PROFESORul „stăpânul” laboratorului

studenti-cursuri-examen

Cititorul cotidianul.ro care semnează „Top 1000 pentru toNti“ comentează Dușmanii de moarte ai universităților românești

Poate ar fi bine, inainte de a ne lansa in analiza unui subiect ca acesta, sa explicam cum se face clasificarea in acest top al universitatilor mondiale. Performanta universitatilor este evaluata dupa numarul de articole publicate in reviste „de impact” (reviste de top din domeniile stiintifice). Pentru a avea lucrari publicate, trebuie sa ai cercetari pe masura. Un alt aspect care este luat in seama de acete clasamente universitare este prezenta universitatilor si a cadrelor didactice in diferite consortii de cercetare sau organisme internationale de cercetare. NU trebuie uitat ca pe langa cercetarea teoretica exista si cercetarea aplicativa, care se face direct in productie sau la cererea unor operatori economici. Marile concerne industriale au propriile departamente de cercetare-dezvoltare, care, nu de putine ori, depasesc cu mult capacitatea de cercetare aplicativa a unei universitati. Desi au trecut peste 30 de ani de la deschiderea granitelor in domeniul cercetarii, bariera lingvistica, inca mai poate constitui o frana in publicarea unor rezultate.

Situatia in universitatile romanesti este oarecum paradoxala, deoarece exista dotari la nivel mondial (vezi doar Laserul de la Magurele, investitie de 320 mil. euro), laboratoare noi, dotate cu echipamente evaluate la sute de mii si chiar milioane de euro, dar a caror utilizare este restrictionata de PROFESORul care le are in subordine. In functie de toanele si afinitatile acestuia, laboratorul este deschis sau nu publicului cercetator sau doar celor din echipa sa de cercetare. Mai mult, orice cercetare care iese din mana celor care au utilizat respectivul laborator trebuie sa-l aiba autor, co-autori sau chiar coordonator pe PROFESORul „stapanul” laboratorului.
Aceste aspecte, combinate cu o dezindustrializare fortata a economiei romanesti au condus la actuala stare de fapte a cercetarii in universitatile noastre si implicit prezenta acestora in clasamentele internationale de prestigiu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 10
Author

9 Comentarii

  1. Corect !
    Învățământul superior Românesc e dominat de SISTEMUL feudalo-kaghebist, în care PROFESORUL (cel mai adesea o nulitate ce linge clanța pe la Pădurenii de la Băneasa & Brănesti) e baron cu drept de viață și moarte pe moșie (frecvent și cu dreptul de „prima noctis” printre viitoarele asistente…)
    Când un Coldea ajunge PROFESOR de INTELLIGENCE la UBB, ce să mai Zici ??

  2. Domnule Eduard dacă citiți în Editura Contemporană din perioada Valter Roman scrierile lui Kapița veți vedea disputele acestuia cu miniștrii-Comisarii poporului pe line de cercetare și că Stalin și KGB de atunci erau conștienți URSS are că au nevoie de savanți adevărați în țară și nu la Londra.

  3. Lucram în cercetare când la sfârșitul anilor 90 când industria României era în plin avânt de radere de pe fața țării și ca atare institutele de cercetare și proiectare pe ramură nu mai avea
    obiectul muncii. Domnul profesor Marga a propus crearea unor Centre de excelență prin atașarea Institutelor de Cercetare la Universități. Era vorba atât fizic de laboratoare cât mai ales de persoanele din cercetare cu documentații și legături în institute din toată lumea cei din vest amabili și dispuși să colaboreze. Erau oferte din țări UE pentru formare de echipe comune cu cercetători de la noi plecați la ei și invers până la detalii de salarii. Bineînțeles că stratificare pe pile din institut a pus bețe în roate adică dacă nu sunt acceptată sau acceptat eu nu pleacă nimeni. A venit ministru după 2000 doamna profesor Adronescu care a anulat tot! Măcar munții de documentații și proiecte să fi ajuns câte un exemplar în bibliotecile facultăților și câțiva cercetători pe cercetări fundamentale sau proiectanți de mare valoare sau laboranți cu experiență să fi ajuns la catedrele existente sau să se creeze catedre noi pentru ei. Institutele s-au închis totul e praf și pulbere, ceva pe la arhive de care nu știe nimeni. La cele din Ardeal bună parte din știință și informații cărate discret în Ungaria. Țara-i cum este, plină de datorii, mașini de palate de lux.

  4. Clasificarea se face la fel cum se face si clasificarea Romaniei la Eurovision.
    Poate Romania sa faca orice, tot pe ultimul loc va fi pusa.
    In schimb doctorii, IT-istii si specialistii romani sunt vanati peste tot. Elevii nostri vin de la olimpiade cu premii si se califica printre primii sau chiar primii. Atat de ,,prost” este invatamantul romanesc.

  5. Caut PoowliTehnica Ieșeană în clasamentul JiaoTong (Shanghai) și nu o găsesc. Fiindcă ăștia cu topul nu iau în considerare perfecționările la CEPECA !
    E clar, clasificarea se face ca la Eurovision…WOW !?

  6. Sub rezerva cuvantului de onoare, va spun ca, si eu, „Am fost, nu numai<> a 2 Colective de Cercetare”,ci si „salahorul” „factotum”, „supervizor”,”cap limpede” si chiar….locomotiva”,intrucat n-aveam „PILA” decat pe bunul Dumnezeu!Ceilalti Colegi,mereu ” trageau chiulul”, nu-si indeplineau „Norma”(fiind obligata sa-i ajut eu) samd, avand” spatele asigurat”, nu numai de Sefii nostri, ci si de Securitate, intrucat, dupa „Revolutie” s-a aflat ca, din 5 Profi,4 erau….”Securisti”! Concluzia: asa se trudea in aceste „Centre de Cercetare”! „Truditorii Profesionisti” duceau tot greul, ca sa se protejeze de mai stiu eu ce nedreptati, iar eu, munceam, si-n rugaciune, si Acasa, numai de Teama sa nu patesc ceva, sa nu-mi taie din Salariu samd, daca nu ma supun !Deci, „calitatea umana si cea profesionala” a celor care intra in „Centre de Cercetare” este sub orice critica si nivel ! Romanii trag chiulul, mai ales acum, cand nici la Tara nu mai gasesti un truditor sa-ti tunda Gardul viu si Iarba din Curte, de parca toti sunt Nababi! Romanii trag chiulul, mai dihai ca un Elev! PUNCT!

  7. @Nora , 1:14
    Aveti dreptate . Peste tot era asa : erau cativa oameni pasionati , competenti car e lucrau si obtineau rezultate , si o masa imensa de pilosi , cumatri care trageau mata de coada . Laboratorul meu ajunsese un sanatoriu pt nevasta directorului , fata directorului adjunct si tot asa …Dupa distrugerea economiei ( a industriei precum si retrocedarile terenurilor , inclusiv ale statiunilor de cercetare din agricultura), cercetarea tehnologica nu-si mai avea obiectul in Romania . Probabil ca asta s-a si urmarit .

  8. Dlui @nae girimea….. Doamne, bine ma simt ca am fost crezuta si,daca va mai aduceti aminte ( ori daca ati auzit vreun universitar, de valoare intrinseca, debordand de rafinament intelectual) cum se luau „Aprobari” de la „Senat”, pentru „Titluri didactice”, cu mare jena, va spun ca eu, cand am dus „Lada” cu „Dosarul” arhiplin, cu „Cartile” si „Articole” de prin multe „Congrese”,”Simpozioane” etc., sa ma fac”Profa”,erau Colegi, care se prezentau doar cu ….. „Coperte”…, ca ale lor „Carti…”( se cereau 2 „Carti de referinta”,iar eu aveam 5, publicate deja) sunt „in curs de aparitie” s.a.m.d. si… culmea,treceau de „Senat”! Va vorbesc de anii 1974-2013! Am trait numai printre cabotini, sferctodocsi, pilosi, mafioti si securisti!Mi-era teama sa beau o Cafea in Catedra! Noi, cativa, eram „ghimpe-n coasta” de intimidant de truditori, onesti, obedienti/supusi si mereu infricosati! Abia ca Pensionara am putut dormi „ca un Prunc”! „Domnul sa-i ierte”, ca noi i-am iertat de atunci!Amin !

  9. Doamne, Dna NORA, exact asa era, si la noi! N-am sa uit ca o Colega a mea,care luase Doctoratul, dar nu stia ca „fiica” are Diftong, nu Hiat si, cand am auzit ca ea a trecut de Senat,cu…”Ladita” ei subtirica(Da, Oameni buni, ne duceam la Senat cu „Lazi” de carton, de la Mall-uri, nu cu Plase!),m-am bucuraaat,gandind ca, daca o cabotina a trecut de Senat,voi trece,si eu,si mi se va oferi titlul binemeritat de „Conf.univ.dr. „!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.