România, pe lista neagră a ţărilor care riscă depăşirea deficitului

Opt state din Uniunea Europeană, printre care şi România, riscă să depăşească ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, nivelul maxim acceptat de Bruxelles pentru statele membre, se arată într-o analiză făcută de Bloomberg, după consultarea mai multor specialişti. Conform sursei, Marea Britanie, Franţa, Spania, Grecia şi Croaţia sunt pe lista ”neagră”, printre ele fiind şi trei dintre cele mai mari economii ale Europei. De asemenea, Finlanda, Polonia şi România sunt şi ele pe listă, în condiţiile în care deficitele bugetare se apropie cu viteză de minimul acceptat.

Uniunea Europeană dictează guvernelor să îşi reducă deficitele bugetare sub 3% din PIB şi să reducă procentul de îndatorare la sub 60% din PIB. În caz contrar riscă amenzi, deşi până în prezent nu au fost aplicate în mod direct niciodată în ciuda mai multor încălcări ale acestor norme, spun jurnaliştii de la Bloomberg.

Din 1998, de când a fost semnat Tratatul pentru Stabilitate şi Creştere, 25 din cele 28 de ţări membre UE au depăşit limita de deficit impusă. Suedia, Estonia şi Luxemburg sunt singurele ţări care s-au încadrat.

Criza financiară din 2008 este cel mai des blamată pentru recordurile negative ale deficitelor bugetare, în condiţiile în care guvernele au venit cu măsuri agresive de stimulare a economiei. Uniunea Europeană a ajuns de la două ţări care nu respectau normele (Grecia şi Ungaria) la 22 de ţări în 2009. În timpul acelei perioade, deficitul bugetar mediu al UE a urcat la 6,7% de la numai 0,9%. În 2010, Irlanda a stabilit un record negativ, cu un deficit bugetar de 32,3% din PIB.

În urmă cu o săptămână, un oficial al FMI a declarat că un nivel al deficitului bugetar de doar 2,5% din PIB în acest an, comparativ cu 3%, nivelul prevăzut în buget, ar reduce vulnerabilităţile României şi ar crea premisele pentru revenirea dezechilibrului bugetar spre un nivel considerat optim în următorii ani, a declarat şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir.

De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a avertizat recent că o creștere a deficitului bugetar, anul viitor, ar putea pune în pericol stabilitatea economică și financiară a țării.

„Trebuie să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu. (…) Când încă mai sunt multe de făcut pentru ca stabilitatea macroeconomică să se transmită în creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii, ne confruntăm cu riscul adevărat de a pierde cel puţin o parte din progresele obţinute atât de greu. Creşterea deficitului public în 2016 până la limita europeană de 3% din PIB şi mai ales perspectiva unui deficit bugetar de aproape 4% din PIB în 2017 va duce categoric la intrarea datoriei publice pe o traiectorie ascendentă şi ne arată că nu am învăţat destul din principiul potrivit căruia în perioada de creştere economică susţinută, trebuie să şi economisim. Când avem mai mult, nu trebuie să cheltuim tot, trebuie să facem rezerve”, a spus Guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională.

Scăderile de taxe şi majorările salariale din ultima perioadă vor avea ca efect dezechilibrarea bugetului României şi creşterea semnificativă a datoriei publice, se afirmă în raportul de ţară publicat luna trecută de către Comisia Europeană. Conform documentului, România va înregistra un deficit bugetar de 3,8% din PIB şi un nivel al datoriei publice de peste 40% din PIB pentru anul viitor.
Datele preliminare publicate până în prezent arată că, în 2015, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 1,5% din PIB, în timp ce datoria publică a României a fost estimată la aproximativ 38,5% din PIB la finalul anului trecut.

Pentru 2016, guvernul a programat o creștere a deficitului bugetar până la 3% din PIB. „Se preconizează că deficitul global va creşte la 3% din PIB în 2016 şi la 3,8% din PIB în 2017. (…) Se estimează că datoria publică va creşte treptat, la peste 40% din PIB până în 2017 şi la peste 60% până în 2026”, se menţionează în raportul de ţară al Comisiei.

Dezechilibrarea bugetului naţional este pusă pe seama măsurilor luate anul trecut, de majorare a salariilor bugetarilor şi de reducere a taxelor. „Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017”, notează raportul CE.

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru alimente a fost redusă, de la 1 iunie 2015, de la 24% până la 9%. De la 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare alte reduceri de taxe şi impozite. Astfel, cota generală de TVA a scăzut de la 24% până la 20%, iar cota TVA pentru apa potabilă şi pentru cea folosită în irigaţii a scăzut de la 24% până la 9%. De asemenea, impozitul pe dividende a scăzut de la 16% până la 5%, aplicându-se şi pentru profitul aferent anului trecut.
Pe partea de cheltuieli, din octombrie 2015 au fost majorate cu 25% salariile din sistemul de sănătate şi în domeniul asistenţei sociale, iar în decembrie 2015 au crescut cu 15% salariile din învăţământ şi cu 10% salariile celorlalţi bugetari.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4636 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.