Rubla, în picaj – doar câteva luni până la proteste sociale în Rusia

Rubla a atins un record negativ în raport cu dolarul la inceputul acestei săptămâni, afectată de prăbuşirea preţului petrolului, şi ar putea să scadă şi mai mult la începutul anului 2016, scrie Bloomberg, adăugând că asupra monedei ruse exercită o presiune foarte mare şi sancţiunile economice impuse de Occident, precum şi cele impuse de Rusia Uniunii Europene şi, mai nou, Turciei.

Evgheni Koşelev, analist la Rosbank PJSC din Moscova, arată că un dolar ar putea ajunge la 75 de ruble. „Va fi interesant de văzut ce reacţie vor avea banca centrală, guvernul şi populaţia la această fragilizare”. Potrivit Bloomberg, un înalt oficial din guvernul rus a declarat sub condiţia anonimatului că guvernul mai are la dispoziţie doar câteva luni până când condiţiile economice tot mai grele vor duce la proteste sociale.

Goldman Sachs a realizat propriile previziuni privind evoluţia rublei, în funcţie de evoluţia preţului petrolului. La 35 de dolari barilul, rubla ar rămâne la 72 de ruble un dolar. La un preţ sub 30 de dolari barilul, dolarul ar ajunge la circa 77 de ruble, iar inflaţia din Rusia ar putea ajunge în 2016 la 6,7%. La un preţ de 25 de dolari barilul, rubla s-ar putea deprecia până la nivelul record atins în anii 1980, iar inflaţia în decembrie 2016 ar putea ajunge la 8%.

Banca centrală de a Moscova a elaborat un scenariu de risc în care, la un preţ de circa 35 de dolari barilul de petrol, PIB-ul ar putea scădea în 2016 cu 5%, iar inflaţia ar putea ajunge la 7-9%. Marea problemă este că bugetul Rusiei pentru 2016 a plecat de la premisa unui preţ al barilului de 50 de dolari. Dacă previziunea se va dovedi corectă, atunci deficitul bugetar ar fi de 3% din PIB. Analişti de la Citi Group consideră însă că evoluţia preţului petrolului va mai adăuga cu siguranţă încă 0,7% la acest deficit.

„Scăderea preţului petrolului la 30 de dolari barilul ar majora deficitul la 4,4% din PIB. Având în vedere că bugetul se bazează pe un preţ de 50 de dolari barilul, aceasta va produce o gaură fiscală care ar fi a doua cea mai gravă din ultimii 20 de ani – cel mai mare deficit s-a înregistrat în 2008 şi a fost de 6% din PIB”, se mai arată în analiza celor de la Citi.

Perspectivele financiare sunt umbrite şi de problemele pe care le are una dintre cele mai mari bănci de stat din Rusia, Vneşeconombank, care este lovită de sancţiunile occidentale şi operează în condiţiile în care are pierderi de 15 miliarde de dolari, fapt foarte grav, având în vedere deprecierea rublei. Bloomberg scrie că această bancă are nevoie de un împrumut masiv din partea statului. Este banca fondată încă de la începuturile regimului comunist pentru a intermedia comerţul exterior şi este banca care a ajutat regimul Putin să treacă cu brio peste criza financiară din 2008-2009. A fost banca prin care guvernul a împrumutat instituţiile financiar bancare ruse care se aflau în pragul falimentului.

„Datorită statutului ei, banca şi-a asumat o serie de sarcini care în timp pot duce la modificarea situaţiei sale”, spune chiar preşedintele Vneşeconombank, Vladimir Dimitriev, menţionând că aceste sarcini au ţinut de „proiecte speciale”. Poate fi vorba despre modul în care această bancă a împrumutat oligarhi ruşi cu circa 9 miliarde de dolari pentru a cumpăra uzine siderurgice în estul Ucarinei, începând cu 2009. A urmat apoi proiectul faraonic al Olimpiadei de Iarnă de la Soci, care a costat mult această bancă.

Pornind de la aceste realităţi, fostul ministru rus de Finanţe Alexei Kudrin, care a demisionat în 2011 după o dispută cu preşedintele de atunci, Dmitri Medvedev, consideră că situaţia economiei ruse „nu este bună”. Potrivit Bloomberg, Kudrin este pregătit acum să se reîntoarcă în guvern, condus acum de acelaşi Medvedev. „Fostul ministru de Finanţe Alexei Kudrin se află în discuţii cu Vladimir Putin şi alţi înalţi oficiali pentru a se întoarce pe o funcţie importantp din care sp ajute la gestionarea problemelor economice care se agravează”, scrie Blommberg, citând oficiali ruşi. Kudrin a fost unul dintre puţinii miniştri ruşi apreciaţi de investitorii străini şi poate fi văzut ca o soluţie pentru atragerea acestora în Rusia, un plan care să fie facilitat de o încălzire a relaţiilor cu Occidentul şi anularea sancţiunilor. Implicarea Rusiei in conflictul din Siria si incercarea de a trece in plan secund criza din Ucraina (o strategie care pare să dea roade în ce priveşte Franţa şi Germania, mai putin deocamdată Statele Unite) îi pot oferi lui Putin oportunitatea stopării declinului economic, imediat ce se va constata că sunt îndeplinite condişiile impuse prin acordul Minsk II privind Ucraina. Alegerile din Doneţk si Lugansk ce vor avea loc în această primăvară sunt esenţiale în acest sens, de altfel acesta fiind si termenul limită pe care „sursele” celor de la Bloomberg îl dau pentru aparişia protestelor în Rusia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.