În ultimii doi ani, „România a împrumutat 57 de miliarde de euro”

Noi tensiuni în coaliție, de data aceasta pe tema banilor împrumutați și a dobânzilor.

Cîțu versus Câciu

Joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu (PSD), a afirmat că „plătim mai mult anul acesta pe dobânzi, pentru că acestea sunt aferente capitalului împrumutat, iar în ultimii doi ani România a împrumutat 57 de miliarde de euro şi când ai un volum de împrumuturi mai mare, evident că vei avea un volum de dobânzi mai mare de plătit”.

„Nu ştiu de ce este domnul preşedinte Cîţu (Florin Cîţu, preşedintele PNL – n.r.) îngrijorat. Dobânzile, în acest moment, sunt stabile. E adevărat, la un nivel ridicat, pentru că au crescut foarte accelerat între ianuarie 2021 şi noiembrie 2021, de la 2,5% la 5,4%. Vorbesc despre dobânzile la titlurile de stat româneşti. În momentul acesta dobânzile s-au stabilizat şi sunt chiar mai mici decât în noiembrie, undeva la 5,36%. De ce sunt problematice dobânzile? Pentru că inflaţia cu care ne confruntăm, lăsată poate de cei care au fost înaintea noastră şi astăzi sunt îngrijoraţi, este cea mai mare inflaţie din ultimii 17 ani. Dacă nu vrem să ne uităm şi în spate, evident ne îngrijorăm de viitor. Guvernul este foarte responsabil şi acţionăm foarte prudent. Absolut toate riscurile privind dobânzile au fost luate în calcul şi prezentate în coaliţie şi în Parlament, adoptate de Parlament prin Strategia Fiscal-Bugetară şi Legea plafoanelor anuale. Deci, nu putem spune acum că e ceva ce a apărut după acest lucru”, a declarat Câciu.

Potrivit ministrului Finanţelor, România nu se află în risc de recesiune şi nici în situaţia de a apela la sprijinul Fondului Monetar Internaţional.

Ce zice Cîțu

Florin Cîţu a ţinut să precizeze că el s-a declarat îngrijorat de „direcţia în care mergem”.

„Rata inflaţiei este cu mult peste ţinta pe care şi-a asumat-o Banca Centrală, nu o spun eu, o spune Banca Centrală, o inflaţie de 8,2% la finalul anului trecut, o rată a inflaţiei care eu cred că va creşte în perioada următoare şi s-ar putea să ajungă la 10%, este o rată a inflaţiei foarte, foarte mare. În guvernarea pe care am condus-o şi în guvernarea dinaintea mea, guvernarea liberală, eu ţin mine că rata inflaţiei nu a fost cea mai mare din UE. Îmi aduc aminte că atunci când am preluat guvernarea rata inflaţiei era cea mai mare din UE, îmi aduc aminte că dobânzile erau mai mari când am preluat guvernarea, ele au scăzut în guvernare. Îmi aduc aminte că ne-am împrumutat la dobânzi negative de două ori, o performanţă pe care am făcut-o înaintea Marii Britanii, de exemplu, o ţară cu o istorie financiară foarte mare şi am reuşit să facem acest lucru. Eu sper şi vreau să cred că şi acum se poate face aşa ceva. E nevoie de ambiţie, de cunoaştere, de curaj, dar poţi să te împrumuţi la dobânzi din ce în ce mai mici, la dobânzi negative, dacă dai pieţelor financiare o perspectivă de încredere”, a explicat fostul premier.

„Mesajul meu este foarte clar – în momentul în care încep să crească dobânzile se pare că există o neînţelegere sau creşte neîncrederea din partea instituţiilor care te finanţează. Eu nu aş lua foarte uşor faptul că inflaţia este mare în România, că dobânzile au crescut, pentru că o inflaţie mare oricât am vrea noi să ne ascundem înseamnă antrenarea cererii din partea angajaţilor de salarii mai mari, ceea ce este normal, vom vedea după aceea o creştere a dobânzilor pentru că dobânzile real-pozitive sunt cele care atrag investiţii, nu cele real-negative şi nimeni nu vrea să ţină banii sau să investească banii când are un randament negativ. Asta înseamnă că şi dobânzile s-ar putea să crească şi, dacă Doamne fereşte se duc peste 10% ca să fie real-pozitive, chiar avem o problemă pentru că creşterea dobânzilor înseamnă şi o frânare a economiei. De aceea am fost eu îngrijorat. Am văzut că şi Agenţia Fitch este îngrijorată, dar ca să nu mai fie nimeni îngrijorat trebuie să fie o perspectivă, trebuie să vedem în ce direcţie duce această economie”, a afirmat preşedintele PNL.

El a precizat că, dacă în decembrie deficitul bugetar a crescut cu două – trei puncte procentuale, acest lucru arată că România intră într-o nouă paradigmă, cea în care sunt folosite cheltuielile bugetare pentru a creşte economia, şi nu investiţiile şi creşterea veniturilor.

A intervenit și purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, care critică guvernările conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu pentru pentru că au crescut datoria cu 50%: „Rezultatele lumii fantastice – împrumuturi mari cu eficiență scăzută. Nu trebuie să fii un supererou, ci trebuie să fii calm și echilibrat”.

„Ce facem cu banii împrumutați? Răspunsul este așteptat de către cetățenii României, pentru că știm cu toții faptul că datoria a crescut cu 50% în ultimii doi ani (2020,2021). Pentru simplificare, sunt două categorii importante de cheltuieli: pentru finanțarea datoriei și pentru finanțarea deficitului bugetar”, a scris pe Facebook Radu Oprea.

El prezintă și ponderea acestor cheltuieli în perioada 2019-2022.

Astfel, în 2019 ponderea acestor cheltuieli a fost: împrumuturi 91,2 mld lei, finanțare deficit 48,3 mld lei – 53% și refinanțare datorie 42,9 mld lei – 47%, în 2020 împrumuturi 149,2 mld lei, finanțare deficit 101,8 mld lei – 68% și refinanțare datorie 47,4 mld lei – 38%, în 2021 împrumuturi 136,2 mld lei, finanțare deficit 84,9 mld lei și refinanțare datorie 51 3 mld lei (a crescut datoria în 2020), iar în 2022 împrumuturi 145,4 mld lei, finanțare deficit 77 mld lei 53% și refinanțare datorie 68,4 mld lei 47%.

„Concluzii: Ne împrumutăm în 2022 pentru a rambursa datoria record din ultimii ani. Împrumutăm cu 54,2 mld lei mai mult în acest an față de 2019. Importantă este eficiența cheltuirii banilor împrumutați: 2019 – 34 de bani împrumutați au produs 1 leu. Eficiență supraunitară = 3, 2020 și 2021 – 1 leu și 40 de bani împrumutați pentru a produce 1 leu. Eficiență subunitară = 0,7, adică o irosire a resurselor. 2022 – 60 de bani imprumutați pentru a produce 1 leu. Eficiență supraunitară =1,7% Acestea sunt rezultatele lumii fantastice din anii 2020, 2021, împrumuturi mari cu eficiență scăzută. Atunci când vorbim despre stabilitatea finanțelor publice nu trebuie să fii un supererou, ci trebuie să fii calm și echilibrat. Dar lucrurile se schimbă atunci când cheltuiești banii publici cu eficiență și în mod transparent”, conchide Oprea.