Prin expoziţii…

Arta sufocată de kitsch şi lumea fără de speranţă

Da, da, ŢARA, cetera, etcetera este titlul, adânc ironic şi trist, al expoziţiei realizate de pictoriţa Marilena Murariu, care a fost vernisată luni, 28 martie, la sala Căminul Artei

Expoziţia reuneşte peste 35 tablouri din ciclurile Despre Elena, în general, Show-off, of, of, Portrete în revoluţie şi Mulţumesc, maître Bosch!, prezentate publicului începând cu anul 2011, când pictoriţa Marilena Murariu, considerată de critica plastică un maestru al geometrizării şi artist al abstracţiei pure, a decis să facă din arta sa un manifest civic, un strigăt de avertizare că vremurile şi-au ieşi din matcă, iar oamenii au rătăcit calea. Pânzele sale ne-au pus brusc în faţă, ca într-un film, chipul lumii postdecembriste, invadate de politica iresponsabilă şi tv-mania deşănţată, realităţi cunoscute de noi toţi, care ne îngrijorează şi în faţa cărora rămânem neputincioşi.

Marilena Murariu a sperat în forţa artei, în capacitatea sa de denunţare şi demistificare, în puterea ei vindecătoare. A zugrăvit în tablouri de ample dimensiuni (4-5 metri pătraţi), cu o artă a portretului de o forţă uluitoare, personajele zilei: politicieni vechi şi noi, oameni de televiziune, elita dispusă la compromis şi imoralitate, invazia spectacolului suburban generalizat. Kitsch-ul şi urâtul lumii noi au deversat şi ne-au invadat viaţa.

Îl vom regăsi denunţat, acest kitsch, pe pânzele Marilenei Murariu şi în sala Căminul Artei, într-o expoziţie unică, ce nu trebuie ratată, în care ne vom întâlni cu talentul cel mai pur al unei artiste inteligente, cultivate şi sensibile deopotrivă, care a făcut imensul sacrificiu civic de a coborî din sferele frumosului şi ale purităţii (a se vedea creaţiile ei din ultimii 30 de ani), în lumea concretului dezolant şi îngrijorător. Prezenţa carpetei cu Răpirea din Serai, a bideului-instalaţie (citat din Marcel Duchamp), care ne sugerează reciclarea cu circuit închis a aceloraşi oameni şi aceloraşi sisteme, alături de tabloul-panou pentru selfie Şi tu poţi fi preşedinte, zugrăvirea folcloriştilor de serviciu, care ocupă dezinvolt ecranele televizoarelor, într-o imensă chermeză naţională, nu sunt altceva decât agenţi de developare fotografică a realităţii.

Titlul expoziţiei, cu evidente aluzii avangardiste, a preluat din manifestul dadaist numai şi numai mesajul contestatar de care este capabilă arta, fără nicio altă raportare estetică: „Orice operă picturală este inutilă; să fie cel puţin un monstru care îngrozeşte spiritele servile şi nu ceva dulceag ce serveşte drept ornament în sufrageriile acelor animale în haine civile care ilustreză atât de bine această fabulă tristă a umanităţii“, cerea vehement manifestul dadaist cu 100 de ani în urmă.

Pe afiş, pictoriţa Marilena Murariu precizează „Această expoziţie nu este un omagiu adus DaDa“.

Da, da, ŢARA, cetera, etcetera: da, da, această expoziţie este despre ŢARA românească şi despre cei care au făcut din ea o imensă scenă a kitsch-ului, pe care personaje cu un inexistent simţ al responsabilităţii, preocupate doar de interesele personale sau de grup, vorbesc şi acţionează în numele ţării, ca într-o horă fără de sfârşit, în care am fost prinşi cu toţii şi din care nu ştim cum să ieşim. Etcetera, etcetera, etcetera.

Jocul de-acum poate continua, dar în absenţa discursului contestatar al artistei. După 5 ani de creaţie pamfletară, Marilena Murariu a admis, cu tristeţe, că arta nu poate schimba nimic din realităţile cotidianului, că «orice operă de artă este inutilă» şi că lumea merge mai departe, insensibilă la orice avertisment, surdă la orice strigăt. Expoziţia-pamflet de la Căminul Artei încheie un ciclu de creaţie din pictura Marilenei Murariu, în care «Cetăţeni, astăzi ea vă prezintă o formă pornografică, un spirit vulgar şi baroc care nu este absoluta idioţie pură reclamată de DaDa – ci dogmatismul şi imbecilitatea pretenţioasă» (Tristan Tzara Manifestul DaDa). De mâine, arta pictoriţei se va situa pe alte coordonate estetice – Nadir latent”, scrie curatorul expoziţiei, Marian Constantin.

“on Space”

Petrică Ştefan, Inside Desilusion 1

În perioada 31 martie – 1 mai, la 418 Gallery are loc expoziţia de pictură a artistului Petrică Ştefan, intitulată on Space şi curatoriată de Ilina Schileru.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 31 martie, la ora 6:30 p.m.

În pânzele seriei care alcătuieşte prezenta expoziţie în spaţiul 418 Gallery din Bucureşti, artistul Petrică Ştefan propune o întâlnire a privitorului cu imagini ale unor dimensiuni paralele. Spaţiile virtuale imaginate de el sunt infinite şi diverse din punct de vedere cromatic. Sunt aglomerări de tuşe într-un joc brownian, sau tratări într-o geometrie metafizică.

Fiecare compoziţie pare un instantaneu al unui macro-cosmos surprins pe o imensă placă foto-sensibilă, developată şi mărită, cu scopul revelării imaterialului. Odată expus la radiaţia şi vibraţia tuşei, privitorul va fi tentat să interpreteze fie detaliul unei galaxii îndepărtate sau naşterea unei supernove, fie să panorameze un moment îngheţat în timp al unei întregi scanări a Big-Bang-ului. Apoi, privind în ansamblu toată seria, va fi tentat să chestioneze dacă nu priveşte, de fapt, imaginea înmiită a unei lamele care descrie un microcosmos celular.

Într-o eră în care omenirea se confruntă cu descoperiri ale fizicii menite să confirme teorii considerate speculaţii acum jumătate de secol sau mai puţin, într-un spaţiu în care suntem martorii unor mişcări tectonice politice şi sociale care generează amestecuri între civilizaţii şi culturi diferite fără precedent, arta lui Petrică Ştefan face apel la dimensiuni paralele, creează spaţii transcendentale, spaţii de evadare individuală.

“Rezumând, demersul actual al seriei despre Spaţiu propune o teorie a (re)găsirii echilibrului iniţial uman, al serenităţii infantile care este un dat al fiinţei umane. Acest echilibru sensibil se destabilizează odată cu avansarea pe scara temporală a existenţei de zi cu zi, apar anxietăţi, monologuri interioare şi incertitudini. Nevoia constantă de restabilire a echilibrului iniţial ne împinge către esenţializare şi origine. Ne remodelăm constant spaţiile în care gândim, ne regăsim sau contemplăm de unii singuri.

Seria despre Spaţiu deschide o fereastră spre universul personal al pictorului, prin care putem privi. Putem transforma experienţa întâlnirii cu lucrările sale într-o meditaţie individuală în raport cu spaţiul interior personal. Cum ar arăta aceste universuri paralele ale fiecăruia dintre noi? Ce elemente le-ar compune?

Petrică Ştefan foloseşte ca resursă inspiraţională experienţa iniţiatică a meditaţiei în natură, pe colinele din zona Haţeg, dar şi dialogurile cu profesorul său din facultate, Cristian Sida, despre expresionismul abstract al lui de Kooning în contextul Școlii de la New York”, scrie Ilina Schileru.

Petrică Ştefan, Water Cloud 1

Petrică Ştefan se naşte în 1988 la Reşiţa, unde urmează cursurile Liceului de Arte Plastice. În 2010 absolvă Facultatea de Arte şi Design din Timişoara. Îl preocupă pictura şi fotografia. Participă la expoziţii de grup, printre care cele de la Institulul Cultural Român din Budapesta în 2010 şi la Roma în anul următor.

În 2011 prezintă expoziţia personală Evolution la Galeria Triade, Timişoara.

În 2012, la Klagenfurt susţine solo show-ul Konfrontation la Galerie 3.

În 2013 expune seria Embryo la Galeria Calina din Timişoara.

Cea mai recentă expoziţie deschisă în 2016 este în Austria, în sala de expoziţii a Consulatului Român din Klagenfurt.

Din 2015, Petrică Ştefan este reprezentat de galeria de artă contemporană 418 Gallery din Bucureşti.

418 Gallery şi-a deschis spaţiul către public în 2008, într-o clădire interbelică din apropierea Pieţei Lahovary din Bucureşti. Fondatorii galeriei sunt Joana Grevers, istoric de artă cu origini româneşti, şi Guy Williamson, un colecţionar american. În aceşti ani, galeria şi-a concentrat resursele în două mari direcţii. Pe de o parte promovează artişti tineri contemporani, iar pe de altă parte restaurează percepţia publicului român asupra avangardei anilor ’60, o perioadă în care regimul comunist exercita multă presiune asupra artiştilor experimentalişti.

Zoltán Béla: „L’espace ventriloque”

Zoltan Bela. Foto Dan Vezentan

Galeria Anca Poteraşu are plăcerea să vă invite la expoziţia artistului Zoltán Béla – L’espace ventriloque, curator Ioana Mandeal. În cadrul expoziţie a fost lansat şi catalogul artistului, intitulat Pictură/ Obiect – eveniment organizat în parteneriat cu Asociaţia Română de Artă Contemporană.

Aceasta este a treia expoziţie personală a lui Zoltán Béla în spaţiul Galeriei Anca Poteraşu din ultimii cinci ani. În cuvintele curatorului, Ioana Mandeal, L’espace ventriloque va testa „modul în care gândirea se poate transforma în spaţiu şi spaţiul în gândire, aplicând practica asociativă ce fundamentează producţia vizuală a lui Zoltán Béla sub forma unei topografii bazate pe contraste, reverberaţii şi corespondenţe conceptuale”.

Zoltán Béla (1977) este un artist contemporan cunoscut mediului cultural şi publicului larg mai ales prin pictură. A absolvit Universitatea de Arte şi Design din Cluj, iar în prezent trăieşte şi lucrează în Bucureşti. Zoltán Béla păşeşte spre mijlocul carierei lui cu pictură, instalaţie şi obiect, încărcate cu referinţe istorice şi semnificaţii metafizice inspirate din biografia personală şi din linia istorică recentă a Europei de Est.

Expoziţii personale: Instalaţie (2014 – 2015), Anexa MNAC;Traces (2012), Galeria Anca Poteraşu; In meditation: Feeling the Silence (2011), Galeria Anca Poteraşu, A certain time, a certain place, a certain state (2010), Little Yellow Studio; Self Reflecting 30 (2009), Point Contemporary Gallery; Transition Icons (2009), Carini & Donatini Gallery, Italia.

Expoziţii de grup: Extension,RO, Triumph Gallery, Moscova, (2016); BB6 (Bienala Bucureşti 6,2014); Curators Network (2012), Muzeul Bruckenthal; The New Figurative (2011), Victoria Art Centre; Coloring the Grey (2011), The 4th Moscow Biennale of Contemporary Art; I Am a Romanian: The Bucharest – Tel Aviv Route (2011), Institutul Cultural Român de la Tel Aviv; Out Of Sacred (2010), Arezzo, Italia; Police the Police (2010), The 4th Bucharest Biennial of Young Artists; The Berlin Wall (2010),Promenade Gallery, Vlore, Albania.

„Spitale dispărute ale Bucureştiului”


Spitalul Brâncovenesc

Fundaţia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti, împreună cu Muzeul Municipiului Bucureşti, vă invită să vizitaţi expoziţia Spitale dispărute ale Bucureştiului, deschisă în curtea Palatului Suţu, în perioada 30 martie – 3 iulie. Vernisajul a avut loc miercuri, 30 martie, la ora 14.00.

Expoziţia oferă o privire asupra activităţii spitalelor bucureştene a căror funcţionare a fost sistată ca urmare a cutremurelor, a bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a demolărilor şi restructurărilor din Perioada Comunistă, sau a lipsei de finanţare şi a proceselor de retrocedare din perioada postdecembristă.

Din secolul al XVIII-lea până în prezent, spitalele bucureştene au asistat în mod decisiv la dezvoltarea oraşului, venind în întâmpinarea nevoilor cetăţenilor. Astfel, Spitalul Pantelimon a fost ridicat pentru a face faţă epidemiillor de ciumă şi lingoare ce loveau populaţia, Spitalul Brâncovenesc a apărut ca un spital pentru nevoiaşi, „spre mângâierea celor în lipsuri şi nevoi”, Spitalul Mărcuţa, pentru a oferi „smintiţilor” un tratament medical, „cu blândeţe şi răbdare”, iar primul Spital de Urgenţă, pentru a asigura ajutor, în cadrul Societăţii de Salvare, oricând şi pentru oricine era nevoie.

O parte dintre primele spitale din Capitală au străbăut un lung drum peste secole, cunoscând modernizări şi dezvoltări succesive. Altele, însă, nu au depăşit bariera timpului, trecând în uitare contribuţii remarcabile la modernizarea medicinii în România, alături de clădirile de mare valoare arhitecturală ce le-au găzduit activitatea.

Personalităţi de o înaltă conduită profesională şi calitate umană, precum psihiatrul Alexandru Suţu, fraţii Mina şi Nicolae Minovici sau Academicianul Prof. Dr. Nicolae Cajal, şi-au legat destinele de aceste instituţii, aducându-le activitatea de cercetare şi de îngrijire a bolnavilor la nivelul standardelor europene ale vremii. Multe dintre aceste spitale dispărute reprezintă ctitorii ale unor personalităţi marcante în istoria oraşului, precum Safta Brâncoveanu, Grigore al II-lea Ghica sau Alexandru Moruzi.

Sunteţi invitaţi, aşadar, să redescoperiţi pagini uitate din istoria Capitalei şi a medicinii româneşti, restabilind memoria unor personalităţi şi instutuţii al căror deziderat a fost o îngrijire corectă a pacienţilor, pentru o viaţă mai sănătoasă şi mai lungă.

Doctor Cătălina Poiană, preşedinte al Colegiului Medicilor din Bucureşti, şi Profesor Octavian Buda, şef al Catedrei de Istorie a Medicinii din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, sunt invitaţi să ne deschidă, în cadrul vernisajului de miercuri, 30 martie, această călătorie prin timp.

“Vindecări miraculoase: Mişu Popp” – Secrete dezvăluite din timpul restaurării

Procesul restaurării unei lucrări de pictură este unul complex, care presupune investigaţii iniţiale asemănătoare celor medicale cu scopul de a determina mai întâi cauzele care au dus la deteriorarea picturii, cu scopul de a stabili metoda de intervenţie, întregul proces fiind unul de lungă durată.

Lucrarea supusă atenţiei este Portretul de femeie realizat de artistul Mişu Popp în 1857.

Aceste aspecte sunt prezentate de Simona Predescu, expert restaurator pictură, Secţia Restaurare-Conservare, Muzeul Municipiului Bucureşti, în cadrul unei conferinţe ce va avea loc în ziua de joi, 31 martie, la ora 19.00, la Palatul Suţu.

Vindecări miraculoase reprezintă o serie de expoziţii în care sunt prezentate etape ale procesului de restaurare prin care au trecut lucrările de pictură din patrimoniul Pinacotecii Municipiului Bucureşti. Lucrările sunt grupate pe autori. Unele dintre lucrări ilustrează momente de creaţie mai puţin cunoscute care întregesc operele pictorilor. Deşi, ȋn parte, au fost prezente ȋn diferite expoziţii temporare de-a lungul timpului, sunt practic necunoscute publicului dat fiind faptul că nici în momentul de faţă Pinacoteca Municipiului Bucureşti nu are un spaţiu propriu de expunere a patrimoniului deţinut.

Rostul acestor expoziţii este acela de a prezenta şi din punct de vedere tehnic creaţia unui artist aşa cum poate fi receptată în diversele ei planuri în raport cu puterea de înţelegere, cu existenţa sau lipsa unor preconcepţii, cu capacitatea empatică a privitorului şi, nu în ultimul rând, cu înţelegerea timpului, locului şi mediului în care s-a desăvârşit.

Pictura, din punctul de vedere al structurării fizice, de la suport la straturile picturale, este una dintre cele mai uimitoare modalităţi de exprimare ale omului prin complexitatea întrepătrunderii materialelor organice şi anorganice într-o chimie care, înţeleasă, poate să dea răspunsuri corecte şi coerente atât în ceea ce priveşte istoria devenirii ei, cât şi al facerii ei. Toate componentele acestui conglomerat încep să îmbătrânească independent şi interdependent încă din momentul execuţiei.

Disecarea logică a structurării picturii prin prisma trecerii timpului şi a relaţiei cauză – efect ne ajută în înţelegerea demersului artistic al pictorului, atât din punct de vedere tehnic, cât şi al bagajului creativ.

Detaliul explicat, datorită evoluţiei tehnologiei, poate fi împărtăşit în universul aperceptiv cu mai multă uşurinţă. Acest fapt nu poate să fie decât în beneficiul înţelegerii şi cunoaşterii mai profunde a demersului artistic al pictorului.

Portretul pictat de Mişu Popp, prezentat în expoziţia Vindecări miraculoase, este o lucrare din patrimoniul Pinacotecii Municipiului Bucureşti şi face parte din categoria celor ce nu au putut fi expuse în cadrul expoziţiilor cu tematică din cauza problemelor de conservare şi celor estetice”, explică Simona Predescu.

Expoziţia Vindecări miraculoase: Mişu Popp (1827-1892) poate fi vizitată în incinta Palatului Suţu în perioada 3 martie – 22 mai 2016.

În ultima zi de joi a fiecărei luni, programul de vizitare a expoziţiilor organizate la Palatul Suţu este prelungit până la ora 21.00.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.