Un grup de specialişti de la Complexul Muzeal Naţional (CMN) Neamţ a realizat recent o cercetare arheologică pe teritoriul comunei Timişeşti, aflată pe malul drept al râului Moldova, în urma căreia au rezultat noi descoperiri importante.
Pe o terasă a acestui râu, arheologii au găsit în urmă cu câţiva ani resturi ceramice şi unelte de piatră, care confirmau o locuire intensă a acelui punct încă din preistorie.
Cercetătorul Vasile Diaconu, doctor în ştiinţe, a precizat, pentru Agerpres, că, pentru a verifica situaţia arheologică a sitului respectiv, colectivul de arheologi care activează la Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ a realizat un sondaj de dimensiuni reduse, dar cu rezultate foarte interesante.
Acesta a explicat că s-a urmărit în principal stabilirea stratigrafiei sitului, dar şi obţinerea unor repere legate de etapele de locuire.
Au fost descoperite cu acest prilej urmele unor locuinţe vechi de mai bine de 6.000 ani, specifice culturii Precucuteni, dar s-au identificat şi complexuri arheologice atribuite epocii bronzului şi epocii fierului.
„Cunoşteam acest sit de mai bine de 10 ani, dar abia acum am reuşit să facem un diagnostic arheologic aici pentru a înţelege mai bine etapele de frecventare a acestui loc. Surprizele nu au încetat să apară, cu toate că am săpat o suprafaţă restrânsă. Deşi partea superioară a depunerilor arheologice a fost afectată de lucrările agricole, unele complexuri s-au păstrat destul de bine. Materialul arheologic este destul de abundent şi spectaculos, atribuit în mare parte Eneoliticului”, a declarat, pentru Agerpres, dr. Vasile Diaconu, responsabil al cercetării arheologice.
Printre descoperirile cele mai interesante se numără mai multe statuete antropomorfe, specifice culturii Precucuteni, dar şi câteva piese de metal, cel mai probabil bronz, şi care sunt legate de etapele mai târzii de frecventare a sitului.
”Aşezarea eneolitică este oarecum izolată pentru că alte situri ale aceleiaşi perioade se află la distanţă de peste 10 kilometri”, a subliniat dr. Vasile Diaconu.
De asemenea, arheologii iau în calcul faptul că populaţiile din epoca bronzului şi cea a fierului care au locuit aici ar fi putut să practice metalurgia, fapt sugerat de bucăţile de metal descoperite.
Situl cercetat recent în comuna Timişeşti este primul care a beneficiat de investigaţii intruzive până acum pe teritoriul localităţii amintite, iar rezultatele îi determină pe arheologi să continue investigaţiile şi în anii următori.
„După ce am realizat această săpătură restrânsă urmează o serie de investigaţii suplimentare care ne vor oferi date preţioase legate de modul de viaţă al comunităţilor preistorice care au locuit aici. Oasele de animale vor fi analizate şi vom avea o imagine a ocupaţiilor legate de creşterea mamiferelor şi vânătoare, vor fi analizate şi unele probe de sol pentru a se stabili anumite componente ale habitatului şi, de asemenea, piesele metalice vor fi studiate pentru a confirma tipul de aliaj folosit”, a precizat Vasile Diaconu.
Și ce-i fabulos în descoperire ? Titlu demn de evz, găina care a născut pui vii….
Pai este fabulos, aia aveau acolo locuinte cu 6000 de ani in urma iar la tine in sat s-au descoperit dupa indelungi sapaturi doar potcoave de la copitele ungu …pardon, cailor unguresti.
Romania a fost locuita din timpuri imemoriabile, ca nu degeaba aici se afla „buricul pamantului”. Dar na, intelege-te cu ‘telectualii lu’ peste prajit, care, din cauza complexelor de inferioritate, le pute tot ce este autohton. Acest pamant adaposteste vestigii atat de valoroase, ca ar arunca in aer tot ce se stie despre trecutul umanitatii. Singura speranta, ca ele sa fie aduse la lumina si sa fie facute publice, este la Cel Promis.
Acum 6000 de ani nu se lua spaga cu geanta, ci cu tolba…
Eu pune pariu la tine ca era unguri acolo primu.
@ „30 sept. 2023 la 5:21”
Bă, n-a scris nimeni că „aia aveau acolo locuinte cu 6000 de ani in urma”, ci că s-au descoperit cioburi di oale șî ulcele pi cari, ie driept, scria „Made in Rrro”, șî oasi di gainî di la Avi Cola Tîrgșor Niamț.
Da’ știi de ce numele e „Neamț”? De la NEMȚII care au ridicat orașu’, sub stăpînirea Regatului Ungariei timp de mai bine de 200 de ani (Regatu’ nevolnik Rrro’ împlinește acolo 167 di ani), că de-aia primu’ nume a fost Németvásár! …iar Karácsonkő („Piatra lui Crăciun”) a ajuns BOTEZATĂ de voi (că la fel au ridicat-o „ăilalți”!) „Piatra Neamțului”……[Rumburak]