Misterul dosarelor DNA cu magistrați

Datele cerute de Inspecția Judiciară de la DNA pe dosarele în care sunt vizați magistrații arată că în ultimii 3 ani și jumătate, DNA „a soluționat” aproape 2.000 de dosare privind 3.420 de magistrați.

La finele lui iulie, la DNA mai erau 415 cauze cu 820 de magistrați, IJ urmând a face verificări.

„În cursul zilei, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis datele solicitate de Inspecţia Judiciară pentru realizarea acestui control tematic. Având în vedere interesul manifestat de societate cât şi la nivelul autorităţii judecătoreşti faţă de tematica acestui control, precum şi dezbaterile din spaţiul public referitoare la numărul cauzelor vizate de verificările aflate în curs de desfăşurare, pentru o corectă informare facem următoarele precizări: în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, Direcţia Naţională Anticorupţie a soluţionat 1965 de cauze privind 3420 de magistraţi (2193 judecători şi 1227 procurori); la 30 iulie 2018, se aflau în curs de soluţionare la Direcţia Naţională Anticorupţie 415 cauze vizând în total 474 de judecători şi 346 de procurori”, precizează Inspecția Judiciare.

Potrivit sursei citate, pe baza datelor existente, Inspecţia Judiciară va efectua verificări directe pentru lămurirea aspectelor vizate de tematica controlului.

Care ar fi explicația

Judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, a reacționat sâmbătă după ce Inspecția Judiciară a publicat datele. Cifra mare de dosare vizând magistrații ar fi de fapt cauzată de numărul mare de plângeri.

„Mi-am adus aminte de doamna P. Cunoscuta la instanta in care am functionat de toata lumea.

Doamna P. venea aproape in fiecare zi cu cateva cereri de chemare in judecata, revizuiri, contestatii in anulare, recuzari. Aproape intotdeauna insotite de copii „spre stiinta” ale unor sesizari la DNA, PCA sau altor unitati de parchet impotriva unui judecator sau altul din instanta. Impotriva unui grefier, unui arhivar sau impotriva vreunui politist de la posturile de politie, din comuna doamnei P sau de la „judet”.

Nu vreau sa gresesc, dar nu stiu sa fi „scapat” multi colegi de exercitarea dreptului de petitionare si de acces la proceduri judiciare din partea doamnei P. Primeam ordonante de clasare sau rezolutii de NUP anterior, fara sa stim ca a existat vreo procedura in ceea ce ne priveste.

Doamna P. nu era singura. Mai erau cetateni nemultumiti care procedau astfel, de o intensitate mai mica, dar semnificativa.

Toate acele plangeri la DNA, la PCA, toate actele de sesizare a instantei s-au inregistrat, potrivit legii, pentru ca in Romania nu se poate ignora o sesizare, o petitie formulata de un cetatean.
Daca eu fac o sesizare formala penala unui cititor al acestui mesaj, aceasta se va inregistra ca dosar penal, indiferent daca fapta e reala sau imaginara.

Colegii imi spun ca aproape fiecare instanta sau parchet are o doamna P sau un domn, sau mai multi, ale caror cereri sunt neobisnuit de numeroase. Astfel de practici sunt cunoscute in sistemul judiciar de judecatori, grefieri, avocati.

Ei bine, am vazut aseara, in urma unui comunicat al Inspectiei Judiciare, aflata inteleg in toiul unui control tematic si nu la finalul lui, speculatii in presa pornind de la un numar foarte mare de magistrati „anchetati”, speculatii vizand temeri mai mult sau mai putin justificate. Sigur, pornind de la cifrele comunicate, neobisnuit, de catre de Inspectie in timpul controlului tematic, fara alte explicatii, existenta acestor speculatii poate fi de inteles.

Insa la acest moment nu stim multe lucruri. Cate dintre aceste sesizari au fost clasate fara ca magistratul sa stie despre procedura. Dimpotriva, cate nu, durata eventualelor cercetari, existenta sau nu a unor cauze obiective, si multe aspecte importante care vor face obiectul verificarilor, iar raportul final urmeaza a fi supus analizei Consiliului.

Doar concluziile Consiliului Superior al Magistraturii sunt cele care vor conta de iure, potrivit competentelor sale constitutionale. Daca va fi identificata vreo problema, am toata increderea ca va fi remediata, daca nu, doar CSM poate hotari.

Eu mi-as fi dorit nu speculatii publice alimentate de date intermediare, ci concluzii bazate pe explicatii si analize temeinice, iar datele sa fie parte a analizei globale si publice a Consiliului Superior al Magistraturii dupa finalizarea controlului, iar nu in timpul sau”, a scris Mateescu pe pagina sa de Facebook.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

5 Comentarii

  1. In ce tara traim? Iata unde s-a ajuns cand tara este condusa de un sistem paralel securisto-mafiot. Daca ne uitam la cifre, dupa standardele lui Iohanis, jumatate din judecatorii din Romania au fost sau sunt ,,penali”. Tot din aceasta statistica putem trge concluzia ca, magistratii sunt cea mai corupta clasa socioprofesionala din Romania.

  2. SRI îi ţine de Editat pe procurori, procurorii îi ţin de Editat pe judecători, judecătorii îi ţin de Editat pe români.

  3. Inseamna ca acei magistrati sunt slab pregatiti professional si moral!
    Ei trebuie trimisi in vrac la puscarie!

    • Inseamna o MANIPULARE Josnica, marca PSD, din partea Inspectiei Judiciare:

      „Judecătorul Bogdan Mateescu, membru CSM, a reacționat DUR sâmbătă după ce IJ a anuntat in urma controlului la DNA, că ~ 63% dintre judecători au avut dosare la DNA, în timp ce la procurori procentul e ~ 60%.
      Mateescu arată că Explicația e simpla și acuză IJ că, publicând astfel de date, alimentează Speculatiile la adresa magistraților.

      „Mi-am adus aminte de dna P, cunoscuta la Instanta in care am functionat de toata lumea, venea aproape in fiecare zi cu cateva cereri de chemare in judecata, revizuiri, contestatii in anulare, recuzari.
      Aproape intotdeauna insotite de copii „spre stiinta” ale unor sesizari la DNA, PCA sau altor unitati de parchet impotriva vreunui judecator din instanta.
      Impotriva unui grefier, unui arhivar sau impotriva vreunui politist de la posturile de politie, din comuna dnei P sau de la „judet”.

      Nu vreau sa gresesc, dar nu stiu sa fi „scapat” multi colegi de exercitarea dreptului de petitionare si de acces la proceduri judiciare al dnei P.
      Primeam Ordonante de clasare sau rezolutii de NUP anterior, fara sa stim ca a existat vreo procedura in ceea ce ne priveste.

      Doamna P. nu era singura.
      Mai erau cetateni nemultumiti care procedau astfel, de o intensitate mai mica, dar semnificativa.

      Toate acele plangeri la DNA, la PCA, toate actele de sesizare a instantei s-au inregistrat, potrivit Legii, pentru ca in Romania nu se poate ignora o sesizare, o petitie formulata de un cetatean.
      Daca eu fac o sesizare formala penala unui cititor al acestui mesaj, aceasta se va inregistra ca dosar penal, indiferent daca fapta e reala sau imaginara.
      Colegii imi spun ca aproape fiecare instanta sau parchet are o dna P sau un domn, sau mai multi, ale caror cereri sunt neobisnuit de numeroase. Astfel de practici sunt cunoscute in sistemul judiciar de judecatori, grefieri, avocati.”
      stiripesurse.ro

  4. Godina CONFIRMA spusele Judecatorului Mateescu: „Am adunat 12 Plangeri penale, TOATE fiind Clasate”.
    „Inspecţia Judiciară: Mai mult de jumătate dintre magistraţii din ţară(judecători şi procurori) au fost vizaţi de anchete DNA în ultimii 4 ani.
    O astfel de ştire, citită de oameni care nu au legătură cu astfel de lucruri, ar putea induce ideea că mai mult de jumătate dintre procurorii şi judecătorii din ţară sunt corupţi. Intenţionat sau nu, NU se explică ce înseamnă «să fii vizat de o anchetă».
    Vă dau un exemplu personal: acum cativa ani, am sancţionat un taximetrist care făcuse un viraj la stânga peste marcajul continuu. După ceva timp, am fost citat la Parchet, unde taximetristul formulase o plângere penală împotriva mea, acuzându-mă de fals intelectual. Speţa era cam aşa: la câteva săptămâni după ce l-am sancţionat pe acel şofer, primăria a schimbat marcajul continuu cu unul discontinuu, pentru a facilita astfel intrarea spre un hotel. Oricare dintre noi, în cazul în care îşi deschide un hotel, poate vorbi la primărie să schimbe marcajele. Glumesc, desigur.
    Godină spune că a fost reclamat de 12 ori, toate plângerile au fost în final CLASATE.
    „Am dat declaraţie în faţa unui procuror, am zis cum a fost, s-a verificat dacă acolo se modificase marcajul şi am primit rezoluţie de NUP, adică, Clasare. Am adunat în jur de 12 plângeri penale pentru diverse presupuse fapte, toate fiind clasate, iar în situaţia mea sunt mulţi poliţişti pe care îi ştiu.
    Asa e şi la procurori şi la judecători, oameni nemulţumiţi îi reclamă pentru fel şi fel de fapte care nu se confirmă, dar plângerile devin statistici şi sunt bune de dat ca ştiri pentru a arăta cât de mânjiţi sunt poliţiştii şi magistraţii şi cât de mulţi au fost anchetaţi.”
    adevarul.ro

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.