Ziua presei începe să fie o sărbătoare neînsemnată. Mai ales în România. Presa există, dar pulverizată. Fiecare supraviețuiește pe cont propriu. Asociațiile profesionale sunt anemice.
Media Sind, oricît de agitată și de extinsă încearcă să pară, este necredibilă. Mai toate asociațiile care pretind că există se reduc la niște comunicate. Cel mai adesea trădează un partizanat politic vizibil. Cele mai multe fac valuri cînd trebuie contestat cîte ceva. Solidaritatea de breslă este nulă. Sau pe aproape. Cînd vor fi semne de trezire, vom reveni.
Pînă atunci, mă rezum la o singură problemă! Difuzarea! În România nu există difuzare. Jumătate din țară, dacă nu mai mult, nu are de unde cumpăra un ziar. În cele mai multe localități din România nu există un chioșc pentru vînzarea presei. În orașele mici și mijlocii abia mai ființează cîte unul. Din această cauză, cele mai multe ziare distribuie foi volante sau împart gratuit exemplare.
Puzderia de firme implicate în difuzare oscilează între aventură economică și supraviețuire.
Dezastrul acesta în difuzare a atras după sine prăbușirea ziarelor. Moartea Rodipetului a adus cu sine o cădere a presei. Ca impact, ca putere economică, inclusiv ca rigoare profesională. Pentru cei tineri, presa tipărită nu mai este nici măcar o formă de supraviețuire. De aceea, mulți se feresc de această profesie. Cîndva era o formă de luptă pentru democrație. Azi, nu depășește o soluție de cîrteală sau propagandă politică.
Ce este de făcut? Statul a privatizat aiurea Rodipetul. Mai corect Adrian Năstase, care s-a aflat în spatele vînzării către Hassan Awdi. De la acea privatizare nenorocită a început totul.
Dacă PSD-ALDE vor să salveze situația, nu au decît să ofere cîteva facilități unei mari societăți de difuzare. Este plină lumea de ele. Cele franceze ar repune difuzarea pe roți în cel mult cîteva luni. În doi ani, am avea acoperită întreaga țară cu chioșcuri de vînzare a presei.
Abia atunci am putea vorbi serios despre presă și despre rolul ei!
asa se intampla cand decizia incape pe mana natarailor …
Ptresa e de două feluri. Presa finanțată (total sau individual) prin ONGurile Soros (ex Rise Project,Digi, newsweek ,ziare/com etc) și presa nefinanțată prin ONGurile Soros (Romania tv, TVR). Voi Cotidianul la ce categorie intrați?
Mai cornelus, tu nu ai nici un drept sa vorbesti de presa, ceeace faci tu se numeste slugarnicie, iar intreaga redactie sufera de coprofagie.
De ziua presei cu Julian Assange in puscarie asteptandu-si sentinta la moarte prin spalarea creierului…
Halal Justittie, Halal Libertate, Halal Presa ! Cabala Mondiala face ce vrea muschiul ei….
In cadrul emisiunii”Nu tot ce e vechi e bun”astazi reproduc un text pentru tineri(studenti,elevi): JURNALISMUL ONLINE ESTE DE PREFERAT JURNALISMULUI DIN PRESA SCRISĂ
Argumentul 1: Jurnalismul online prezintă avantaje economice şi ecologice
Argumentul 2: Informaţia redată de către publicaţiile online sunt mai eficiente decât cele scrise
Argumentul 3: Informaţiile online sunt arhivate şi stocate mai bine într-o bibliotecă virtuală
(Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică-Ardor.org.ro) )
https://ardor.org.ro/jurnalismul-online-este-de-preferat-jurnalismului-din-presa-scrisa/
Maestre, daca pleaca guvernul Dancila si cade PSD in alegeri, ne luam adio de la banii pentru cumpararea ziarelor. Crede-ma ca imi pare rau sa o spun, dar asa este.N-as vrea sa crezi ca fac campanie.Publica postul asta numai daca ma crezi.
Hehehe . Mercenarii pixului au ajuns ieftini , ieftini de tot .
Sa fie clar : un ziarist poate sa fie doar intr-o tabara politica . Daca nu pricepe asta atunci moare de foame sau scrie despre viermii de matase si gauri negre – in cazul asta bea o cafea de un leu fara lapte
Cu tot respectul pentru parerea d-lui Nistorescu, eu sunt convins ca presa tiparita pe hartie, adica cea clasica, este sortita disparitiei in anii care vor urma. La fel si televiziunile. Intrebarea care ramane este „cat de repede?” si nu „daca se va intampla”.
Presa din Romanela e a Crimei Organizate cam toată și în cea care a rămas sunt infiltrați cu epoleti ai Crimei Organizate. Nu reflecta realitatea, da verdicte in titlul articolului ( gen: „a incurcat-o…”,” revoltător”,” sfârșitul lui e aproape”),
plus redactori incompetenți. In general se vrea manipulatoare de opinie.