Monede bătute de primii domnitori români, scoase la licitație

Monede medievale bătute de primii domnitori români sunt scoase la licitaţie de Casa Artmark miercuri, 8 noiembrie, în cadrul sesiunii „Scurtă istorie a românilor”.

În cadrul licitaţiei, programate pentru data de 8 noiembrie, se poate accesa o selecţie specială de monede medievale bătute de primii domnitori români, în Moldova şi Ţara Românească.

Foarte rare şi de mare valoare numismatică sunt, între altele: Moneda jumătate de Gros, bătută de Alexandru cel Bun, în Moldova, în 1400-1432 (preţ de pornire de doar 100 euro); Moneda Gros, bătută de Ştefan cel Mare, tot în Moldova anilor 1457-1504 (preţ de pornire de 200 euro); Moneda Ducat a lui Mircea cel Bătrân, din Ţara Românească, 1386-1418 (preţ de pornire de 175 euro).

O raritate mondială prezentă în licitaţie este un exemplar al Monedei de aur de 10 Ducaţi, bătută în 1626 la Baia Mare de Voievodul Transilvaniei Gabriel Bethlen, de tip „Botezul Domnului în Iordan”. Strălucitoarea monedă mai este cunoscută doar în colecţiile Cabinetului Numismatic al Kunsthistorisches Museum Vienna şi Muzeului Naţional din Budapesta.

O altă raritate din numismatica românească este prima monedă bătută pe teritoriul actual al României, în Histria, 313-280 î.e.n.. Piesa de argint este o monedă drahmă, de tip Gemenii – cele două feţe ale Dunării. Pe revers, este prezent un vultur de mare cu un delfin în gheare, o reprezentare deosebită, inspirată de mediul natural din jurul oraşului şi, în acelaşi timp, o mărturie despre activitatea maritimă a locuitorilor acestei cetăţi.

Printre cele mai ofertate monede ale României Moderne din licitaţie, este o piesă de aur din 1870: Moneda de 20 Lei. Preţul curent atinge aproape 5.000 de euro.

În aceeaşi licitaţie se regăsesc, dedicate iubitorilor de regalitate, apariţii somptuoase, cu semnificaţie istorică.

O vedetă între loturi, pudriera oferită cadou de Regele Carol al II-lea către Elena Lupescu, poate fi licitată, începând de la suma de 2.000 euro. Piesa unică, de colecţie, este realizată din aur, argint şi baga, şi prezintă monograma Regelui Carol, cca. 1930.

La doar 250 de euro distanţă în plus, ofertată de colecţionari, se află perechea de butoni şi butoniere ce au aparţinut Regelui Carol al II-lea, în cutia originală decorată cu monograma regelui.
Aceştia au fost realizaţi de bijutierul Casei Regale Heinrich Weiss, la Bucureşti, în perioada interbelică, din aur şi platină, decorate cu diamante.

Licitaţia este programată pentru miercuri, 8 noiembrie, la ora 12:00, exclusiv pe platforma online Artmark Live, deschisă publicului larg. Platforma face accesibile, pentru utilizatori, în orice moment, atât înregistrarea unei oferte pentru loturile avute în vedere, cât şi licitarea live a preţului la care se pot adjudeca obiectele de colecţie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

13 Comentarii

  1. Mda,. Corect..E „scurta istorie a romanilor,”. Cei pomeiti nu erau români, cu atât mai puțin monedele..

  2. Cum au ajuns astfel de piese de muzeu in posesia unor particulari, si cum de este legal ca ele sa fie instrainate, numai niste procurori altfel zelosi nevoie-mare ne pot lamuri.
    Desi, la cata treaba au servind regimul strainez in eforturile sale de descompunere a statului roman, probabil ca nu au timp de fleacuri…

  3. Dar nu mai exista Muzeul de Istorie in Romania pentru a ramane in patrimoniul national? Se vinde totul din Romania inclusiv istoria tarii cu tot ce detine? Halal conducere tara, vand tot sa nu ramana urme si dupa cativa ani buni, urla ca trebuie sa recumpere tot ce inseamna patrimoniu romanesc, exact cum au facut cu bratarile de aur, cum au facut cu tablourile vechi, cum s-a intamplat cu mostrele Brancusi plus destule! Apropo, tablourile originale vechi furate de escrocii din politica imediat dupa 1989, au fost recuperate din mainile acestor hoti, sau, au ramas proprietari pe furaciuni?

  4. „Marele urs”: nici tu nu esti „mare urs”, esti doar un mare (editat) sovin…un mare urs…fara padure!!! In alta ordine de idei: nu crdeti ca acestor importante vestigii istorice le-ar sta mai bine in Muzeul de Istorie al Romaniei??????

  5. Cum poti sa scoti la Licitatie Monede Vechi ? Ca ele fac parte din Categoria Tezaur ! Si nu sunt de vânzare !

  6. Marele scUrs Bozgore, pe primele monede unguresti numite Denier (997-1310) Forint (1310-1540) Tallér (1526-1754) nu scrie nimic pentru ca nu aveati un alfabet. Mai tarziu apare latina pe modele voastre si dupa ce v-au dat voie austriecii ati inceput sa silabisiti si voi ceva ungureste. Ia si studiaza monedele din perioada Forint-Ducat (1526-1881) forintul Austro-Hungar (1754-1857) forintul Austro-Hungar (decimalizat, 1857-1892) Kronul Austro-Hungar (1892-1918) si invata ceva ca esti dens ca plumbu’. Un om cu o istorie veche e intelept si tolerant, nu imbecil si sovin.
    Krone (1919-1926)
    Pengő (1927-1946)
    Forint (1946-date)

    Display options

  7. Bă (editat), țara românească nu exista pe timpul lui mircea cel bătrân!…se numea valahia (editat),…redenumirea ei a făcut-o un nationalist legionar pe nume iorga…

  8. Unele clar sunt caz penal, altele nu. Butonii lui Carol II și pudriera. Cel puțin drahma, datorită raritatii, cred ca valorează cât mulți kosoni. Or fi de aur, dar se pare ca s-au bătut f mulți

  9. Unii dîn India aduși de Batu can în urma caiilor și abandonați în Cumania (muntenia) s-au apucat de rescrierea precipitată a ”istoriografiei”, ca nu cumva să vină un rezbel profitabil pentu o nouă ”reîntregire”,

  10. @qwe:

    Gabore, te doare ca nu iti mai cumpara nimeni tingirile? V-ati dat demult arama pe fata. Va roade complexul impostorului, si faceti din alb negru si din negru alb.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.