Piețarii, Videanu și acad. Răzvan Theodorescu

Mai zilele trecute, academicianul Răzvan Theodorescu, o bună bucată de vreme comentator exclusiv al subiectelor aiuritoare de la RTV, a apărut și la Antena 3. Nu pe un subiect de artă medievală sau de istorie, ci despre dificultățile financiare, personalitatea și „opera“ (a se citi averea) lui Adriean Videanu. Ce să vezi!? Academicianul specialist în artă și istorie medievală, om cunoscut pentru apropierea sa (cel puțin niște ani) de PSD, a sărit să-l spele și să-l parfumeze la credibilitate pe Adriean Videanu. Cică în mandatul său la primărie, acesta a sprijinit arta (nouă ne-a scăpat comportamentul de Mecena al politicianului specializat în afaceri cu marmură și piatră). Mă rog, eu îi dau credit lui Răzvan Theodorescu pentru că în domeniul acesta o fi primit mai multe informații despre deschiderea culturală a zarzavagiului în cauză. Dar mai apoi, tot acad. Theodorescu ne-a spus că îl privește cu admirație pe Videanu pentru că acesta a intrat în afaceri cu bani de acasă (Doamne, ce enormitate!?) și că într-o călătorie cu avionul l-a văzut pe pișicherul regățean din Roșiori cum a stat la coadă la clasa economy (adică a doua, cea pentru pasagerii obișnuiți). Povestea cu avionul este posibilă, dar nu are la bază nici modestie, nici umilință, nici sărăcie. Videanu cu familia și cu chibiții săi sunt cunoscuți pe Coasta de Azur sau la Elounda Beach (din Insula Creta) pentru mese și aniversări de zeci de mii de euro, pentru comportament de nababi din Est și pentru mese de pomină (printr-o șmecherie, achitate de o firmă pe care o cultivau).

Cu ce bani de acasă a venit Videanu în afaceri și în politica PD, numai Papa poate să afle. Din mărturisirea soției sale, în București au stat în Drumul Taberei, într-un apartament fără oglindă la baie și fără covoare. În 1990, Videanu a fost în organizația de tineret a PD-ului și în acei ani a devenit unul dintre apropiații lui Traian Băsescu. Pînă la privatizarea fabricilor de marmură, Videanu și ilustra lui soție au făcut afaceri cu piatră decorativă, cu bumbac și cu găini. În 1991 au devenit cenzori la societatea ROCAS din comuna Albești de Muscel (așa scrie pe Wikipedia), iar în 1994, asociați în firma SECON din Roșiorii de Vede (capital financiar al zonei legumicole din Bărăgan), pe baza unui credit luat de la BNP Paris Bas (scrie tot pe Wikipedia). Și apoi trece la PECON, pentru a se ocupa de creșterea păsărilor. Abia în 1994, cu banii adunați din vînzarea legumelor, din cenzorat și din celelalte acțiuni, au înființat TITAN MAR. La 32 de ani, adică în 1994, Adriean Videanu a fost părăsit de preocupările legumicole și cenzoriale și a înființat firmele PECON (găini și păsări de rasă) și firma TITAN MAR. Istoria mai consemnează încă un credit de 350.000 euro luat de la Banca București, garantat cu apartamentul și cu averea unor neamuri. Deci nici vorbă despre bani de la sau din Drumul Taberei. În 1997, cînd Traian Băsescu era responsabil cu Programul Băncii Mondiale pentru România, TITAN MAR preia controlul Marmosim din Simeria. Cum și de ce a ajuns Marmosim în proprietatea unui acționariat necunoscut (adică cu acțiuni la purtător) este un mare mister. Oricum, Traian Băsescu a fost văzut la diverse aniversări ale fabricii de marmură din Simeria. Cîte din acțiunile de la purtător or fi pe la Traian Băsescu sau la altcineva din familia sa este greu de spus. Oricum, este mai greu de crezut că geniul din Crevenicu – Roșiori explodează la 35 de ani și se face proprietar majoritar pe o fabrică de marmură.

Și acum să ne întoarcem la piețari. Sunt cei din piețe care merg pe la sate, cumpără legume la un preț de nimic și le revînd în piețe la prețurile piperate de acum. Un soi de comerț la limita speculei. Adriean Videanu a mărturisit la un moment dat că în copilărie vindea legume la tarabă. Probabil că nu cumpărate de la nevoiași, ci produse chiar de familia sa. Și acolo a dobîndit primele lecții de piețar. Chiar și primele sale afaceri cu marmură au în simplitatea lor ceva din comportamentul unor piețari. Cumpăra marmură de la stat, o prelucra la stat și o revindea în străinătate. Mai tîrziu, cînd Adriean Videanu a devenit politician, s-a afirmat în business, pe lîngă afacerile cu marmură, cu învîrtitul facturilor. Lua de la cineva cu 5 și revindea cu 6-7.

Prietenia sa cu Traian Băsescu durează de la organizația de tineret PD și de la Marmosim. Afacerea cu marmură îi leagă pe cei doi mai ceva ca un jurămînt. Asta explică într-un fel și desemnarea sa ca urmaș la Primăria Bucureștilor. Cei doi primari și iubitori de marmură pot fi socotiți între cei mai inteligenți gestionari ai restituirilor de terenuri din București și județul Ilfov.

Același spirit de piețar al lui Adriean Videanu se regăsește și în afacerea cu terenul parohiei de la Ciofliceni. Adriean Videanu și Raul Doicescu (fratele de învîrteli al legumicultorului şi specialistului și comersantului de piatră și găini, transferat în politică) l-au prins la înghesuială pe soțul Sandei Ladoși și l-au determinat să le cedeze ditamai terenul pe care acesta îl preluase în concesiune de la parohia Ciofliceni.

Așadar, Adriean Videanu și talentata lui soție, în afara banilor pentru biletele de autobuz și (eventual) pentru un plin de benzină, n-au adus nici un ban de acasă. S-au îmbogățit mai ales de pe urma politicii, la umbra lui Traian Băsescu. Ce-o ieși din procesele aflate pe rol sau din cele care urmează, numai Dumnezeu știe!

Editorialul complet în ziarul Cotidianul de miercuri versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile şi benzinăriile OMV Petrom şi MOL – sau varianta digitală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.