Alexandra Căpitănescu este nu numai solistă, ci şi studentă (mai precis, masterandă, fiind deja licenţiată în fizică) şi, totodată (…)
Editorial
Oengiștii noștri patrioți cu gîndire de import se tem de moarte să aflăm de la cine au primit fondurile.
Reactoarele modulare mici de la Doicești au ajuns motiv de scandal la nivel diplomatic. Este invocat parteneriatul cu SUA.
Deși pare desuet să reluăm o temă despre care a curs multă cerneală atât în mass media cât și în cancelariile din întreaga Europă (dacă nu din întreaga lume!) se pare că nu este așa! Din ce vedem, din declarațiile de presă ale politicienilor, pare că o luptă politică internă se întețește pe direcția orientării de politică externă a României! Pare că trebuie, din nou, să alegem între Uniunea Europeană și SUA!
SAFE nu e o declarație contra SUA, ci un program pentru apărarea Europei. Ce înseamnă parteneriatul cu SUA, dincolo de gălăgia politică și mediatică.
Vizita oficială pe care viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, urmează să o efectueze în Republica Populară Chineză, în perioada 21–25 mai 2026, marchează un moment important în relația Chișinău–Beijing.
Un președinte cu un scor de încredere la jumătate aproape față de începutul mandatului, 27% în mai puțin de un an, de la 53,6%, cu cât câștigase alegerile, nu își permite sau nu poate să își permită să lipsească de la cele mai importante sărbători pentru istoria României.
Greu de spus cum și unde vom ajunge. Sunt vremuri în care ne putem aștepta la orice, inclusiv să se suie iar scroafa în copac!
De remarcat că, pe tema tehnocrată, a ieșit la rampă și Mugur Isărescu. Cu aerul său jumătate sarcastic, jumătate bonom, hârșiit printre lingouri, s-a declarat sceptic privitor la un premier tehnocrat.
Eliberați astfel jocul politic de o constrîngere falsă și deschideți porțile unui guvern puternic, atît de necesar țării noastre.
În colțul nostru de lume, fiul președintelui se poate bucura de bombe ca de niște artefacte. În alte colțuri ale lumii, însă, copiii sunt uciși de aceleași arme.
Ce i se întâmplă lui Nicușor Dan este similar, păstrând evident proporțiile, cu ce i s-a întâmplat președintelui Obama după 2008.
Pentru Chișinău, este un atac lent asupra suveranității. Pentru București, este o problemă de securitate pe frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene.
Harta arată miza teritorială.
Tot carnavalul aniversar de la Timișoara miroase a campanie, a îngrijorare, a schimbare de față. Iese la iveală un al doilea Ilie Bolojan!
Acum fix un an, societatea era, în mare parte, frustrată, nervoasă, divizată. Iar cine a crezut că un an va fi de ajuns pentru a stăvili din aceste sentimente constată azi că s-a înșelat.
Votul juriului din Republica Moldova la Eurovision 2026 a declanșat un val de reacții, după ce România a primit doar 3 puncte, deși publicul a oferit punctajul maxim de 12 puncte, generând controverse și discuții intense despre diferența dintre decizia experților și opinia publicului.
În mediile universitare românești, totdeauna, invidia, ranchiuna, servilismul și pupincurismul au coabitat armonios.
Poate că adevărata întrebare nu este dacă România a câștigat sau nu. Ci dacă suntem pregătiți să înțelegem că, în 2026, Eurovision nu mai este doar despre muzică.
Orașe precum Paris, Londra sau Milano dezvoltă zone cu emisii reduse, limitează accesul autoturismelor în centru și investesc masiv în transportul public. La polul opus, în București, administrațiile locale construiesc de zor parcări de reședință și pasaje supraterane uriașe.
Un aspect este adesea ignorat în dezbaterea publică este că rețeaua electrică este un sistem fizic extrem de complex, nu doar o piață economică.
„După B9, România a rămas cu un capital diplomatic real, dar și cu o presiune mai mare de livrare”
Răspunsul nu este atît simplu. În ciuda originilor sale ne-românești, Regina Maria a devenit un simbol pentru românitatea noastră, semn că sufletul și inima conferă mai multă identitate decît sîngele. Oricît de ciudat ar părea, am ajuns la măreția ei simbolică pe o cale mai puțin obișnuită. Nu prin Jurnal, nu prin scrieri, nu prin cărți biografice. Întîlnirea noastră a început într-un atelier de sculptură la marginea Bucureștilor.
Întrebarea care se pune este referitoare la locul și rolul României în acest peisaj al evoluțiilor de securitate pe continentul european.
Formatul București 9 s-a născut ca o promisiune de influență pentru România, o platformă prin care flancul estic al NATO să vorbească mai apăsat, iar Bucureștiul să nu mai fie doar beneficiar de securitate, ci și inițiator de strategii cu impact regional. La peste zece ani distanță, riscul este ca B9 să rămână o scenă […]
Se naște un înlocuitor al lui Viktor Orban sau Nicușor Dan chiar s-a trezit din somnul său politico-diplomatic și încearcă să mai recupereze într-un alt mod ceva din starea relațiilor dintre țara noastră și SUA?
Există astăzi un consens aproape reflex în jurul ideii că școala trebuie să formeze „gândire critică”. Problema este că foarte puțini mai clarifică ce înseamnă asta și, mai ales, care este rolul real al școlii într-o societate democratică. Constituția României face o distincție importantă, adesea ignorată în dezbaterea publică: statul organizează „învățământul”, în timp ce […]













