În contextul în care scăderea puternică a veniturilor fiscale va limita măsurile de stimulare economică post-pandemie, naţiunile bogate urmează să majoreze datoriile cu 17.000 de miliarde de dolari, atingând un nivel de îndatorare de 137% în raport cu valoarea PIB-ului, avertizează Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD).
„În cadrul clubului OECD de naţiuni bogate, nivelul mediu al responsabilităţilor financiare urmează să crească de la 109% din valoarea Produsului Intern Brut (PIB) până la peste 137% anul acesta, astfel că multe ţări vor ajunge să aibă poveri ale datoriei publice similare cu actualul nivel al Italiei”, notează cotidianul Financial Times.
Datoriile suplimentare vor avea cuantumul de cel puţin 13.000 de dolari pentru fiecare cetăţean dintre cei 1,3 miliarde de locuitori ai statelor membre OECD. Gradul de îndatorare ar putea creşte şi mai mult dacă relansarea economică în urma pandemiei va fi mai lentă decât speră mulţi economişti.
Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universităţii Chicago Booth şi fost guvernator al Rezervei Federale din SUA, apreciază că situaţia generează dubii asupra sustenabilităţii pe termen lung a nivelurilor ridicate de datorie publică şi privată. „Trebuie să înfruntăm realitatea dură că vom avea o redresare economică într-un grafic în formă de V”, subliniază analistul.
OECD a comunicat că datoria publică a statelor membre a crescut cu 28% din PIB în cursul crizei financiare din 2008-2009, totalizând 17.000 de miliarde de dolari. „Pentru anul 2020, impactul economic al pandemiei Covid-19 ar putea fi mai rău decât mare criză financiară”, subliniază organizaţia.
Deşi multe guverne au introdus măsuri fiscale suplimentare anul acesta variind de la 1% din PIB în Franţa şi Spania, la 6% din PIB în Statele Unite, acestea probabil vor fi depăşite de majorarea datoriilor publice, deoarece veniturile fiscale tind să scadă chiar mai rapid decât activităţile economice în perioadele de recesiune profundă, conform OECD.
Majorarea gradului de îndatorare va deveni o problemă în viitor, avertizează Angel Gurría, secretarul general al OECD, subliniind însă că naţiunile nu ar trebui să se preocupe de poziţiile fiscale în mijlocul crizei. „Vom avea aripile îngreunate, deoarece încercăm să zburăm şi purtam deja datorii enorme, iar acum adăugăm altele”, a subliniat el.
Drept rezultat, mult mai multe state urmează să se confrunte cu un mediu economic similar cu cel experimentat de Japonia începând de la criza deprecierii activelor financiare la începutul anilor 1990. Preocupările referitoare la nivelul datoriei guvernamentale şi al deficitelor au devenit de atunci o caracteristică definitorie a politicii economice a Japoniei, iar gradul de îndatorare s-a stabilizat la circa 240% din PIB în mandatului premierului actual, Shinzo Abe.
Mulţi politicieni şi manageri de companii sunt alarmaţi de fondurile bugetare suplimentare alocate pentru atenuarea efectelor pandemiei în Japonia. „Strategia noastră economică utilizează un volum financiar considerabil şi, sincer vorbind, în viitor va fi o mare problemă”, afirmă Hiroaki Nakanishi, preşedinte executiv al companiei Hitachi şi liderul grupului de lobby în domeniul afacerilor Keidanren. „Nu am niciu plan bun. Până nu se va repune economia pe picioare, nu cred că va exista o soluţie concretă”, a subliniat el, într-un interviu acordat FT.
Willem Buiter, profesor colaborator la Universitatea Columbia (SUA), atrage atenţia că sunt limite în privinţa deficitelor bugetare finanţate de bănci centrale, existând riscul creşterii inflaţiei. Guvernele ar putea aborda datoriile prin majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice, dar foarte puţine vor să adopte această direcţie după aproape un deceniu de diminuare a cheltuielilor bugetare. Iar economiştii avertizează că efectele negative ale stimulării creşterii economice riscă să depăşească avantajele.
Analistul Randall Kroszner, de la Facultatea de Afaceri a Universităţii Chicago Booth şi fost guvernator al Rezervei Federale, consideră că cea mai bună politică este arta „delicată” a ştergerii şi restructurării datoriilor. Aplicată în mod corespunzător, metoda ar putea fi şi în interesul creditorilor, care chiar dacă oricum ar avea pierderi, acestea nu ar fi la nivelul celui din cazul în care se agaţă de speranţa că datoriile vor fi plătite în totalitate la un moment dat, explică analistul.
Da’ de unde s-au „imprumutat”?
Cine era asa bogat ca sa le dea atator tari banii astia?
Nu cumva tiparitorii de bani care isi continua marsul spre indatorare scriptica si FALS economica pentru -si atinge obiectivul de preluare a intregii averi materiale a omenirii…. ne-talmudist_babiloniene?
Si unde se vor duce acesti 13 000 de dolari luati fiecarui cetatean?
Partea geniala a schemei cu datoria publica este ca iei cetateanului banii pe care nu-i are. Excludem aici bogatii si clasa de mijloc tot mai rarefiata: un neavizat s-ar intreba, pai cum este posibil asa ceva, cum sa-i iei unui sarac banii pe care nu-i are? De fapt tu ii amanetezi viitorul acelui sarac. Listezi potentialul lui creator pe bursa.
Este o lovitura geniala. o gaselnita care, iata, ingenuncheaza lumea.
Acum, o intrebare si mai stupida este: catre cine vor fi datoare tarile zise bogate cu sumele astea fantasmagorice? Pai catre genialii speculanti de ‘s-ar putea’.
Ii gasiti in institutiile numite banci.
Din cloaca aranjata pentru a fi cloaca nu poti iesii lesne . Daca conceptul este de a da supusilor mai mult decat PIB ul!? Auzi 240/ , pentru ai dezvolta pe Japonezi, iar Romaniei care si-a platit toata datoria si s-a mai si dezvoltat singura , a mai construit si Casa Poporului , Canal Dunare Marea Neagra , Baraje si Hidrocentrale , locuinte pentru romani etc etc , si nu eram buni ca nu mai raspundeam la comenzi . Cloaca acum arata duplicitatea sistemului , unde nu e cap si coada , iar legile functioneaza arbitrar .
Italia la fel 180/ datorie atentie pentru dezvoltare . Dar politicienii ce detin astazi puterea in Romania ,iau credite in numele tarii pentru a fura banii si a ajunge la aceleasi banci straine ce imprumuta Romania pentru dobanzi de 10 ori decat a Italiei , dar in conturile personale ale lor .
Asta e un joc de tip Caritas .
La cine sa aiba datorii?La tiparnite?
Intr-o lume in care majoritatea banilor exista doar PE (nu DIN !) hirtie si in care toata lumea e datoare la toata lumea, e sigur, sper ca toti s-au „prins”, ca tot saracii vor plati ! Traiasca Evul Mediu Timpuriu, viitorul de aur al tuturor popoarelor !
Nu-mi fac nici o grijă. Când n-or mai putea să dea banii înapoi or să înceapă un război ca le costă mai puțin. Așa a făcut și Germania în 39
ÎMPRUMUTURILE NU-S CU ”DOBÂNDĂ NEGATIVĂ”? DOAR AȘA SE LĂUDA CÂȚU. CE VĂ FACEȚI GRIJI? DACĂ SE ÎNTÂRZIE PUȚIN CU RETURNAREA ÎMPRUMUTULUI S-AR PUTEA SĂ RĂMÂNĂ DATORI CEI CARE AU OFERIT ÎMPRUMUTUL!
CU AȘA OFERTE SĂ TOT FACI ÎMPRUMUTURI!