Explozii în Crimeea: Ce spun ucrainenii și rușii

UPDATE Rusia a dezminţit marţi anunţul făcut în aceeaşi zi de Ministerul Apărării ucrainean, privind distrugerea unor rachete de croazieră Kalibr, luni seara, în peninsula ucraineană Crimeea ocupată, şi a anunţat totodată că a respins un atac cu drone, relatează marţi France Presse.

‘O explozie în oraşul Djankoi, în nordul Crimeii ocupate temporar, a distrus rachete de croazieră +Kalibr NK+ în timp ce erau transportate pe calea ferată’, a indicat pe Telegram Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul ucrainean al Apărării (GUR), care nu a oferit alte detalii şi nici nu a confirmat implicarea directă a armatei ucrainene la această ‘distrugere’.

Purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ Sud, Natalia Gumeniuk, citată de media locale, a afirmat la rândul său că Kievul consideră important ‘să lovească în logistica’ rusă pentru a slăbi adversarul, în condiţiile în care Djankoi reprezintă ‘un punct central de interconexiuni’ feroviare utilizate pentru aprovizionarea armatei ruse.

Rusia a respins aceste informaţii, susţinând că a doborât luni seara drone ucrainene în Crimeea, la doar câteva zile după o vizită efectuată de preşedintele rus Vladimir Putin în această peninsulă ucraineană anexată ilegal în 2014 de Moscova.

‘Apărarea antiaeriană a respins un atac cu drone în apropiere de oraşul Djankoi’, a declarat într-un comunicat Comitetul de anchetă rus, organism responsabil de investigaţiile cele mai importante. ‘Ţintele tuturor dronelor doborâte erau infrastructuri civile’, mai susţine acest comitet, fără să indice numărul dronelor doborâte şi nici ce fel de obiective au fost vizate.

Guvernatorul instalat de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov, a declarat că o persoană a fost rănită după ce fragmente de la o dronă doborâtă au căzut peste o casă şi un magazin.

Un consilier al lui Aksionov, Oleg Kriucikov, a acuzat la rândul său autorităţile ucrainene că au efectuat acest atac în semn de ‘răzbunare’ pentru anexarea Crimeii de către Moscova, la câteva zile după marcarea a nouă ani de la eveniment.

Pentru a marca această aniversare, Vladimir Putin s-a deplasat sâmbătă în Crimeea, unde a vizitat Sevastopolul, bază a flotei ruse din Marea Neagră.

În cadrul acestei deplasări, preşedintele rus a vizitat şi Mariupolul, oraş-port la Marea Azov, cucerit de forţele ruse după un asediu care a transformat în ruine o mare parte a acestui oraş.

De la lansarea ofensivei Moscovei împotriva Ucrainei în februarie 2022, Crimeea a fost de mai multe ori vizată de atacuri cu drone.

La începutul lunii martie, Rusia a afirmat că a respins un ‘atac masiv cu drone’ ucrainene, pretinzând că ar fi doborât zece aparate fără pilot.

Rusia dispune de o bază militară în regiunea Djankoi. În august 2022, această bază a fost afectată de explozia unui depozit de muniţii. Moscova a recunoscut în cele din urmă un act de ‘sabotaj’.

Autorităţile locale din Djankoi – oraş cu o populaţie de 40.000 de locuitori, situat la 160 km de regiunea Herson (sudul Ucrainei) – au decretat marţi stare de urgenţă la nivel municipal în urma atacului de luni seara cu drone, a anunţat primarul prorus Igor Ivin, citat de EFE.

ORA 10:05 Contraspionajul militar ucrainean: Rachete de croazieră ruse Kalibr, distruse la Djankoi, în nordul Crimeei ocupate

Mai multe explozii, a căror cauză nu se cunoaşte, au distrus luni seara un lot de rachete de croazieră Kalibr NK în timp ce erau transportate pe calea ferată în oraşul Djankoi, în nordul peninsulei ucrainene anexate Crimeea, unde se află o bază aeriană rusă, a indicat în cursul nopţii Direcţia principală de informaţii de pe lângă Ministerul Apărării ucrainean (GUR), care a revendicat totodată responsabilitatea pentru eliminarea unui ”trădător” într-un zonă ocupată de Rusia, informează DPA, EFE şi Unian.

GUR susţine că rachetele Kalibr urmau să fie utilizate de Flota rusă din Marea Neagră.

Armata rusă utilizează baza de la Djankoi ca pe un punct-cheie logistic pentru a asigura necesităţile forţelor sale în sudul Ucrainei. De fapt, după cum scriu media ucrainene, Djankoi este punctul de convergenţă al tuturor liniilor de cale ferată situate în Crimeea ocupată.

Potrivit GUR, rachetele Kalibr NK erau pregătite pentru lansări de pe vasele Flotei ruse din Marea Neagră, având o rază de acţiune de peste 2.500 km pentru ţintele terestre şi de peste 375 de km pentru ţintele maritime. Dacă acest nod de cale ferată este distrus, aprovizionarea inamicului poate fi paralizată, potrivit autorităţilor ucrainene.

Autorităţile de la Kiev nu şi-au asumat responsabilitatea pentru explozii, însă contraspionajul ucrainean a menţionat într-un mesaj postat pe aplicaţia Telegram după incident că ”procesul de demilitarizare a Rusiei continuă şi peninsula ucraineană Crimeea este pregătită pentru a fi eliberată”.

Totodată, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului operativ Sud al forţelor de apărare ucrainene, Natalia Gumeniuk, a confirmat marţi distrugerea transportului de rachete ruseşti Kalibr NK într-o intervenţie la telemaratonul de dimineaţă – un program informativ difuzat simultan de toate canalele de televiziune ucrainene.

‘Distrugerea rachetelor de croazieră la Djankoi reprezintă un semnal clar pentru ca ruşii să părăsească Crimeea’, a afirmat Gumeniuk, citată de Kanal 24.

Exploziile la Djankoi au fost raportate în jurul orei locale 20:50, a relatat luni seara postul de televiziune ucrainean Kanal 24. Ulterior, mai mulţi localnici au spus că, în total, au fost cel puţin 11 explozii. Conform postului de televiziune citat, avioane ruseşti de la baza din Djankoi au fost ridicate de la sol şi s-au îndepărtat de oraş. În acelaşi timp, conturi ruseşti de Telegram au relatat despre un incendiu izbucnit într-un cartier al oraşului.

Sunetele motorului dronei semnalate la Djankoi ar fi amintit de cele ale dronelor kamikaze iraniene, ceea ce a dat naştere la comentarii ironice în mass-media ucrainene despre o ‘revoltă’ a dronelor Shahed iraniene.

Cel puţin o persoană a fost rănită în atac, un bărbat de 33 de ani, a cărui viaţă nu este în pericol, au anunţat oficialii proruşi.

”Toate dronele au fost doborâte”, a declarat consilierul administraţiei din Crimeea, Oleg Kriucikov, citat de agenţia oficială TASS, preluată de EFE.

Kriucikov nu a precizat numărul de aparate care au participat la atac, însă a susţinut că acestea ”aveau drept obiectiv instalaţii civile”.

”Una dintre ele a fost doborâtă deasupra unei şcoli profesionale din Djankoi şi a căzut între două clădiri, cea care adăpostea sălile de clasă şi cea în care se află căminul studenţesc. Restul au fost doborâte deasupra unor cartiere”, a menţionat el, adăugând că fiecare dronă avea la bord ”explozibili şi o mitralieră”. ”Căile ferate şi infrastructura nu au avut de suferit. Trenurile circulă normal”, a continuat oficialul prorus.

Djankoi, oraş cu aproape 40.000 de locuitori, se află în nordul Crimeei, la circa 160 de kilometri de teritoriul regiunii Herson, controlat de trupele ucrainene.

Autorităţile din oraş au decretat marţi stare de urgenţă municipală după atacul cu drone din timpul nopţii. Măsura extraordinară a fost anunţată de şeful administraţiei din Djankoi, Igor Ivin, la postul de televiziune Krîm-24. ”Toate instalaţiile avariate sunt sub control. Au fost organizate grupuri de lucru pentru a evalua pagubele şi a plăti compensaţii cuvenite sinistraţilor”, a adăugat el.

Separat, contraspionajul militar ucrainean a oferit detalii despre o persoană ucisă şi pe care a calificat-o drept trădător. ‘Organizatorul camerelor de tortură în regiunea Herson, Serhii Moskalenko, a fost recent lichidat în teritoriile temporar ocupate’, a indicat sursa citată.

Moskalenko, potrivit GUR, colabora cu ocupanţii ruşi şi era şeful unei închisori pentru cei aflaţi în aşteptarea procesului în regiunea Herson (sudul Ucrainei). Presupusul colaboraţionist a fost ucis vineri.

‘Pe fiecare criminal de război îl aşteaptă o pedeapsă justă’, au anunţat autorităţile ucrainene. Potrivit unor media de la Kiev, Moskalenko ar fi fost ucis de fapt duminică într-un atentat cu maşină-capcană în oraşul Skadovsk (sud).

Înainte de invazia rusă, declanşată acum 13 luni, Moskalenko (născut în 1978) deţinuse o firmă de pază.

Mai mulţi cetăţeni ucraineni care colaborează cu Moscova au fost ucişi în atacuri în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina. Printre aceştia se numără şi deputatul Oleksii Kovaliov, din partidul „Slujitorii poporului” al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a fost împuşcat mortal în regiunea Herson în august trecut.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.