Banii te fac să capeţi şi talent, spunea Dostoievski, iar acest lucru se observă şi în actul de cultură care a încetat să mai fie o manifestare a talentului şi exuberanţei creative a omului, ci doar un mijloc pentru satisfacerea unor interese de grup. Consecinţa unei asemenea abordări se regăseşte în radiografia societăţii căci, aşa cum spunea Albert Camus, “fără cultură şi relativa libertate pe care o implică, societatea, chiar dacă pare perfectă, nu este decât o junglă. De aceea, orice creaţie autentică este un dar către viitor.”
De ceva timp, Opera Naţională Română Iaşi, cea care ar fi trebuit să fie o instituţie de promovare a actului de cultură şi a oamenilor de calitate, se înscrie în lunga listă a instituţiilor publice în care luptele pentru supremaţia unor grupuri de interese au devenit un mod de viaţă. Activitatea şi comportamentul multor angajaţi din Opera Naţională Română Iaşi nu au nimic de-a face cu ceea ce se dorea a fi o instituţie culturală.
Opera Naţională Română Iaşi nu este lipsită nici ea de evenimente care nu au nicio legătură cu actul de cultură, evenimente care se reflectă în activitatea angajaţilor, dar şi în calitatea spectacolelor şi a reprezentaţiilor care reprezintă produsul finit al muncii şi talentului unor persoane.
Am vorbit de mai multe ori despre situaţia de la Opera Naţională Bucureşti unde existenţa unei conduceri interimare pare a fi singura soluţie posibilă în noianul de decizii politice care vizează, cu precădere, satisfacerea intereselor.
Tot despre un interimat este vorba şi la Opera Naţională Română Iaşi, acela al lui Cosmin Marcovici, în perioada în care Beatrice Rancea a fost numită director interimar al Operei Naţionale Bucureşti, tocmai pentru a rezolva problemele existente la această instituţie, în condiţiile în care, într-un timp foarte scurt, au fost schimbate patru echipe de conducere.
Din relatările mai multor angajaţi ai Operei Naţionale Române Iaşi există elemente comune în comportamentul celor doi manageri (Cosmin Marcovici de la Opera Naţională Română Iaşi şi Fănel Ignat de la Opera Naţională Bucureşti) în ceea ce priveşte apetenţa pentru fetele tinere (situaţia Monicăi Luca, studenta care intrase în graţiile managerului Fănel Ignat). Referitor la Cosmin Marcovici, în data de 22.01.2018, o minoră, colaboratoare la Juniorii Operei a depus o adresă prin care reclama faptul că domnul Marcovici i-a făcut mai multe avansuri. Cum minora nu a dat curs invitațiilor, Marcovici a amenințat-o că va avea grijă să nu o mai cheme la corul de copii. În urma acestui scandal, Marcovici și-a prezentat demisia din funcția de director general adjunct. În ultima vreme, însă, nu doar comportamentul lui Fănel Ignat şi al lui Cosmin Marcovici prezintă similitudini, ci şi planurile privind activitatea profesională. Astfel, pentru cei doi, denigrarea actualului manager de la Opera Naţională Română Iaşi, Beatrice Rancea, reprezintă o modalitate de a se menţine în funcţie, pe de o parte şi, de a accede la aceasta, pe de altă parte.
Pentru o înţelegere a situaţiei, trebuie menţionat că Marcovici a fost susținut de PMP (Partidul Mişcarea Populară) în funcția de secretar de stat, însă, aşa cum arată algoritmul politic, este evident că acest post a fost doar o sinecură de moment pentru el, care va fi pregătit pentru altcineva în viitorul apropiat. Cum interimatul la Opera Națională Română Iași l-a făcut să simtă gustul puterii, oferindu-i şi posibilitatea de a-şi pune în valoare talentele de mare cuceritor al sexului opus, a pus bazele înființării unui nou sindicat, „Artis Moldova”. Acest sindicat, al cărui lider este Marius Aftaragaci, este format din 15-20 de angajaţi ai Operei Naţionale Române Iaşi şi are un singur scop, acela de a submina autoritatea actualului manager, prin diversiune şi printr-o paletă largă de acuzaţii privind modul în care este condusă instituţia.
Opera Națională Română Iași se confruntă, de câteva luni de zile, cu o situație tensionată, generată tocmai de acţiunile Sindicatului Artis Moldova, pentru ai cărui membri respectarea Regulamentului de Ordine Interioară a devenit o chestiune opţională, în funcţie de starea de spirit şi de simpatia pentru un manager sau altul.
În acest sens, membrii Sindicatului Artis Moldova refuză să fie evaluați în vederea stabilirii nivelului profesional cerut prin fișa postului, refuză participarea la repetiții organizate la nivel de partidă şi manifestă o atitudine ostilă față de colegii care nu li se alătură în demersul discreditării conducerii Operei Naţionale Române Iaşi. Astfel, orice încercare venită din partea șefilor de partidă, a concertmaestrului, a dirijorului sau a managerului de a media conflictele apărute sau de a pune în aplicare Regulamentul de Ordine interioară au rămas fără succes, dată fiind această răsturnare a valorilor morale, principiilor şi valorilor profesionale.
Mai jos, atașăm memoriul liderului Sindicatului Reprezentativ al Operei Naționale Române Iași și prim violoncelist în orchestra Operei Naționale Române din Iași, Emerich Ghercă.
Mandatul de director interimar al lui Beatrice Rancea la Opera Naţională Bucureşti s-a încheiat la sfârșitul anului 2018, la fel şi interimatul domnului Marcovici, fiind astfel lipsit de funcţia care i-a oferit posibilitatea de a-şi înfăptui interesele.
Un aspect din activitatea de manager la Opera Naţională Iaşi a lui Cosmin Marcovici îl constituie angajarea în cadrul Operei Naţionale Iași a membrilor trupei rock, Karma, după cum urmează: toboşarul trupei, Bogdan Ionescu, pe postul de electrician, basistul trupei, Grăjdeanu Radu Cătălin, pe postul de sunetist, sunetistul formaţiei, Daniel Apetroaiei, pe postul de maestru sunet.
În cadrul Operei Naționale Române Iași, în procedura pentru încheierea unor astfel de contracte este prevăzut un referat de necesitate care trebuie să fie întocmit de către șeful de compartiment, însă pentru Marcovici, acest referat nu a fost nici necesar şi nici pertinent, motiv pentru care nu există.
Principiul „candidatului unic” a fost aplicat şi la încadrarea pe postul de director de cabinet a Alexandrei Briaur, nimeni alta decât soţia redactorului-şef al ziarului BZI de Iași. Aceste elemente nu ar prezenta importanţă la prima vedere, însă dacă vom menţiona faptul că ziarul local de Iaşi, BZI, duce un adevărat linşaj mediatic bazat pe fake-news şi pe promovarea intensă a scandalurilor din cadrul instituţiei care în ultima vreme sunt din ce în ce mai dese şi prin mediatizarea protestelor membrilor Sindicatului Artis Moldova, atunci angajarea doamnei Alexandra Briaur este mai mult decât controversată.
Mai mult decât atât, membrii Sindicatului Artis Moldova au cerut şi, culmea, au şi obţinut două întrevederi cu ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu, în condiţiile în care Sindicatul Reprezentativ al Operei Naţionale Române Iaşi a fost primit de către secretarul de stat Mihai Firică, ministrul refuzând dialogul cu aceştia.
Sindicatul Reprezentativ al Operei Naţionale Române Iași s-a adresat, în urma lipsei de implicare şi a atitudinii discriminatorii a ministrului culturii, printr-un memoriu Preşedintelui României, Klaus Iohannis, pentru soluţionarea diferendelor şi a situaţiei tensionate existente la Opera Naţională Română Iaşi.
Dincolo de tratamentul preferenţial şi discriminatoriu al ministrului culturii care avea obligaţia de a media acest conflict şi găsi o rezolvare a situaţiei tensionate de la Opera Naţională Română Iaşi, un singur aspect străbate vizibil, acela că instituţiile statului român au fost cuprinse de putregaiul politizării, iar în viitorul apropiat dacă nu putem vorbi despre o resetare a clasei politice, instituţiile publice îşi vor pierde legitimitatea şi vor deveni la fel de inutile şi ineficiente precum un paravan pentru sifonarea banului public.
Vom reveni cu amănunte şi noi dezvăluiri cu privire la motivele pentru care la Opera Naţională Română Iaşi toate demersurile managerului actual, Beatrice Rancea, de a conduce această instituţie de cultură potrivit cu scopul înfiinţării şi obiectivelor sunt împiedicate, motive pentru care, societatea despre care vorbea Camus nu ar trebui să devină o junglă.
Dupa cat de multe comentarii sunt postate, inteleg ca poporul roman este insetat de cultura! O desteapta „de Sibiu” din varful guvernului sta si se socoate de nu poate sa doarma nici nopatea/nici ziua cum sa rada pensia de 78.634 ron/luna. Toti constitiuanalistii in frunte cu „maestru” Boc care s-au perindat in ultimii ani pe la varful statului au fost revoltati de ce a putut vota clasa politica din Romania in ultimii 31 de ani. Dupa zicala, orice lege dispune pentru viitor, smecherul magistrat/puscarias din Arges cu o asemenea pensie „nesimtita” va ramane cu ea(pensia) pana la moarte daca nu cum va ii va trai sotia after sa primesca 1/2 din aceasta suma astronmica inca vreo 100 de ani, ca cioara. Aceasta pensie mai mare de 100 de ori decat cea mai mica pensie din Romania arata cat de mafiot este statul roman, adicalea in niciun caz „social” dupe cum scrie in constitutia pe care isi sterge cizmele zilnic prezidentu. Aflati de la un fraier cum puteti sa-i luati din bani smecherului de la stat(magistrat), impozit progresiv pe toate veniturile inclusiv pentru cei care nu se dau jos din pat pentru mai putin de 40.000 de euroi! Huuuo Rarutu, cea mai mare jigodie de la varf!
Păcat că actuala clasa politică și anumite elemente din rândul artiștilor, dacă îi putem numi așa, au distrus tot ce înseamnă cultură în România. Dar ce ar fi de făcut?
Se promoveaza NULITATEa sau/si MEDIOCRITATEA!Acei angajati cu 7000 de lei pe luna care tipa din rasputeri impotriva conducerii, pe scari NU SUNT ARTISTI !!!
ar trebui sa observati ca toti cei care sustin dreapta politica din tara asta sunt niste indivizi de o rautate excesiva ,gargara propagandistica si isteria le sunt caracteristice
Iar se ceartă securiştii-artişti?
Vor afla si artiștii odată cu pandemia ca actul de cultură înseamnă si altceva decat sa stai cu mâna întinsă la politicienii de carton.
Orgoliile și supremația regizată a fostului secretar de stat nu fac altceva decât să risipească orice urmă de incredere in verticalitatea unui om de cultură.