Chinul omului de afaceri Mihai Bocea, ajuns în scaunul cu rotile după ce în 2015 un aşa-zis „activist de mediu” a trecut cu maşina peste el la Râul Alb, continuă.
La câteva zeci de metri de locul tentativei de crimă au început lucrările la schitul ortodox „Martirii Brâncoveni”. Fundaţia schitului este aşezată pe o gură de rai, cum sunt multe altele la poalele munţilor Retezat din judeţul Hunedoara, dar locul e știut mai mult pentru tentativa de omor din 2015 cunoscut ca scandalul de la Râul Alb.
„Activistul” care a comis atentatul de pe Râul Alb și-a primit sentința
De aproape opt ani, victima trăieşte, cumva, fără trup, pentru că atentatul i-a produs o paralizie de la gât în jos. Şi tot de opt ani, Mihai Bocea este victima unor abuzuri incredibile din partea instituţiilor statului. Este singura persoană dintr-un teritoriu de peste 100.000 de hectare care nu poate construi nimic (nici măcar un gard) pe proprietăţile familiei sale.
Alba-neagra cu avizele de mediu
Anul trecut, o firmă a familiei Bocea a depus la APM Hunedoara documentaţia pentru construirea unei locuinţe de 29/9 metri pătraţi, la ieşirea din satul Coroieşti, pe un teren proprietate privată situat în intravilanul localităţii. Concomitent, Episcopia Devei şi Hunedoarei a început demersurile pentru realizarea schitului ortodox „Martirii Brâncoveni şi Sfântul Iosif Isihastul”, proiect amplasat tot pe un teren proprietate privată, în intravilan, la câteva zeci de metri de cel al familiei Bocea. Cererea Episcopiei a fost înregistrată la APM Hunedoara (nr. 8318 din 13 octombrie 2022), iar la data de 6 decembrie, în urma unei şedinţe CAT, comitetul de analiză tehnică a stabilit că proiectul „nu se supune evaluării impactului asupra mediului, nu se supune evaluării adecvate şi nu se supune evaluării impactului asupra corpurilor de apă”. În 25 ianuarie 2023, APM Hunedoara a dat undă verde pentru realizarea schitului.
În cazul locuinţei de tip unifamilial, documentele au intrat în dezbaterea CAT (comitetul de analiză tehnică – format din reprezentanţii de la Prefectură, CJH, Directia de Cultură, Garda de Mediu etc.) la data de 11 iulie 2022. La cererea oamenilor de „comitet”, solicitantul a obţinut şi a depus un Aviz favorabil proiectului din partea Agenţiei Naţional pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) şi un alt aviz favorabil de la Apele Române. După ce a depus toate avizele şi studiile cerute în mod expres de membri CAT, proiectul nu a mai intrat în şedinţa de analiză CAT, ci a fost respins printr-o decizie emisă de APM Hunedoara în data de 6 martie 2023. Cum este posibil ca două proiecte amplasate în aceeaşi zonă, depuse în aceeaşi perioadă de timp să primească soluţii diametral opuse?
Cetăţean de rangul doi în propria ţară
Am ales ca termen de comparaţie schitul ortodox doar pentru că s-a nimerit să intre la autorizare concomitent cu locuinţa, dar anual sunt zeci de proiecte avizate favorabil şi un singur solicitant obstrucţionat sistematic de opt ani: Bocea. La un an după ce Mihai Bocea a fost strivit de bolidul „activistului” de mediu, Curtea de Apel Alba Iulia a decis că investiţia sa în microhidrocentrala de pe Râul Alb nu se mai poate face din cauza faptului că Ministerul Mediului nu a aprobat un plan de management pentru Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. De atunci (2016), absenţa Planului se aplică doar pentru familia Bocea. Spre exemplu: Concomitent cu proiectul familiei Bocea (perioada 2012-2016) a fost realizată o microhidrocentrală la câţiva kilometrii departare, în aceeaşi arie naturală (Geoparc), pe Râul Bărişor, comuna Baru. Proiectul aparţine unui cetăţean italian. Investiţia nu a fost contestată nicio clipă de activişti (deşi ştiau de ea şi au vizitat-o – cum declara, în faţa procurorului, fostul senator USR Mihai Goţiu). De asemenea, MHC-ul italianului nu a fost blocat de instituţiile statului, nici de instanţă şi se află şi în funcţiune. Pe de altă parte, în strategia de dezvoltare a comunei Sălaş de Sus – proiect aprobat de Ministerul Mediului şi Consiliul Judeţean Hunedoara – figurează şi MHC-urile de pe Râul Alb cu menţiunea că ele vor fi realizate într-un parteneriat piblic-privat. (Altfel spus: proiectele sunt utile şi se vor face, dar numai după ce scăpăm de Bocea!). Apoi, proiectul păstrăvăriei iniţiat de familia Bocea a fost contestat de activişti în 2018 şi blocat de instituţiile statului, deşi investiţia figurează în Planul Urbanistic Zonal al comunei Sălaşu de Sus, aprobat de Ministerul Mediului şi CJH. Mai mult, pe Râul Alb mai sunt două păstrăvării necontestate de nimeni. „Din 2005, dată de la care Geoparcul funcţionează fără plan de management, şi până în prezent s-au emis sute de avize, dar numai pentru proiectul depus de noi s-a luat decizia încetării activităţii. Noi nu am avut nicio vină că instituţiile statului nu şi-au îndeplini obligaţiile cerute de lege şi totusi investiţiile noastre sunt singurele blocate, iar de aici reiese ca s-a acţionat discreţionar numai impotriva noastră”, spune Mihai Bocea. Agenţia Pentru Protecţia Mediului Hunedoara ne-a informat în scris că are nevoie de 30 de zile pentru a formula un răspuns pe acest subiect.
O brambureală bine controlată
În mod normal, după decizia Curţii din 2016, era de aşteptat să fie stopate toate construcţiile interzise de lege într-o arie naturală fără plan de management. Acest plan trebuia să fie aprobat încă din anul 2005, dar Ministrul Mediului nu a emis nici în prezent un ordin de aprobare Planului de management pentru Parcul Natural Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Cu toate acestea, anual sunt avizate zeci de proiecte în aria naturală. O mână de oameni bine înşurubaţi în sistem decide după cum vor ei care sunt „prietenii naturii”, cu drepturi de a investi în aria protejată, şi cine nu poate ridica nici măcar un gard. Anual, sunt eliberate câteva zeci de autorizaţii de construcţie în Geoparc pentru lucrări neexceptate de lege, dar nimeni nu protestează, nimeni nu le contestă.
Nu cred asa ceva,nu este adevarat ,noi suntem un popor credincios,ne ducem la biserica ,ne inchinam,suntem cu frica de Dumnezeu,ne calcam in picioare sa atingem moastele,sa luam apa sfintita.
Agentia de protectia mediului da autorizatii de mediu pentru firme care folosesc substante toxice ,cu locatii intre case de locuit,aproape de centrul oraselor.
Da autorizatii de mediu pentru firme cu activitate de vidanje ,cu locatii in oras intre case,autorizatii de mediu in care nu specifica ,ce transporta ,unde transporta si in ce conditii
Agentia de protectia mediului da autorizatie de mediu pentru firme de colectare deseuri periculoase ,cu locatie in orase,aproape chiar la 20 m de case,Ei nu protejeaza mediul ci ei protejeaza afacerile politicului si a anumitor mafii.