Natalitatea, victimă a pandemiei

Creșterea mortalității este primul și cel mai vizibil efect al pandemiei covid-19. Urmează pierderea locurilor de muncă. Un efect despre care se vorbește mai puțin, despre care însă specialiștii spun că se va întinde pe o perioadă mult mai mare, este scăderea natalității. Această tendință este cel mai vizibilă în Europa.

Financial Times scrie că rata natalității a scăzut în multe state europene la un nivel nemaîntâlnit de la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Potrivit Al-Jazeera, natalitatea din Polonia a scăzut la procente comparabile cu cele din urma cu peste 70 de ani. În Franța, scrie Financial Times, se înregistrează cea mai mare scădere a natalității începând din anii 1970, când s-a oprit brusc așa-numitul baby-boom postbelic. În ianuarie 2021, în Franța au fost înregistrate cu 13% mai puține nașteri decât în aceeași lună a anului trecut. Or, Franța era liderul UE în ce privește natalitatea. În Germania, anul 2020 a fost primul după 2011 când nu s-a înregistrat o creștere a populației, din cauza scăderii imigrației nete, din cauza mortalității mai mari și a numărului mai mic de nașteri comparativ cu anul precedent.

”Planul nostru era să ne căsătorim și să avem un copil”, spune o italiancă de 36 de ani, citată de The Wall Street Journal. Însă sala de sport pe care o deținea a încetat să mai aducă vreun profit, din cauza măsurilor de combatere a pandemiei. ”Nu mai avem stabilitatea pe care eu și logodnicul meu ne-am luptat mult să o obținem. Și îmbătrânesc”.

De regulă, după câțiva ani, natalitatea revine la nivelul de dinaintea crizelor. Acum însă, specialiștii țin cont și de alte tendințe, precum revoluția digitală și crizele repetate de pe piața imobiliară, tendințe care pot avea efecte grave în ce privește natalitatea. ”Mortalitatea va scădea, însă numărul nașterilor ar putea rămâne mic mulți ani de acum încolo”, spune Tomas Sobotka, șeful Institutului de Demografie din Viena, citat de Al-Jazeera. ”Covid a accelerat un fenomen deja existent”, spune el.

Același Sobotka atrage atenția că scăderea natalității va fi mai puternică în țările din sudul și estul Europei. ”În Europa de Sud-Est aveam o rată scăzută a natalității și emigratie, spre exemplu în România și Bulgaria”. ”Rata scăzută a natalității era o caracteristică a statelor din sudul Europei”.

”Toate datele arată că vom avea o scădere puternică a ratei fertilității și a numărului de nașteri în toate țările puternic dezvoltate. Cu cât perioada de incertitudine va dura mai mult, cu atât va fi mai probabil ca efectele asupra ratei fertilității să dureze vreme de o generație”, mai spune Sobotka.

”Rata mortalității a crescut din cauza covid. Însă impactul pe termen lung al acestei creșteri nu va fi foarte mare”, spune Gunnar Andresson, profesor de demografie la Universitatea din Stockholm, adăugând că majoritatea celor care au murit din cauza noii gripe erau ”cei mai fragili” din societate. În schimb, el atrage atenția asupra unor efecte pe termen lung, în special asupra scăderii natalității în întreaga Europă. Profesorul din Suedia consideră că această tendință se va agrava chiar în anii ce vin.

”Unii au spus că, dacă oamenii vor sta acasă, atunci vor fi mai mulți copii. Însă nu se întâmpla asta. Natalitatea scade”, spune Andersson. ”Din punct de vedere istoric, crizele economice nu au fost niciodată o perioadă în care cuplurile să decidă să aibă un copil”, arată un raport redactat de un grup de cercetători italieni, care a analizat datele din Italia, Franța, Germania, Spania și Marea Britanie. ”Pierderea a milioane de locuri de muncă, chiar daca un cuplu nu este direct afectat, creează un climat de incertitudine care afectează proiectele de familie. De aceea, ne așeptăm ca criza economică cauzată de măsurile împotriva covid-19 să aibă aceleași consecințe demografice”.

Nu toți vesticii sunt îngrijorați de evoluțiile asupra cărora atrag atenția demografii. În Germania există o mișcare împotriva creșterii natalității. În urmă cu un an, Reuters o cita pe profesoara feministă Verena Brunschweiger, care militează pentru combaterea schimbărilor climatice prin reducerea natalității. ”Ne-am gândit mult la asta. Până la urmă, mediul este cel mai important pentru noi. Mi-a fost greu, desigur. Iubim copiii – soțul meu este și el profesor. Însă sunt sigură că am luat decizia bună”, spunea Verena Brunschweiger. ”Avem asemenea probleme cu mediul înconjurător în primul rând pentru că suntem prea mulți. Suntem prea mulți și nimeni nu vrea să limiteze creșterea asta. Dacă am fi mai puțini oameni, am putea salva ceva”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.