Gala Premiilor GOPO 2016

Nominalizările celei de-a 10-a ediţii a Premiilor Gopo

84 de filme româneşti lansate în cinematografe sau festivaluri în 2015 au fost luate în considerare pentru desemnarea nominalizărilor celei de-a zecea ediţii a Premiilor Gopo. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul Galei Premiilor Gopo, pe 28 martie.

Aferim! (r. Radu Jude), Bucureşti NonStop (r. Dan Chişu), Comoara (r. Corneliu Porumboiu), De ce eu? (r. Tudor Giurgiu) şi Un etaj mai jos (r. Radu Muntean) sunt cele cinci lungmetraje care intră anul acesta în cursa pentru trofeul acordat Celui mai bun film, la Gala Premiilor Gopo. De asemenea, autorii celor cinci filme concurează şi la categoria Cel mai bun regizor.

Mirela Oprişor în cursa pentru cea mai bună actriţă în rol secundar

Ioana Flora (Acasă la tata), Elena Popa (Autoportretul unei fete cuminţi), Hilda Peter (Box), Rodica Lazăr (Carmen) şi Ana Maria Guran (Lumea e a mea) se luptă pentru statueta acordată Celei mai bune actriţe în rol principal. La categoria Cea mai bună actriţă în rol secundar concurează Mirela Oprişor (Acasă la tata), Mihaela Sîrbu (Aferim!), Olimpia Melinte (Bucureşti NonStop), Dorina Lazăr (Bucureşti NonStop) şi Tatiana Iekel (Un etaj mai jos).

Statueta Gopo acordată Celui mai bun actor într-un rol principal îi va reveni unuia dintre cei cinci protagonişti: Alexandru Papadopol (Acasă la tata), Teodor Corban (Aferim!), Gheorghe Ifrim (Bucureşti NonStop), Cuzin Toma (Comoara) şi Emilian Oprea (De ce eu?).

Teodor Corban în Aferim pentru cel mai bun actor

În cursa pentru câştigarea statuetei acordate Celui mai bun actor într-un rol secundar intră: Andi Vasluianu (Acasă la tata), Alexandru Dabija (Aferim!), Cuzin Toma (Bucureşti NonStop), Iulian Postelnicu (Un etaj mai jos), Adrian Purcărescu (Comoara).

La această ediţie, cele mai multe nominalizări le-au strâns lungmetrajele: Aferim! – 12 nominalizări, Bucureşti NonStop şi De ce eu? câte 9 fiecare, Acasă la tata – 8 nominalizări, Lumea e a mea şi Un etaj mai jos câte 7 fiecare, Box şi Comoara – 5 nominalizări fiecare.

Andi Vasluianu, nominalizat pentru cel mai bun actor în rol secundar

Dintre documentarele de lungmetraj care au intrat în atenţia juriului de nominalizări, vor fi supuse votului producţiile: Aliyah DaDa (r. Oana Giurgiu), Cinema, mon amour (r. Alexandru Belc), Muntele magic (r. Anca Damian), Reţeaua (r. Claudiu Mitcu) şi România: patru patrii (r. Alexandru Solomon), pentru desemnarea Celui mai bun film documentar.

La categoria Cel mai bun film european au fost luate în considerare peste 100 de producţii europene. Criticii de film din juriul de nominalizări au votat pentru următoarele cinci titluri distribuite în cinematografele din România anul trecut: Ex Machina/ Ex Machina (r. Alex Garland), Le tout nouveau testament/ Testamentul nou nouţ (r. Jaco Van Dormael), Leviathan/ Leviatan (r. Andrey Zvyagintsev), The Tribe/ Tribul (r. Miroslav Slaboshpitsky) şi Winter Sleep/ Somn de iarnă (r. Nuri Bilge Ceylan).

Dan Chişu, în cursa pentru cel mai bun regizor

Nominalizările la toate categoriile Premiilor Gopo au fost stabilite de un juriu de preselecţie alcătuit din 11 profesionişti din domeniu: Stere Gulea (regizor), Florin Piersic Jr. (actor), DanielMitulescu (producător), Melania Oproiu (monteur), Sorin Botoşeneanu (operator), Miruna Berescu (directorul Festivalului Internaţional de Film Independent ANONIMUL) şi criticii de film Cristina Corciovescu, Ştefan Dobroiu, Doinel Tronaru, Laurenţiu Brătan, Ionuţ Mareş.

După anunţul nominalizărilor, peste 450 de profesionişti activi din toate domeniile industriei de film româneşti vor fi invitaţi să voteze pentru desemnarea câştigătorilor trofeelor din acest an, prin intermediul unui mecanism de vot asigurat de prestigioasa firmă de audit şi consultanţă PwC România, cu care organizatorii Premiilor Gopo au demarat un parteneriat încă din 2011.

Florin Piersic – Premiul pentru Întreaga Carieră

Florin Piersic va fi recompensat cu Premiul pentru întreaga carieră

În 2016, Premiile Gopo îi aduc un omagiu marelui actor Florin Piersic, care va primi Premiul pentru Întreaga Carieră în cadrul Galei ce va avea loc pe 28 martie, la Teatrul Naţional I.L Caragiale din Bucureşti şi va fi transmisă în direct, de la ora 19.00, pe TVR 2 şi TVR HD.

De-a lungul carierei sale, Florin Piersic a avut o colaborare prodigioasă cu regizorul Ion Popescu-Gopo, al cărui nume îl poartă cel mai important eveniment dedicat valorilor cinematografiei româneşti.

Unul dintre cele mai importante trofee, Premiul pentru Întreaga Carieră, a fost acordat la ediţiile precedente unor actori emblematici pentru filmul românesc: Coca Bloos, Radu Beligan, Mitică Popescu, Iurie Darie, Ion Besoiu, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru, Jean Constantin.

Născut pe 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, Florin Piersic este unul dintre cei mai iubiţi şi mai prolifici actori din România, cu o carieră impresionantă atât în teatru, cât şi în cinema şi televiziune. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (promoţia 1957), Florin Piersic a debutat doi ani mai târziu pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti cu rolul titular în Discipolul diavolului. Au urmat roluri principale în Tragedia optimistă, Oameni şi şoareci, Orfeu în Infern, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Gaiţele, Logodnicele aterizează la Paris, Străini în noapte sau Dulcea pasăre a tinereţii, roluri ce au demonstrat, constant, o versatilitate greu de egalat.

Debutul cinematografic s-a produs în 1957, cu filmul franco-român Ciulinii Bărăganului, scris şi regizat de Louis Daquin după un roman de Panait Istrati. Confirmarea a venit, însă, graţie unei colaborări ce avea să se întindă pe mai multe decenii: unul dintre actorii preferaţi ai lui Ioan Popescu-Gopo, Florin Piersic a jucat în nu mai puţin de cinci dintre filmele maestrului, de la roluri de mică întindere – O poveste ca în basme, S-a furat o bombă sau Paşi spre lună– până la roluri principale, precum cel subversiv-iconic al prinţului visător din De-aş fi… Harap Alb sau, mai târziu, cel al Împăratului din Rămăşagul. Personajul din De-aş fi…, împreună cu tragicul centurion Sabinus din epicul lui Mircea Drăgan, Columna (1968) l-au transformat pe Florin Piersic, aproape instantaneu, într-un sex-simbol al epocii, replică românească a lui Alain Delon, Giuliano Gemma sau Fernando Rey.

De-a lungul celor 5 decenii de carieră cinematografică, Florin Piersic a putut fi văzut în coproducţii internaţionale (Șapte băieţi şi o ştrengăriţă, Frumoasele vacanţe, Lupta pentru Roma) şi în producţii româneşti aparţinând tuturor genurilor cinematografice, de la dramă la comedie şi de la filme istorice la filme de suspans, realizate de Savel Stiopul (Aproape de soare, Aventuri la Marea Neagră, Agentul straniu), Francisc Munteanu (Drum nou, Tunelul, Roşcovanul), Mircea Drăgan (Explozia, Fraţii Jderi, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, Cuibul salamandrelor), Sergiu Nicolaescu (Mihai Viteazul), Mircea Mureşan (Pintea, O lebădă iarna), Geo Saizescu (Eu, tu şi Ovidiu) sau Virgil Calotescu (Ultima frontieră a morţii, Reţeaua „S”). În paralel, actorul şi-a consolidat poziţia de icon graţie rolurilor “Anghel Șaptecai” din seria de filme cu haiduci realizată de Dinu Cocea (Haiducii lui Șaptecai, Săptămâna nebunilor, Zestrea domniţei Ralu) şi „Mărgelatu” din filmele de aventuri Trandafirul galben, Drumul oaselor, Misterele Bucureştilor, Masca de argint, Totul se plăteşte, Colierul de turcoaze.

Cele mai recente roluri făcute pentru marele ecran au fost cele din producţiile experimentale şi independente Fix Alert şi Eminescu versus Eminem realizatre de Florin Piersic Jr.

Cea de-a 10-a ediţie a Galei Premiilor Gopo este organizată de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi Babel Communications.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.