România a primit joi, 24 ianuarie, o scrisoare de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale cu normele UE privind produsele biocide. Regulamentul prevede că statele membre percep taxe de la solicitanți pentru serviciile pe care le prestează în temeiul regulamentului și că statele membre trebuie să stabilească și să publice cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților competente. România nu a stabilit încă și nu a publicat cuantumul taxelor care trebuie plătite autorităților sale naționale pentru prelucrarea mai multor tipuri de cereri în temeiul Regulamentului privind produsele biocide. Prin urmare, România nu este în măsură să proceseze astfel de cereri. Acest lucru a dus la o întârziere în prelucrarea mai multor cereri pendinte pentru autorizarea la nivel național a produselor biocide. România are în prezent la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.
Principalele decizii adoptate de Comisia Europeană în mai, grupate pe domenii de politică, includ 60 de scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor, 132 avize motivate și 9 cazuri de trimitere în fața Curții de Justiție a UE. Totodată, Comisia închide 14 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluționate fără a fi necesară continuarea procedurii.
Totodată, România și alte 15 state membre UE (Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Germania, Ungaria, Italia, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Suedia și Regatul Unit) au primit scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației lor naționale cu normele UE privind achizițiile publice și concesiunile.
Noile norme (Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE și Directiva 2014/23/UE) trebuiau transpuse de statele membre în legislația națională până la 18 aprilie 2016. Scrisorile de astăzi sunt rezultatul unui control de conformitate efectuat de Comisie pentru a vedea dacă normele naționale transpuse sunt conforme cu directivele UE. Aceeași evaluare este efectuată sau va fi efectuată pentru restul statelor membre, unde transpunerea a fost finalizată cu întârzieri importante (a se vedea cazurile prezentate Curții de Justiție a UE). Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită avize motivate.
România a mai primit o scrisoare de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligațiilor în ceea ce privește conformitatea legislației naționale privind datoria vamală la Codul vamal al Uniunii. Conform acestor norme, autoritățile vamale au la dispoziție trei ani pentru a comunica debitorului o datorie. În cazul în care datoria vamală ia naștere ca rezultat al unei fapte penale, autoritățile vamale au la dispoziție zece ani pentru a comunica. Legislația vamală națională română prevede că datoria vamală nu poate fi comunicată debitorului după cinci ani de la momentul la care a luat naștere datoria vamală, indiferent dacă a luat naștere ca rezultat al unei fapte penale. De asemenea, această dispoziție nu respectă perioada de trei ani pentru comunicarea datoriei vamale definită în legislația vamală a UE. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române.
Comisia a decis să deschidă procedurile UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și Croației, întrucât niciunul dintre aceste state membre nu a prezentat rapoarte privind progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerințelor minime de performanță energetică a clădirilor și a elementelor acestora. În plus, Comisia Europeană a decis să trimită Cehia și Slovenia în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor.
În temeiul acestei directive, statele membre trebuie să stabilească și să aplice cerințe minime de performanță energetică pentru toate clădirile, să asigure certificarea performanței energetice a clădirilor și să solicite inspecția periodică a sistemelor de încălzire și de aer condiționat. De asemenea, directiva impune statelor membre să se asigure că, până în 2021, toate clădirile noi vor fi clădiri așa-numite „cu consum de energie aproape zero”. Directiva impune, de asemenea, statelor membre să se asigure că în anumite clădiri vizitate frecvent de public sunt afișate certificate de performanță energetică. Această normă ar trebui să sensibilizeze publicul cu privire la importanța consumului eficient de energie și să ofere stimulente pentru renovări. Comisia a atras atenția autorităților naționale asupra transpunerii incorecte a acestei cerințe în 2015 și a trimis scrisori oficiale ambelor state membre în cursul anilor 2017 și 2018. Cu toate acestea, până în prezent, legislația statelor membre cu privire la acest aspect nu a fost adusă în conformitate cu directiva. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați textul integral al comunicatului de presă.
România și Estonia au primit scrisori de notificare a întârzierii cu privire la deficiențele legate de transpunerea normelor UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. Deșeurile de echipamente electrice și electronice, cum ar fi computerele, televizoarele, frigiderele și telefoanele mobile, reprezintă fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din UE și se preconizează că vor crește la peste 12 milioane de tone până în 2020. În cazul în care nu sunt gestionate în mod corespunzător, aceste deșeuri pot provoca probleme de sănătate și de mediu majore datorită conținutului lor de substanțe periculoase. Estoniei i se trimite o scrisoare din cauza deficiențelor care includ definiții incomplete ale termenilor-cheie, lipsa de claritate în ceea ce privește obligațiile care le revin producătorilor, precum și nesolicitarea de dovezi pentru cazul în care deșeurile de echipamente electrice și electronice sunt exportate în țări din afara UE. Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din cauza unor dispoziții inexacte și a unei reflectări incomplete a legislației UE, a unor inconsecvențe în ceea ce privește centrele de colectare și a absenței unei dispoziții specifice care să impună ca toate deșeurile de echipamente electrice și electronice colectate separat să fie tratate în mod corespunzător. Estonia și România au la dispoziție două luni pentru a răspunde; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Romania paralela cu UE!
Au zis-o bine cei care au zis ca Romania nu merita sa intre in UE!
Oare, cum ar fi aratat azi Romania cu cei INCA 4 Milioane de Romani, azi plecati in Tarile UE, care NU ar fi avut Dreptul de Munca in UE?!
Le dadea Olguta si Dragnea ajutoare sociale!!
Le-ar fi fost „bine”, asa-i?!
Olguta si dragnea asa ar zicE!
lilisor: lasa draga ca mai sunt inca 14 state in aceeasi situatie. si inca din acelea cu staif. asa ca comentariul tau este naspa
#lili – Mai, toanto. Chiar daca Romania n-ar fi cerut sa intre in UE, UE ne-ar fi lasat? Crezi ca stabilirea granitei UE la limita Ungariei ar fi fost satisfacatoare pentru indeplinirea cerintelor de securitate ale UE? Greseala noastra a fost ca ne-am milogit sa fim primiti in UE. Daca nu ne-am fi milogit nu am fi pierdut nici controlul asupra petrolului, nici controlul asupra fondului forestier si exploatarea acestuia, nu ni s-ar fi luat industria siderurgica si nu ne-ar fi fost amputata industria petrochimica. Ba, cred ca ne-ar fi ramas cel putin o parte din flota maritma, am fi fost si acum exportatori de produse din domeniul industriei usoare, in special confectii si incalataminte si, daca am fi fost si o secunda mai destepti ne-am fi rentabilizat si agricultura care era pe trei sferturi industrializata. N-ar mai fi fost nevoie sa plece 4 milioane de romani pe alte meleaguri si, probabil, am fi ramas si cu o cantitate mai mare de inteligenta in tara. Asa, inteligenta a plecat si ati ramas voi, adica tu si d-aia d-alde tine. Si ne miram ca toate merg prost.
marea speranta e ca acesta babilonie comunista satanica Editat, se va desfiinta !!!
nu prea esti pe linia gazetei, cosmine. peaicea lupta se da cu johannis, dna, lazar, plesu,cartarescu, nu cu puterea cea iubita.
Comisia Europeana ? Organism compromis, dictatorial, birocratia pura, absolventii facultatilor politice care-au adus Europa la faliment. Institutie toxica. Cimitirul Elefantilor. Birocratie de speriat. Munti de hârtzoage poluante. Toata lumea se ia, acuma, în ceasul al 12 lea, de ea. Propunerile de reformare drastica a UE incluzând, în primul rând, suprimarea Comisiei Europene. Mândrindu-se c-o pleiada de nume sinistre: Ciolos, Baroso, Viviane Reding. Indivizi lipiti de scaune banoase. Dictatori cu patalama. De ce nu-l întreaba nimeni pe Ciolos la ce-a adus agricultura româneasca? si pe comisarii anteriori cum au distrus industria (santajul cu „privatizarea” prin subevaluarea patrimoniului intreprinderilor, citeste, „distrugerea functiilor regaliene ale statelor”) si patrimoniul arhitectonic al României (prin asa-zise „restituiri” unor impostori, citeste, prin alte santaje, asupra unora de teapa Catarama-Nastase Adrian)?