Sfînta Maria, mătușa mea

În fiecare an, de ziua ei, aprind cîte o lumînare. A fost sora cea mai mică a mamei și cea care mi-a deschis ochii spre multe lucruri de neînțeles de pe lumea aceasta. Alături de ea m-am împrietenit cu pădurea, după ce am trăit cele mai cumplite spaime de sălbăticiuni, alături de ea am am făcut de noaptea la mistreți, cu ea am văzut prima dată lupul și tot ea mi-a spus că oamenii se sărută și se iubesc după ce am surprins-o cum își căuta gura cu un fecior din sat cu care, mai tîrziu, avea să se mărite și la care, pentru prima dată în viață, îndemnat de mama, i-am strigat cîteva urări.
Și tot de la ea am deprins cultul florilor din grădină.

-Hai să vedem de pene și de albine, zicea ea, și coboram în grădinuța din fața casei de la Curpeni, aflată sub pridvorul pe care se înșiruiau mușcatele și coșnițele de nuiele cu albine. De acolo se auzea valea și, cînd rupeam frunzele galbene de la subsiori, mai auzeam vești care scăpau din discuțiile celor aflați în mers pe drumul de la Bulbuc către Băcăinți. Susurul apei și măcănitul roților de căruță se amplificau ca într-o cutie de rezonanță. Cel mai frumos era cînd se strigau și vorbeau peste vale și cînd vocile se rostogoleau ca niște bile goale și muzicale împreună cu parfumul cireșilor, al nucilor și al nalbei înflorite diafan, plutind în aerul rece și mătăsos al dimineții.

Curățam florile de frunze uscate, le udam și ne întorceam întotdeauna cu cîte un buchet pe care îl puneam într-un borcan așezat pe masa din ” casa dinainte”, o odaie pregătită întotdeauna pentru oaspeți. Și care oaspeți nu veneau mai niciodată. În anii în care am stat la bunica și eram în grija Mariei n-a venit nimeni, deși încăperea era întotdeauna pregătită la marele fix, ca nu cumva să ne facem de rușine dacă ne caută cineva venit de departe.

Maria a fost pentru mine o soră mai mare, o prietenă și mai apoi „mătușa noastră” care a luat inundațiile în piept și și-a mutat casa din zona inundabilă a Mureșului într-o margine mai ridicată a Șibotului. Maria Ceferista a fost vreme de cîteva decenii și frizerița comunei, dar și cantonierul de serviciu la o coșmelie de cărămidă ridicată pe marginea celei mai circulate linii de cale ferată din Transilvania. Cînd se auzea trenul, ieșea în fața cantonului, se îndrepa din umeri și scotea pieptul în față, într-o milităroasă poziție de drepți, cu un steguleț alb ridicat în dreptul umărului. De cîteva ori cînd am căutat-o la cantonul ei și Maria mi-a zis: „Dragul meu, noi suntem a doua armată a țării!“

Era un semn de mîndrie că ea, frizerița satului și fata veselă de pe valea Cerului Băcăinți, salută Rapidul de Viena și Acceleratele de Cluj și de București.

Întorcea capul și întîmpina cu ochii ei mari de mură coaptă pe oricine o striga cu ”Tu, Mărie!” și de cîte ori se auzea numele ei îmi era limpede că Maria poate răspunde de oriunde, din pod, din grajd, de peste vale, de la vie sau de prin vecini.

Maria, așa scundacă și oacheșă, era frumoasă și unică. Pe toată valea Cerului Băcăinți și a Curpenilor nu mai era alta și se mîndrea că este singura cu numele acesta, fără să știe că secolele Europei fuseseră pline de regine, prințese si împărătese care mai de care mai Maria, de la Maria de Mangop la Maria Alexandrovna a Rusiei, de la Maria Cristina de Austria la Maria Ana a Portugaliei și la Regina Maria a României.

Ea nu știa decît de Sfînta Maria și de Maria Magdalena pe care le considera diferite, dar se mîndrea cu amîndouă și se purta de parcă ar fi fost singura Maria de pe lume, cea care putea face din fiecare zi o sărbătoare și pentru lucrurile mărunte.

Maria și-a luat bărbat, și-a făcut casă, și-a purtat copiii și a ținut rostul casei bătrînești de pe coastă și cînd gospodăria cea veche și moara nu mai existau. Vedea de grădină, de fîn și de poame și se întorcea la Curpeni ca o condamnată la memorie.

Cînd s-a prăpădit, Maria era deja „mătușa Maria” și cînd am atins-o de despărțire mi s-a părut că-i turnată din ceară fină și că curînd o voi revedea în picioare, cu spatele lipit de altarul bisericii din Șibot.

Editorial publicat în 15 august 2022

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 44

32 de Comentarii

  1. Un om există cât viețuiește în memoria semenilor! Apoi, Dumnezeu s-o odihnească și să-i dăruiască raiul acestei Mării!

  2. Tocmai pe 8 septembrie se ureaza sau comemoreaza sufletul. Acum e sarbatoare pentru sfanta in sine.

  3. În preajma sărbătorilor, dl Nistorescu ne bucură cu povestiri scrise despre zona natală și nu numai.De fiecare dată le citesc cu mare placere, aducîndu-ne aminte că pe lumea asta mai există și altceva în afară de politica asta infectă !

  4. Nea Cornel poseda acel har atat de rar de a te trimite in inefabil…Cronicar excelent al existentialului comun si e pacat ca se
    aventureaza in alte zone unde e condamnat in mod fatal sa fie victima PROFI-lor…Cu cata maiestrie si fara sa se angajeze decat vag in titlu ne-a vorbit de Fecioara Maria NASCATOAREA DE DUMNEZEU…Feciora Maria ce traieste vesnic in toate femeile indiferent
    ca le cheama sau nu Maria…Adica mamele noastre, ale tuturor…Credinta in Dumnezeu si in Fecioara Maria nu trebuie neaparat sa fie habotnica, aspect valabil si in cazul lui Nea Cornel nu numai al nostru…Deasemenea nu e necesara prezenta duminicala intr-o
    BISERICA…Dumnezeu e in fiecare dintre noi indiferent ca-l NEGAM in calitate de ATEI marxistoizi/bolsevicoizi sau ii recunoastem
    ATOTPUTERNICIA de CREATOR al TUTUROR UNIVERSURILOR, MACRO si MICRO…

  5. Mariile din viața noastră reprezintă balize de lumină și cumsecădenie în șuvoiul spațiului și timpului, care ne învălmășește în parcursul trăirilor noastre pământești. Probabil că ele se urcă la cer după mutarea în eternitate mai simplu decât noi ceilalți pentru că au sufletul mai curat și deci, gravitațional postulând, mai ușor. Fiecare dintre noi avem câte o Marie care ne mișcă sufletul într-un fel anume, neînțeles. Sau o aducere aminte de una care a făcut-o în trecut. Nu este de mirare deci că Născătoarea Mântuitorului era o Marie, pentru că numele în sine reprezintă sacrul nedisimulat și neîndoielnic.

  6. Toți am nenorocit copilăria copiilor crescuți la oraș. Toți!
    Trăim în clădiri, nu case. Mai nou și-n sate.
    Toate sărbătorile, Santamarie Mare de’asemenea, sînt păgâne.
    Paganus, în latină, înseamnă locuitor al satelor, neorășean, nesoldat. Mai înseamnă, mare băgare de seamă, „gentil”, adică neevreu.

  7. Prin aceste proze scurte, pline de farmec, de gingăsie, de sinceritate, de inefabil, de trăiri sufletești adevărate, domnul Cornel Nistorescu ne arată cine este el de fapt.
    Sufletul cinstit, atacat mereu de necinstitele, nedreptele și mincinoasele fapte din jur iese mereu în aceste povestiri și ne arată adevărata fața acestui luptător spre binele acestor oameni și locuri.

  8. “Trece-un car cu boi pe drum
    Scârțâind din roți alene
    Și amurgu-n sângerat
    Cade lin peste poiene.
    În căsuța mea de lut
    Spun povestea cu crăiese
    Și-un păianjen nevăzut
    Pânza pe întuneric țese.”
    Cine nu a auzit scârțâitul unui car în liniștea și întunericul de atunci nu înțelege magia din Sara pe deal… nu știe ce fascinantă e Cale lactee (Drumul robilor) și emoție te cuprinde când o stea căzătoare taie cerul nopți de vară.
    “Ca lacrima-i limpede cerul
    Şi-aproape de ziuă. Frumos
    Stă-n mijlocul bolţii Oierul,
    Luceafăru-i gata s-apună,
    Iar Carul spre creştet se suie
    Cu oiştea-n jos.
    Şi doarme şi apa şi vântul.
    Iar spaima şi oştile ei
    Ţin mort, subt călcâie, pământul.
    Şi-atâta e roua ce-o plânge
    Câmpia, că-n palme-o poţi strânge
    Ca-n cupă s-o bei.” G. Coșbuc

  9. Ce spuneam la 11:24? – Libiu Mateescue cu doru popescu FARA Dumnezeu si FARA PATRIE in suflet, altfel dadea de pamant cu MONSTRUL ATEU in aceste luni de cand a fost REBOTEZAT Libiu…In ce-l priveste pe MONSTRUL SOVIETIC ATEU ce nu se multumeste SA NU CREADA
    IN Dumnezeu si ORTODOXIE, MILITAND pentru NECREDINTA prin NEGAREA DUMNEZEIRII, acesta e si ANTISEMITUL ce URASTE ATAVIC EVREII
    Calin file de „poveste legionara” Georg Escul pe care Sekukuritatea l-a aruncat ca pe o masea stricata cu tot palmaresul lui de ILEGAL legendat timp de decenii in strainatatea OCCIDENTALA, ca sa-i destabilizeze pe „capitalisti” la ei acasa!!! Revenind la Libiu acesta a ramas cu acelasi reflex petrovian din iepoca de aur, FARURILE/BALIZELE CALAUZITOARE!!! Posibilitatea de a scoate la lumina un pospai de umanism si cumsecadenia din putzul gandirii sale imbacsite de dogma, ii demonstreaza cu atat mai puternic
    monstruozitatea sovietica citadina!!!

  10. Nea Cornel, ai idee de ce comentariile s-au oprit cu Pavel Suian la 10:58 si al meu de la 11:24 nu apare?

  11. Frumos articol, bravo…stîrneste emotie, aduceri aminte…timp de reflectie, departe de nebunia lumii de azi…

  12. Precum profesorul toarna tot, Cornel isi protejeaza pupincuristii. Asta a invatat la UBB.

  13. Bey, Charlie, daca exista vreu zeu creator, tu n-ai exista. Vezi, demonstratia e simpla.

  14. Băi Bulă, alias @Charlie, caută pe internet numele lui Libiu Mateescu.
    Vei găsi că este un ziarist din Brasov.
    Bag de seamă că ți-e greu la deal cu boii mici. Gândești cu gaura kurului, ca Tică.

  15. (editat) je juis pas Charlie. Profesorul Libiu M. profesor de marxism leninism merită nota 9 pentru atragere de adepți în colhoz bolsevic european. Sus cu Troțki

  16. „Profesorul Libiu M. profesor de …”

    @Charlie > N-am scris o litera despre profesorul amintit, (pas vue, pas conue, pas couche avec) ce ma bagi pe mine in ciorba ta de 20 de cuvinte in fondul tau principal de cuvinte. Rezuma-te la a pupa la Curtici-gara PROFI Toarna Tot !

  17. Comentarii interesante. Editorial interesant . O întrebare pentru cornel Nistorescu :Mătușa Maria era născută chiar de Ziua Sfintei Fecioare?
    In ce religie se mai aprind lumânări de ziua onomastică?
    Câte lumanati se aprind in 13 septembrie, dr Sf. CORNELIU (Nistorescu) SUTASUL?
    Poate răspunde @Chatlie,rxpert în obiceiuri cominterniste

  18. Manipulare emotionala.Psihoza in masa sustinuta de popi si politicieni.Marketing bisericesc.

  19. Pe CLONA SOVIETICA de la 19:30 o cheama cumva Shdanow? Sa fie coborator pe linie directa din IDEOLOGUL Comintern si al PCUS-URSS?
    Dupa cum se pricepe la lumanarile economisite prin aruncarea directa in gropi comune, fara preot si lumanare a SUTE de MILIOANE
    de DUSMANI ai „poporului bolsevic”, inclin sa cred in aceasta filiatie…

  20. satucul ala iluzoriu,
    ati mai scris…..

    -golban si goanga shwartz nu shed prea bine
    compparativ cu (R.C.)
    (radio-comanndat?)

  21. Știe cineva in ce zi pică in calendarul ortodox, Sfântul Charlie? Să pregătim tort, lumanari și flori de plastic.

  22. RECTIFICARE … doru popescu care CREDE IN DOMNUL DZEU (DZEUS cel mitologic PIE proto get-dacic/3000 BC, ACELASI cu EL cel URANIC al mitologiilior canaaite a lui Melchisedec) si IN CRESTNISM (religia Iubirii, Dreptatii si Pacii a lui IISUS, preotul credintei lui Melchisedec) … multe dintre aceste credinte religioase fiind legate de taramul nostru stravechi GET-DACIC …

  23. RECTIFICARE … doru popescu care CREDE IN DOMNUL DZEU (DZEUS cel mitologic PIE proto get-dacic/3000 BC, ACELASI cu EL cel URANIC al mitologiilior canaaite a lui Melchisedec) si IN CRESTINISM (religia Iubirii, Dreptatii si Pacii a lui IISUS, preotul credintei lui Melchisedec) … multe dintre aceste credinte religioase fiind legate de taramul nostru stravechi GET-DACIC …

  24. Multe dintre aceste credinte religioase fiind legate de taramul nostru …
    CREDINTA … in GENEZA NATURII si a fertilitatii PAMANTENE/noi o avem inca din NEOLITIC/6000 BC, aceasta fiind cea a zeitei MAMA a NATURII.
    CREDINTA … in GENEZA monoteista a CERULUI/noi o avem inca din epoca PIE/3000 BC, aceasta fiind cea mitologica a Zeului CERESC/’*Dyḗus ph₂tḗr’.
    CREDINTA … in EXISTENTA Universului si a GENEZEI sale monist-stiintifice/noi o avem inca din epoca GETO-DACICA, aceasta fiind cea de STUDIERE, dpv. STIINTIFIC, a legilor UNIVERSULUI a lui Zamolxis/550 BC, elevul cosmologilor antici Thales, Anaximandu si Pitagora. „VII,3,5. Se spune că un get cu numele Zamolxis ar fi deprins de la acesta unele cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni” (Strabon/64 BC–24 AD, Geografia).
    CREDINTA … in NEMURIRE/noi o avem inca din epoca GETO-DACICA, aceasta fiind cea orfica si pre-crestina a lui Zamolxis/550 BC. „Există o doctrină străveche [ archaios logos ] care a existat de la început, care a fost întotdeauna menținută de cele mai înțelepte națiuni și orașe și oameni înțelepți”. El îi citează (egipteni, sirieni … și geți), fiindcă cinstesc pe cel prins și mort, ați făcut la fel ca și geții care cinstesc pe Zalmoxis” (cf. Origene/185-253 AD, Contra Celsus, 3, 34).
    CREDINTA … Iubirii, Dreptatii si Pacii/noi o avem inca din epoca GETO-DACICA, aceasta fiind cea paleocrestina a lui IISUS, adoratorul miticului EL cel URANIC. „Numele lui Hristos ajunsese să fie cunoscut în vremea sa inclusiv „popoarelor din Galia, Marea Britanie, sarmaților, dacilor, germanilor și sciților” (cf. Tertulian/150-220 AD, Adversus Judaeos, cap. 7).
    TOLERANTA CREDINTEI … noi o avem inca din epoca DACO-ROMANA, de la edictul de la Serdica a lui Galerius DACUL/311 AD.
    OFICIALIZAREA CREDINTEI … noi o avem inca din epoca DACO-BIZANTINA a lui Constantin DACUL, de la Conciliul de la Niceea/325 AD.

  25. Cine nu intelege ca …
    Orasul meu de bastina si de botez (orasul CRAIOVA) face parte din zona straveche a CIVILIZATIEI Sălcuţa (cea de la intretaierea CIVILIZATIILOR autohtone neolitice Boian si Gumelniţa/6000 BC, de la care se trage POPORUL nostru dpv. genetic), din zona geto-dacica a TRIBULUI Pellilor din Pelendava/3000 BC – 300 AD), din ROMANIA (cea de nord dunareana/din 383 AD si pana astazi), din Tara ROMÂNEASCA (cea de sub Brazda lui Novac a lui Constantin DACUL/din 450 AD si pana in 1859) …
    Inseamna ca acea persoana este doar NE.BUNA …
    Astfel, la ‘unul’ cel ‘unic’ vocabularul sau, extrem de RUDIMENTAR si GROBIAN, include DOAR repetari violente, pline de ura, cu atacuri repetative la persoane, atacuri de tip obsesiv-compulsive …
    Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare mintala cronica in care persoana are anumite ganduri, idei, frici si imagini nedorite, necontrolabile, care apar in mod repetat (obsesii) si care determina comportamente (compulsii) pe care simte nevoia de a le repeta la nesfarsit. Sarmanul NE.BUN … II PLANG de MILA !

  26. RECTIFICARE … Charlie FARA Dumnezeu si FARA PATRIE !!!
    Charlie … NE.BUNUL cel BUFON si fara de SUFLET national ROMÂNESC … ADORATORUL unor teutoni STRAINI si UZURPATORI de tron si conducere PAMANTEANA a ROMÂNILOR !!! Imi este DOAR mila (crestina) de acest neROMÂN si antiROMÂN !!!

  27. Cine nu intelege ca …
    orasul meu de bastina si de botez (orasul CRAIOVA) face parte din ROMANIA (cea de nord dunareana/din 383 AD si pana astazi), din Tara ROMÂNEASCA (cea de sub Brazda lui Novac a lui Constantin DACUL/din 450 AD si pana in 1859), din ROMÂNIA/de dupa 1859
    inseamna ca acea persoana este doar de tip obsesiv-compulsiv …

    Tulburarea obsesiv-compulsiva este o tulburare mintala cronica in care persoana are anumite ganduri, idei, frici si imagini nedorite, necontrolabile, care apar in mod repetat (obsesii) si care determina comportamente (compulsii) pe care simte nevoia de a le repeta la nesfarsit.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.