La baza deciziei guvernului britanic de a recurge la izolarea socială, după o primă fază în care a mers pe strategia imunizării colective, a stat un studiu și o modelare computerizată a Imperial College. Nu puțini medici și informaticieni au atras atenția că studiul cu pricina nu a fost nici măcar publicat, cu atât mai puțin studiat de experți independenți, asa cum cer normele academice. Cu toate acestea, este un studiu științific cu un impact uriaș asupra societății și economiei britanice și nu numai.
Neil Ferguson, șeful echipei guvernamentale britanice însărcinată cu răspunsul la epidermia de covid19, este cel care a susținut acest studiu ce estima un număr uriaș de decese în Marea Britanie, în cazul în care nu se vor aplica măsuri stricte de izolare socială. Ferguson a demisionat la începutul lunii, după ce el însuși a încalcat măsurile de izolare pe care le impunea cetățenilor – și-a vizitat iubita.
Peste Ocean, studii similare sunt folosite nu numai în scopul prevenirii extinderii epidemiei, ci și în scop politic. Politicienii democrați susțin în continuare măsurile de izolare, câtă vreme o recesiune puternică în SUA va reduce drastic șansele președintelui Trump de a fi reales și l-ar favoriza pe candidatul democrat Joe Biden.
Cotidianul britanic conservator The Telegraph a publicat un editorial semnat de doi specialiști informaticieni care susțin că modelul Imperial College este eronat, că ar putea fi ”cea mai devastatoare eroare de software din istorie”. Articolul este semnat de David Richards, fondator si CEO la WANdisco, compaie big data din Silicon Valley, și de Konstantin Boudnik, inginer la aceeași companie. Se pare că problemele programului folosit de Imperial College își au originea în componentele sale fundamentale, în limbajul de programare vechi de decenii, inflexibil.
”Cea mai devastatoare eroare de software din istorie”
”Mariner 1 este poate cel mai cunoscut eveniment din istoria marilor erori de software. Naveta fără echipaj uman a fost distrusă la câteva secunde de la lansarea de la Cape Canaveral, în 1962, când s-a abătut de la traiectorie. Însă atunci nu a murit nimeni, iar de suferit au avut doar orgoliul și bugetul NASA. Modelarea Imperal College privind intervențiile nefarmaceutice împotriva covid19, cea care a ajutat guvernul de la Londra și alte țări să recurgă la măsuri draconice de izolare, va întrece misiunea eșuată spre Venus din 1962 și ar putea intra în istorie drept cea mai devastatoare eroare de software din toae timpurile, în termeni de costuri economice și de vieți omenești.
De la publicarea microsimulării, cei cu cunoștințe în domeniul dezvoltării software au studiat codul pe care politicienii s-au bazat în decizia lor de a opri economia și de a arunca milioane de oameni în sărăcie și greutăți. Și acești specialiști au fost surprinși de ceea ce au descoperit. Modelele nu par deloc de încredere, nu sunt modele pentru care ți-ai pune viața în joc.
Modelul Imperial se bazează pe limbajul de programare Fortran, vechi de 20 de ani si, ghiciți ce, codul lui a fost folosit pentru Mariner 1. Acest limbaj depășit conține probleme legate de gramatica și de valorile sale, care pot duce la multe greșeli de design și la neacuratețe numerică. Un singur fișier din mdelul Imperila conține 15000 de linii de cod. Dacă se respectă cele mai bune practici de acum, ar fi trebuit să existe cel puțin 500 de fișiere. În realitatea lumii comerciale de azi, am fi concediat pe oricine ar fi dezvoltat un cod ca acesta. Orice companie care s-ar fi bazat pe acest cod pentru a produce software, ar fi dat faliment.
Abordarea lor nu ține cont un principiiu al informaticii numit ”separation of concerns”, care datează din anii 1970 și care este esențial pentru a concepe o arhitectură pentru sistemele software de succes. Este vorba despre segmentarea unui program în mai multe părți, fiecare destinată unui aspect precis din problematica generală. Acest principiu împiedică ceea ce dezvoltatorii numesc CACE: Changing Anything Changes Everything.
Fără această separare nu este posibil să testezi riguros părțile individuale, pentru a te asigura că întregul cod va funcționa. Testările acestea sunt niște garanții. Asta faci cu o mașină în fabrica. Este testată integritatea fiecărei componente, pentru a trece de controlul de calitate. Doar atunci mașina este omologată pentru drumurile publice. Drept urmare, modelul Imperial este vulnerabil și poate produce rezultate diferite și contradictorii bazate pe același set de parametri. Dacă îl rulați pe computere diferite, cel mai probabil veți obtine rezultate diferite. Cu alte cuvinte, este nedeterminist.
Prin urmare, nu este de încredere. Ne întrebăm de ce guvernul nu a cerut o a doua opinie înainte de a ingurgita tratamentul prescris de Imperial.
În ultima instanță, este o problemă de informatică. Unde au fost informaticienii? Liderii noștri nu au cunoștințele necesare pentru a avea o opinie și, prin urmare, pot fi impresionați ușor de oamenii de știință. Suspectez că guvernul a văzut ce se întampla în Italia, cu spitalele supraaglomerate, și s-a panicat.
Guvernul a apelat la o unealtă brută în locul unui bisturiu și acum societatea urmează să ducă greul. Susținătorii modelului Imperial spun că, din cauza problemei – o pandemie , dinamica și solutia au aceeși calitate nedeterminstă.
Nu suntem de acord. Modelele trebuie să fie capabile să treacă testul științific de bază, acela de a produce aceleași rezultate pornind de la același set de parametri. Altfel nu vom ști dacă modelele sunt bune sau nu.
Multe ramuri industriale folosesc modele nedeterministe, într-adevăr. Niciun chirurg nu ar un pune un pacemaker unui pacient bazându-se pe o abordare impredictibilă, de teama de a nu încălca jurământul lui Hipocrat. De ce, pentru numele lui Dumnezeu, ar face un guvern așa ceva, când în joc este toată bunăstarea țării?”
” De ce ar face un guvern asta ,cand in joc e bunastarea tarii?” Pentru determinarea actiunilor umane sunt doua parghii. Interesul si teama. Ori imbinand interesul catorva cu teama majoritatii dl Soros a declarat ca nu spera ca ” pandemia”, mai mult mediatica, sa fie un succes atat de rapid pentru globalizare
Se pare ca lui Claus ii prezinta zilnic un studiu stiintific si aprofundat Vela si Despescu (are si asta un doctorat prefatat de Coldea?). Altfel nu se explica ca 99% din masurile luate de guvern pentru stoparea Covid au numai continut militienesc.
Dar iată ce fac şi guWernanţii noştri :
Marius Ghilezan – Despre cumetria politică in vremea coronavirusului
Saracii englezi, le pling de mila ! Daca n-au si ei un „Grup de Comunicare Strategica” sau un Sica, numit si „Bacteria virusului” … In plus, au ratat si scoaterea in strada a armatei Maiestatii Sale … ce mai, slab pregatiti !
Au si astia in UK cataramele lor,care ar fi mers bucuroase pe suta de mii de morti…noroc ca a luat Boris Ivanovici johnston coronavirusul si a luat treaba in serios..
Boris Johnson trebuie cautat la cap (la hardware) nu la software!
Dați prea mare credit lui Ludovic Orban. E un absolvent de TCM. Programarea la Facultatea de Mecanică din vremea lui, era o Verificare pe Parcurs de un semestru. Nici măcar examen. Cartelele conduceau. E drept că dacă i s-a spus de Fortran să-i fi tresărit ceva din amintire … însă nu cred că i s-a spus. N-avea rost.
Cred ca daca ii povesteste cineva de FORTRAN Lucovidului ala o sa spuna ca si lui i-a prescris medicul, cite trei pastile pe zi si inainte de mese …
Probleme globale au nevoie de solutii globale, iar solutiile globale au nevoie de un Guvern Mondial. Cum poti conduce sute de popoare? Reducandu-le la un singur popor. De aia toate popoarele trebuiesc aduse la un numitor comun. Toate popoarele cred in existenta unui dumnezeu, nu? Reducem credinta in dumnezeu la ceva care sa fie impartasit de toti, iar pe cei care nu se supun ii persecutam. Dar acest lucru nu e suficient! Este nevoie de un Sistem de organizare a Statului global. Care este cel mai eficient? Bineinteles ca Sistemul informatic. Pentru a vari toti oamenii in Cusca electronica, este nevoie de o infrastructura (internetul lucrurilor) de mare viteza (> sau = 5G), in care acestia devin niste simple numere (IP-uri), ceea ce inseamna ca trebuie sa-i cipam. Pentru a putea avea controlul total, este nevoie de doua cipuri: unul care sa ofere toate informatiile despre individ si altul prin intermnediul caruia sa acceseze Reteaua. Primul va fi implantat pe ascuns, prin intermediul unui vaccin, iar al doilea va fi implantat la vedere, de buna voie. Oamenilor li se vor prezenta avantajele ciparii pe mana dreapta sau frunte. Pentru ca vom face ca banii fizici sa dispara, animalele vor fi nevoite sa accepte ciparea pentru a nu muri de foame. Pentru a fi eficienta, Reteaua va fi deservita de un Supercomputer cuantic, care va atribui automat si instantaneu pedepse pentru cei care manifesta orice urma de nesupunere. Pentru ca le vom cunoaste gandurile, sclavilor le va fi frica sa si gandeasca.
Cum adică, software-ul poate da erori? Și noi ce ne facem, că uite, bat alegerile la ușă?
Ma apuca rasul …. Cica azi ar fi „necesare” minim 500 de „fisiere” .. adica fiecare fisier de cca 30 linii … mai precis 29 ( ultima fiind invariabile end file !) . 30 de linii in ce limbaj?! Ca intr-0un limbaj „e baza” orice rahatel are j’de linii!
Si pana la urma comfuterului i te „adresezi” in limbajul de baza (ptr asta programul scris in limbaj superior este „tradus” in unul de baza. Tradus automat) …
Si ca zic de btranul Fortran – e mult mai vechi decat 20 de ani … mult mai vechi! Si , choar daca „,astile” sunt o problema extinsa pana la belea … ramane o scula buna daca ai avut ocazia sa scrii destul in el (eu nu! Am scris , da putin!) Si cand oemensc ei d4espre „concepte” mi se pare ca ar putea fi si „progamare structurata” care era deja standard in anii 70!
Pir si imsplu sunt rauvoitori si se adreseaza unui public …”needucat” . Ca folosint „metoda” lor [ot si eu zice sa sunt sub influenta ruseasca? Cum de ce? Pai Budnic Konstantin nu suna cam in rusa?
Analiza comparativa este o metoda invalida aici.
Programarea Fortran era mai simpla decat unele chestii”destepte” de azi dar era si ramane mai fiabila – comenzile sint clare, relationarea datelor era clara, metodele aplicate erau clare si desfasurate intr-o logica fara cusur.
Nu are nevoie de ”separation of concerns” fiindca probabilitate unei erori de procesare este foarte scazuta.
Daca apare „din prima”, la rularea a doua (obisnita pentru verificare) „se vede” iar urmatoarele rulari confirma care este rezultatul corect datorita REPETABILITATII; eroare de procedare se repeta foarte, extrem de rar.
….
Problema cu acesti „mari” specialisti este ca nu nai dau importanta relatiei dintre om si masina (de la ideee pana la functionarea electrica) si se bazaeaza doar pe matematica.