A trăit cel puţin trei vieţi în care a excelat: de star, de jucător de bridge, de seducător, dar faţa sa părea sculptată de timp, cu acei ochi strălucitori, cu mustăţile impresionante şi cu surâsul său seducător. A avut o carieră strălucitoare în cele 100 de filme în care a evoluat, între pasiuni, datorii, curiozităţi şi dorinţa de a trăi.
Prinţ arab, arhiduce austriac, cuceritor mongol, doctor rus, războinic din perioada castristă, ţar… Fizicul său de june prim nu l-a împiedicat să gliseze în roluri dintre cele mai diverse, de cele mai multe ori de neuitat.
La Veneţia cu trofeul Leul de Aur
Omar Sharif, legendarul prinţ al deşertului, s-a stins astăzi din viaţă, la Cairo, în urma unei crize cardiace.
Celebrul actor egiptean, cunoscut pentru rolurile din Lawrence al Arabiei şi Doctor Jivago, avea 83 de ani. Se afla într-un spital specializat în Alzheimer, în ultimul timp simţindu-se din ce în ce mai rău.
Cu Julie Christie în Doctor Jivago
Cu numele său adevărat Michel Chalhoub, născut în 1932 la Alexandria, dintr-o familie de origine siriană, el mărturisea adesea că întotdeauna a visat să devină actor. A jucat în teatrul de amatori la Victoria College, dar după studii în matematică şi fizică la Universitatea din Cairo, a intrat cuminte în afacerea de familie cu negoţ cu esenţe preţioase. Dar, cum nu avea spirit comercial, tatăl său, Joseph Chalhoub, i-a acceptat în sfârşit vocaţia. S-a înscris la Royal Academy of Dramatic Arts, din Londra. În întâlneşte din întâmplare pe cineastul Youssef Chahine, care îi oferă primele roluri în Demonul deşertului şi Cerul Infernului, amândouă lansate în 1954.
Cu Geraldine Chaplin
Cu acest prilej el îşi ia pseudonimul de Omar El Sharif. În 1956, se află la cel de al treilea film cu Chahine, Ape negre. De această dată, tânărul actor împarte afişul cu o altă grandioasă vedetă egipteană a momentului, Faten Hamama, cu care se căsătorise în 1965. Cu ocazia acestui mariaj se converteşte la islam. Cuplul se separă în 1968, atunci când Omar Sharif devine un star internaţional, şi divorţează în 1974.
În 1962, David Lean îi încredinţează rolul prinţului Ali Ibn Kharish din Lawrence al Arabiei, avându-i ca parteneri în drumul său pe Peter O’Toole şi pe Anthony Quinn.
Într-un rol la fel de seducător, alături de Catherine Deneuve, în Mayerling
Omar Sharif a primit pentru acest rol Golden Globe pentru cel mai bun actor în rol secundar şi o nominalizare la Oscar. Actorul poliglot, care vorbea franceză, engleză, greacă, italiană, turcă, arabă, s-a instalat la Hollywood, unde a filmat în trei pelicule minore înainte de a-l reîntâlni pe David Lean, care îi oferă fantasticul rol din Doctor Jivago, alături de Julie Christie. Este recompensat din nou cu Golden Globe pentru cel mai bun actor, dar Oscarul îi scapă.
Ava Gardner şi Omar Sharif în Mayerling
În acelaşi an cu Doctor Jivago, Omar Sharif îl încarnează pe Gengis Han în pelicula lui Henri Levin. A continuat cu roluri mai puţin exigente, dar variate: John Frankenheimer (Les Cavaliers), Henri Verneuil (Le Casse, Mayrig), Blake Edwards (Top Secret), Andrzej Wajda (Les Possédés), Alejandro Jodorowsky (Le Voleur d’arc-en-ciel), John McTiernan (Le 13e Guerrier).
În 1968, Terence Young îl atrage într-o frescă romantică, Mayerling, având-o parteneră pe Catherine Deneuve.
În Lawrence al Arabiei
Omar Sharif alege plăcerile vieţii, întorcându-se în Europa pentru a filma în Italia, în pelicula lui Francesco Rosi, A fost odată.
Un alt rol de neuitat este cel al maiorului Grau dintr-un bizar film poliţist, Noaptea generalilor, de Anatol Litvak. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, un ofiţer german îl urmăreşte fără încetare pe un general SS, întrupat de Peter O’Toole, care omora în serie prostituate.
Omar Sharif şi Peter O’Toole în Lawrence al Arabiei
Tot în 1968, Omar Sharif evoluează în comedia muzicală Funny Girl de William Wyler. Pe ecran, ca şi în viaţă, el trăieşte o dragoste perfectă, timp de patru luni, alături de partenera sa, Barbra Streisand. Actorul şi-a câştigat reputaţia de seducător. Era numit şi Shariful femeilor sale, o găselniţă de care presa nu s-a săturat niciodată.
Cu Barbra Streisand în Funny Girl
”Nu sunt decât un Don Juan mitic. În fond, viaţa este un eşec”.
Mai mult decât cinema-ul sau femeile, marea sa pasiune era bridge-ul. În anii ’60, el a participat la două turnee internaţionale, apoi a ţinut o cronică în jurnale, a editat cărţi cu efigia sa şi a patronat jocuri video despre bridge. ”Atracţia mesei verzi a devenit pentru mine irezistibilă. La un moment dat m-am decis să încetez cu bridge-ul pentru a nu mă simţi prizonierul pasiunilor mele”.
Un neuitat Prinţ al deşertului
Îi plăcea să frecventeze hipodromurile şi să pozeze pentru marile reviste. ”Cursele sunt marea mea pasiune”, spunea sloganul.
Era înnebunit şi după cazinouri. ”Eu joc pentru a resimţi o emoţie, pentru a combate plictiseala şi singurătatea”, povesteşte în biografia sa, scrisă de Diane Saenger, în 2006.
Fascinant şi cosmopolit
În 2003, interpretează rolul unui băcan filosof în Domnul Ibrahim şi Florile Coranului, de François Dupeyron, pentru care este recompensat cu Premiul César pentru cel mai bun actor.
”Făceam film pentru a-mi plăti datoriile”. Pelicula Domnul Ibrahim şi Florile Coranului a emoţionat publicul şi juriul Mostrei de la Veneţia din 2003, unde Omar Sharif a fost recompensat cu Leul de Aur pentru întreaga carieră. Între ultimele sale apariţii, semnalăm şi Un castel în Italia, în regia Valeriei Bruni Tedeschi
Domnul Ibrahim şi Florile Coranului
Rolurile sale, de la Doctor Jivago la Mayerling, trecând prin Funny Girl au marcat istoria cinematografului.
În imaginarul colectiv, a încarnat figura unui om bogat, frumos, faimos, seducător, adorat de public şi curtat de femeile cele mai frumoase ale planetei.
”M-am apropiat de apusul vieţii în totală solitudine: hoteluri, valize, cine peste cine. Atracţia pentru masa verde a devenit irezistibilă. Făceam filme pentru a-mi plăti datoriile. Şi la sfârşit, nu aş putea spune decât că m-am săturat”, mărturisea Omar Sharif în Biografia sa.
S-a hotărât să se întoarcă să-şi trăiască ultimele zile în Egipt, alături de unicul său fiu, Tarek, şi de cei doi nepoţi, dintre care unul are acelaşi nume ca el, ba, mai mult, este un talentat actor.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.