În România, niciuna dintre bănci nu urmează recomandările Grupului Operativ pentru raportarea informațiilor privind schimbările climatice TCFD. Băncile ar trebui să-și evalueze proiectele finanțate prin monetizarea certificatelor de emisii și să-și îmbunătățească raportarea de sustenabilitate în conformitate cu aceste recomandări, conform unui studiu Mazars.
După cum știm, băncile joacă un rol important în protecția climei, deoarece sunt intermediari între investitori și solicitanții de capital. Cu ajutorul lor, mai mult capital poate fi transferat în investiții sustenabile și ecologice, iar aici obligațiunile verzi joacă un rol crucial. În România, în ultimii doi ani, trei bănci au emis obligațiuni verzi, cu scopul de a încuraja activitățile sustenabile. Două din cele trei obligațiuni verzi au fost listate la Bursa de Valori Bucureșt.
„Riscurile asociate schimbărilor climatice se extind în multe, dacă nu în toate, sectoarele economiei. Fiecare sector se va confrunta cu propriile provocări în înțelegerea, evaluarea și gestionarea celor mai semnificative riscuri legate de climă. Pentru bănci, precum și pentru alte instituții financiare, capacitatea de a construi o înțelegere cuprinzătoare a expunerii lor la riscurile climatice va necesita cunoașterea expunerii propriilor afaceri la riscurile legate de climă și a clienților și contrapărților lor dintr-o gamă largă de sectoare.” a menționat Ovidiu Otto Strasszer, Senior Manager, Financial Advisory, Mazars România.
5 din 10 bănci au inclus în afacerea lor oferirea de credite verzi pentru populație. Prin această inițiativă, băncile locale ajută la protejarea mediului prin scăderea amprentei de carbon și își susțin clienții pentru standarde de trai mai calitative. Când vorbim de practici pentru emisii nete zero, băncile românești plănuiesc să atingă acest obiectiv în viitor.
„În baza mandatelor actuale, băncile centrale nu au obiective climatice explicite, existând divergențe pe subiect formulate de economiști renumiți, însă încorporarea de politici specifice ar putea fi justificată totuși din perspectiva influențelor pe care acestea le au asupra stabilității prețurilor și stabilității financiare. Banca Națională a României (BNR) contribuie activ la îmbunătățirea transparenței, disponibilității informațiilor legate de schimbările climatice, precum și la creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice în societate și în cadrul sistemului financiar. În ultima perioadă, eforturile continue ale BNR au fost îndreptate cu precădere spre comunicarea către entitățile supravegheate a unor recomandări privind abordarea prudentă a riscului climatic, spre completarea Centralei Riscului de Credit cu informații privind creditele verzi, respectiv spre construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic. Totodată, derulăm analize privind oportunitatea flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi, din perspectiva stimulării acestui tip de creditare, fără afectarea stabilității financiare.”, a menționat Cristian Popa, Membru al Consiliului de administraţie, Banca Națională a României (BNR).
În România, la fel ca în majoritatea țărilor europene, instituțiile financiare caută în mod activ noi modalități de a-și reduce expunerea la riscurile climatice, de a încuraja emisiile nete zero și de a dezvolta noi produse sustenabile. În ultimii ani, multe bănci au realizat că este important să devină “parteneri sustenabili“ , mai ales că tot mai mulți consumatori, în special generația Millennials, aleg în zilele noastre brand-uri care dețin o agendă de sustenabilitate sau acreditări în această zonă.
„Lumea financiară nu poate avea un parcurs separat de mediul și evoluțiile schimbărilor climatice. În ciuda progreselor înregistrate în ultimii ani de către băncile locale, implementarea integrală a practicilor relevante pentru realizarea tranziției către o economie responsabilă social și net zero rămâne o provocare importantă și sunt necesare mai multe eforturi pentru a înainta în acest demers.”, a menționat Răzvan Butucaru, Partener, Financial Services & Advisory Leader, Mazars România.
Numai 2 bănci din 10 au realizat un raport local de sustenabilitate, în care au efectuat o evaluare formală a materialității pentru a arăta că prioritizează problemele care au cel mai mare impact asupra afacerii lor, comunităților și, bineînțeles, asupra mediului. Deși celelalte 8 bănci nu au creat încă acest tip de raport, acestea au început să-și prezinte inițiativele privind sustenabilitatea în rapoartele lor anuale.
Mai mult de jumătate dintre băncile analizate au alocat o responsabilitate formală pentru aspectele legate de sustenabilitate în cadrul funcțiilor lor de management. Deși majoritatea băncilor nu au un manager de sustenabilitate responsabil, conducătorii funcțiilor de risc (CRO) se ocupă de gestionarea provocărilor și aspectelor legate de sustenabilitate.
Gargara de la un cap la altul, limbaj de lemn,ideologie eco ieftina !Chiar am ajuns in Epoca de Aur, nu mai sunt probleme?”economie responsabilă social și net zero”:))) papagalilor de la Mazars?
Cea mai lunga iarna din ultimii 30 de ani. Dati in judecata astia cu incalzirea globala pentru inselaciune. Cerut inapoi banii pe certificatele verzi, taxa de CO2..
As vrea sa fie urechi care sa auda ca 7lei va ajunje KWh in viitor.
@Miruna – vezi ca pe comparatorul ANRE exista deja firme care au 14 si 24 ron KWh. Probabil firme de apartament, capuse ale PNL,USR care o sa castige niste contracte cu niste administratii locale. De vreo 2-3 ani a inceput nebunia asta in SUA, toate bancile practic se lauda, ca ele nu mai acorda credite pentru dezvoltarea afacerilor si industriilor locale, daca respectivele investitii nu au arunca foarte multi bani pe fereastra pentru investitii de mediu.
Si bancile sunt niste ingeri pazitori care invelesc ciocolata marmotelor. Incidentul de la Templul din Ierusalim, in care se spune ca Isus a rasturnat mesele schimbatorilor de bani, acuzandu-i ca au transformat sanctuarul lui Dumnezeu intr-o groapa de vipere si hoti, este o amintire relevanta chiar si pentru un secular, a modului in care oamenii sunt trasi pe sfoara pe baza de rutina de foarte multe secole. Cititi cartea lui Joseph Farrell ,,Babylon’s Bankster’s” care este evident despre bancheri si importanta lor de-a lungul timpului, autorul unor alte carti foarte interesante ca ,,The Giza Death Star” sau ,,The Philosopher’s Stone: Alchemy and the Secret Research for Exotic Matter” unde demonstreaza conexiunile dintre fizica moderna si alchimia antica prin investigarea aurului monoatomic, a lucrărilor astrofizicianului rus Nikolai Kozyrev si a combustibilului pentru misteriosul dispozitiv nazist „Bell”.