Din ce în ce mai multe drone „infractoare” vin pe capul nostru, punându-ne, tot mai mult, în pericol, într-o evoluție care pare, de cele mai multe ori (fără a exclude factorul hazard), o operațiune organizată

În documentele Securității, expresia „element palavragiu” care se referea la persoane aflate în diferite forme de supraveghere informativă nu era neobișnuită.

Străinii au fost mereu ținuți sub lupă în regimurile comuniste, iar memoriile – de la Golda Meir la Ana Blandiana – arată cum supravegherea se transforma în ritual.

Uluit, deținutul Soljenițîn și-a declarat chiar îngrijorarea pentru eventualitatea în care s-ar putea întâlni, după eliberare, cu spionul român.

O serie de informații presărate, ici-colo, prin documentele Securității, nu revelează fațete necunoscute ale lui Elie Wiesel.

În contextul dezbaterilor privind cheltuielile din SAFE, ministrul Apărării a încercat să explice faptul că dronele sunt moralmente perisabile.

De ce s-a hotărât, deci, dictatorul de la Minsk să intre şi în rândul personalităţilor politice care au insomnii la gândul unirii celor două state care au drept limbă de stat româna?

Securitatea nu doar vâna „dușmani ai poporului”, ci își făcea și propriile clasamente sângeroase. În birourile lor, anchetatorii alergau după arestări ca după puncte la întrecerea socialistă.

Octavian Roske s-a stins cu repeziciune, lăsând în urmă regretul că, poate, cine ştie, am fi putut face ceva, dar nu am făcut, crezând că nu putem şi sperând că lucrurile se vor rezolva.

Ar fi fost dificil să nu îmi amintesc şi de romanul „La borna 203“, publicat, prin 1951, de Alexandru Jar (născut Solomon Iacob).

Un interes special l-a nutrit poliţia politică pentru un anume „Valentin”, pe care „Caius” l-a folosit ca model,

În principiu, ocupaţia de politician, în particular cea de parlamentar, nu este o meserie.

   Rareori, am „executat” o fugă aşa de penibilă de unele evenimente, ca la sfârşitul săptămânii trecute, atunci când s-a disputat „Final Four”-ul Ligii Campionilor la handbal feminin (semifinale, finală mare, finală mică). Prin urmare, dacă aş fi aplicat, în mod conştient, tactica împărtăşită cititorilor de către minunatul publicist Ioan Chirilă, într-o la fel de fascinantă […]

Dacă după incidentul de la Galaţi, politicienii păreau foarte hotărâţi, acum, după Constanţa, nu prea mai ştiu ce să spună.

Rareori, s-a văzut un eveniment aşa de insolit precum concertul de la Bucureşti al lui Maksim Anatolyevici (Max) Korzh, din 23 mai 2026. Judecând după aparenţe, autorităţile noastre s-au regăsit, în faţa acestui eveniment, în starea lor naturală, pe care mult le place să şi-o atribuie singure. Adică, au fost profund „surprinse nepregătite”. Sigur, asta […]

Alexandra Căpitănescu este nu numai solistă, ci şi studentă (mai precis, masterandă, fiind deja licenţiată în fizică) şi, totodată (…)

La 14 mai, a fost aniversată (mult mai discret decât în alţi ani) independenţa de stat a Israelului. . Motivele acestei aparente discreţii (…)

9 Mai este, aşadar, o zi a gloriei pentru România şi pentru armata ei. Dacă autorităţile noastre nu subliniază acest lucru, cine ar trebui să o facă? Oare preşedintele României a anulat doar „partea europeană” a recepţiei?!

            Că statistica mandatelor parlamentare distribuite între cele (numai) trei partide admise, prin vot, în noul legislativ de la Budapesta arată un avans foarte mare al partidului Tisza, se datorează, pe deplin, tocmai sistemului construit de Viktor Orbán, prin care, datorită modului de distribuire a mandatelor şi primei electorale, un câştigător […]

 In depozitele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, există numeroase dosare referitoare la acest gen de afaceri, înseriate sub genericul „Aportului Valutar Special”. Elemente care ar putea fi de natură să incite curiozitatea cititorilor, chiar dacă aceştia nu sunt prea interesaţi de acest tip de activităţi, pot să apară şi acolo unde te aştepţi mai […]

Noul roman al lui Dan Brown, un nou thriller ştiinţifico-poliţist care îl are ca protagonist pe acelaşi Robert Langdon, rămâne tributar „trunchiului” comun al tuturor romanelor publicate de scriitorul american.

Pe lângă exemplul lui Tito, acelaşi Orbán pare a fi preluat ceva şi din tactica răposatului Nicolae Ceauşescu, de a se face util celor mult mai mari.

Vizita efectuată în România de Richard Nixon, în vara anului 1969, a fost şi ea de natură să încingă discuţiile de la domiciliul familiei Lehrer. Tema vizitei era abordată inclusiv în discuţiile dintre cei doi soţi, aşa cum s-a întâmplat la 3 august 1969:

 Domnul Paşcu însuşi ar avea un mare merit dacă ar lămuri aceste aspecte. Le-a dezvăluit din  neatenţie? Îmi vine greu a crede aşa ceva.