, dar, astfel, legea în cauză creează premise negative care vor genera inegalităţi sociale. "În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creştere a creditării pentru locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (case vechi, înghesuite şi aglomerate, cu nevoi urgenţe de modernizare şi reabilitare şi chiar cu risc seismic ridicat)", se spune într-un comunicat BCR. 

Oficialii băncii susţin că, la nivel general, efectele secundare negative ale legii se produc deja şi se vor accentua pe termen lung: condiţiile creditelor pentru locuinţe au devenit semnificativ mai restrictive faţă de perioada de dinaintea implementării actului normativ, legea accelerează evacuările, creează riscuri pentru piaţă financiară, afectează premisele unei pieţe financiare corecte şi echilibrate. "În contextul unor efecte negative evidente, considerăm faptul că legislaţia ar trebui să încurajeze o cale corectă şi sustenabilă; spre exemplu, în anul 2015, prin soluţii comerciale, BCR a scăzut ratele a peste 30.000 de clienţi, iar începând cu anul 2009, peste 150.000 de clienţi au beneficiat de refinanţări, restructurări sau ajustări de costuri", se mai afirmă în comunicat.

După două luni de aplicare a legii, au fost publicate de către Banca Naţională a României statistici cu privire la impactul legii. Aproximativ 4.000 de clienţi au făcut uz de această lege, ceea ce reprezintă 1 din 100 de clienţi care au contractat un credit ipotecar. Între cei aproximativ 4.000 de clienţi se numără aproximativ 400 de clienţi cu profil de investitori imobiliari, care au dat în plata cel puţin 2 imobile, precum şi cazuri prin care s-a solicitat ştergerea datoriilor comerciale ale unor firme.

În acest moment se impun trei categorii de concluzii privitoare la A) efectele legii Darea în Plată, B) consecinţele legii Darea în Plată şi C) premisele create de Legea Darea în Plată pentru evoluţia viitoare a intermedierii financiare în România, se mai arată în comunicatul BCR. 

A. Este regretabil faptul că aproape 4.000 de clienţi, din diverse motive (dintre care se distinge creditarea în franci elevetieni) au probleme financiare, încât au ajuns la concluzia că este mai bine să părăsească locuinţele.

Totuşi, cele aproximativ 4.000 de cazuri, dintre care au fost contestate aproximativ 1.500 reprezintă doar 0,5% din numărul de 800.000 de familii care a fost invocat drept argument fundamental pentru promovarea legii. O diferenţa de 99,5% faţă de statistică pe care s-a bazat iniţierea şi promovarea Legii Darea în Plată, precum şi profilul sofisticat al peste 10% dintre beneficiari (investitori imobiliari ori firme), considerăm că ridică întrebări serioase, care merită clarificate în spiritul responsabilităţii legislative.

În plus faţă de această, anterior intrării în vigoare a Legii Darea în Plată, până a se ajunge la executare silită şi vânzarea locuinţei, procesul dura în medie 2-3 ani, răstimp în care se puteau încă identifica soluţii financiare şi/sau locative. Această scoate în evidenţă cel mai nefericit efect al legii: Legea Darea în Plata are că efect evacuarea prematură a locuinţei. Rezultatul este o dublă pierdere şi pentru banca şi pentru client.

B. În contextul în care mai multe instituţii bancare au anunţat măsuri specifice de scădere a avansurilor, aspectul nu rezolva problemele pentru piaţă bancară în general şi nici nu elimina dezavantajele create atât pentru bănci cât şi pentru clienţi.

Conform BCR, băncile nu vor putea ignora riscul general creat de legea Darea în Plată, ci vor putea doar identifica soluţii particulare, în funcţie de profilul clienţilor şi lichiditatea pieţelor imobiliare regionale. Avansurile vor mai fi calibrate, dar această de fapt înseamnă pentru clienţi o perioada mult mai redusă de creditare ori criterii de venit mult mai stricte. în acest context, măsurile de scădere a avansurilor reprezintă soluţii de calibrare a riscului, dar pentru clientul mediu condiţiile generale de acces vor fi mult mai restrictive, faţă de perioada de dinaintea implementării legii.

Evoluţia recentă a creditării pentru locuinţe a avut un ritm de creştere susţinut de 9-10% anual, mulţumită unei baze stabile de risc şi pe avantaje clare pentru clienţi: credite în moneda naţională, dobânzi scăzute, oferte cu dobânzi fixe pe 5 şi 10 ani. În acest moment, se poate estima cu realism faptul că ritmul de creştere a creditării pentur locuinţe va încetini semnificativ, în contradicţie cu nevoile generate de calitatea scăzută a fondului locativ din România (locuinţe vechi, aglomerate şi înghesuite, cu nevoie de modernizări şi reabilitări şi chiar cu risc seismic ridicat).

C. La nivel sistemic, Legea Darea în Plată a afectat semnificativ procesul de refacere a încrederii dintre bănci şi clienţi, bazat pe scăderea costurilor cu serviciile bancare şi soluţii de reducere a îndatorării, în condiţii de stabilitate legislativă. Dar mai mult decât atât, Legea Darea în Plata are efecte secundare negative pe termen lung: legiferează în mod nesustenabil evacuarea, creează riscuri pentru piaţă financiară, reduce accesibilitatea creditării pentru locuinţe.

"Sistemul bancar din România va continua să dezvolte soluţii pragmatice, iar piaţă va face selecţia în favoarea acelor afaceri stabile şi corecte. Luând în considerare toate aceste aspecte, considerăm că Legea Darea în Plată este o lege departe de a fi corectă şi de a genera stabilitate. Reiterăm, astfel, faptul că Legea Darea în Plată este gândită într-o paradigmă eronată (şi sussceptibil neconstituţională), constituindu-se că un impediment pentru siguranţă şi stabilitatea economică a României şi reducând credibilitatea mediului de investiţii local. Atât timp cât legile nu vor încuraja soluţii comerciale la provocări sociale, iar politicile economice nu vor stimula atragerea de finanţări şi investiţii, intermedierea financiară se va restrânge şi la fel se vor restrânge şi premisele pentru prosperitate pe termen lung în România", conchide documentul BCR.

Legea dării în plată, intrat în vigoare pe 13 mai, a fost contestată îndelung de comunitatea bancară. Bancherii susţin că actul normativ ar trebui contestat la Curtea Constituţională pe motiv că aceasta acţionează retroactiv și le afectează dreptul la proprietate, în condiţiile în care Banca Naţională a României consideră că legea generează risc sistemic sever.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.